Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-02-04 / nr. 10
3) încât iar ajuta tată, ce au fi venit omului a crede Și așa după și Dumnezeu, o sumulițe, sta n putințe, adăogânduse alți 5 fl. 30 cr. m. c. de cătră unii dintre domnii cei învitați din S. Sebeș - face în sumă venit curat 50 fl. 30 cr. m. c. Aceasta e întru adevăr o sumă neînsemnată pentru un scop așa mare, însă ea caracterisează totuși precât un popor și ție chiar și orele cele de petrecanie ale petrece întru foloase filantropice, și doamne ce bine ar fi când oamenii noștrii totdeauna ar lucra așa, când întru buna conțelegere ar opera pentru asemenea scopuri sevnte cel multbarem numai prezentul acelor chieltueli zadarnice ce se fac adese pentru lipsele cele părute. Știu că mulți vor aștepta dela noi ceva mai mult și imiută acestui popor pentru că nu'și are o casă de școală, însă dacă sânt cu durere pentru noi întinză ne mână de ajutoriu, au cel puțin arunce o privire cu judecată dreaptă asupra acestui popor fie numai pe un moment și se vor convinge despre adevărul lucrului, nu aducem aminte suferințele poporului aceluia ce le avuse mai nainte cu opt nouăzeci de ani, ci chiar numai acelea cei de negau odihna și liniștea sufletului pănă ori alaltă ori, care tote fiind astăzi rădicate cutezăm a zice că „nu desperăm” avem un Tată Sfânt în Ceriu, și 'ntrânsul o nădejde tare, avem un părinte al scumpei noastre patrii pe Împăratul cel mai August întra cărui dreaptă străluce ecuilibriul dreptății, avem un Arhipăstoriu prea demnu, care ne mângăentru suferințele noastre, și pentru care noi și pruncii noștri ne rugăm lui Dumnezeu și pentru aceea nu desperăm, a nu despera niciodată și a conlucra întru buna conțelegere totdeauna caracterisează un popor demn de numele omenimei, pentru aceea neam propusu și noi a nu mai sta nemișcați cu mânile în sân uitândune unii la alții ca stejariin mijlocul codrului, ci unii pe alții, căci numai așa ne va doi ani de pre ujmă cuvintele principale în toate jurnalele, se vor da cu totul uitării, și vor rămănea numai monumente istorice. Jurnalele englezești au căpătat însă de la Sebastopoluri, care ajung pănă la 10 ianuarie. Pănă în această zi nu aveau oamenii în tabere nici o presimțire despre aspectele de pace. În ianuarie noaptea între 9 și 10 ceasuri au deschis rușii fără veste o canonadă asupra forposturilor la Cernaia anume asupra podului deja tractir și terenului mai de aproape. Unele gazete declară aceasta canonadă enigmatică, că ar fi fost adecă numai o cercare a rușilor, ca și odată la Sebastopol, prin aplecarea tunurilor, și forțatele încărcări a pușca pănă în tabăra franțuzească. Deacă a fost însă în adevăr aceasta intenție a rușilor atunci ea a fost cu totul greșită, căci gloanțele au căzut naintea forposturilor, și așa ei iarăși au încetat a mai pușca. Din Cherciu se scrie, îngrijirea cum că aliații vor fi atacați de ruși au perit, după ce în apropiere nu se mai zărește nici un cazac. Din Bacciserai se scrie că știrile de pace au pășunat acolo o suprindere mare, fiindcă cu vreo căteva zile mai nainte se credea că resboiul se va întinde, și nu numai că se așteptau întărituri de trupe dar și o mișcare în valea Baidar a fost rănduită, care acuma a rămas cu totul afară, și tot se termurește numai la o observare din amăndoe părțile, pănă ce vor veni porunci, ca să încete vrăjmășia cu totul. Și ordinul a întări pe generalul Wagner naintea Cherciului sa contramandat, și focul baterielor Severinei au încetat ș. a. pentru un bilet și ziua și noaptea, va ne rămase a ne ajuta că toți aceștia sânt copii unui venit curat 40 d. m. c. La care ce sau acoperit toate spesele care încă făcei 5 fl. m. c. conferați de cătră Păr. Prot. Laț a face cât ne întămplări de zi. Gazetele Vienei ne fac de știre că Maiestatea Sa Împărăteasa se află în starea îmbucurătoare pentru credincioasele popoară ale marelui imperiu Austriac. * Șeic ul-islam a protestat asupra proiectatelor reforme în favorul cretinilor. *” Din Cairo se scrie că arabii întărătați de Șeriful din Mecca sau lăpădat asupra creștinilor și asupra consulului englezesc, care dubea a scăpat cu fuga, ba și asupra deregătorielor turcești cu crăncenie. *unele gazete englezești, zic că Anglia va purta resboiu și fără Franția întrănd în alianță cu Suedia, Norvegia Piemont etc. * După cum se aude Împărăteasa Eugenia va tușe către 8 Martie. Cregatea Parisul a dat să se facă un leagăn pentru nou născutul vlăstar, care constă 200 mii de cranii. *” Anglia sau încurcat tare cu America astfeliu încăt ușor se poate națe un resboiu. Lordul Palmerston zice însă că el dorește a vedea delăturată orice idee despre un resboiu cu America. Eds vorbește că trupele puterilor aliate după încheierea păcii vor mai remănea în Turcia ca să pună la cale reformele ce se vor lua în favorul creștinilor. Dn constantinopol se scrie că armatele aliate din Crim au primit șirea despre pace cu mine îndestulitoare. P rin Varșovia se scrie că în 21 ianuarie sau adus trupul prințului Paselevic din sala palatului în capela palatului. La aceste terimonte de tănguire au fost amploiații civili și militari precum și preoțimea bine representată. Arhiepiscopul din Varșovia Arsenie a ținut prohodul. Generalul austriac Parot cu mai mulți ofițiri au fost față la aceste terimonii de îngropare. De amea ne vin șirile tot mai rar, pănă ce vor înceta cu totul, și atăt primul căt și Sebastopolul, care erau în acești Din tămpul rezbeiului. Principatele dela Dunăre. În „Gazeta Moldaviei” Nr. 8 citim următoarele: Marțioara, în agiunul dizilei onomastice a Prea Î. Domnu Grigorie Ghica VVD, sau dat o representație estraordinară în teatrul național, prin căutarea Imnului Moldo-Romănilor, înnaintea unui tablou alegoric, carele sau urat cu entuziazmii de adunarea mult pușeroasă. Ear dzioa Onomastică a Î. Sale, s'au serbat în toate bisericile cu rugăciuni și cu „doctologhie” în Biserica Mitropoliei, la care asistau DD. Miniștrii și funcționerii Statului, în piața bisericei erau înșelate trupele de garnizon infanterie și cavalerie, care la încheierea solpității au defilat în paradă, înaintea E. S. D. șeful Miliției Hatman I. Costachi boldoro, conjurat de un brilant stat magiar. Î. S. au primit în particular urărire familiei și a DD. Miniștri, bandele militare a regimentelor c. r. Austriace, au esecutat înaintea Palatului alese compuneri armonioase. Lara, era politica inluminată, mai multe transparente și mai ales, acele înălțate de Magistrat, se deosebeau prin frumoase înfățoșări. Dar, la Teatrul cel mare compania italiană a operei, înaintea reprezentației, au esecutat un imn în onorul Î. Sale, a căruia Nume congulat de embleme naționale, strălucea în mediul emblemilor a urărilor. În urmarea dimisiei date de L. S. Prințul C. Ghica Prea D. Domn, au binevoit prin decret a chema la funcție de Secretar de Stat pe D. Post. Ioan Cantacuzin, fostul director a Depart. lucrărilor Publice. O corespondenție perticulară de la Periș, ne împărtășește următoarea circulară a precuvioșiei S. Părintele Arhimandrit Iosafat, întemeitorul paraclisului romăn (?) din aceea capitalie, adresată poporenilor săi romăni. Fraților! Desființarea sclăviei, este una din legile fundamentale Religiei Creștine. Pentru aceasta, biserica Romănă din Paris chea an mă pe fiii săi la o întrunire ce va urma în jurul săntul” Altar, la 27 a curgătoarei, pe la 11 oare, spre a celebra desrobirea țiganilor în Moldova. Noi vom depune împreună mulțămirile noastre Părintelui ceresc, carele au făcut să lucească în ochii noștri ziua atăt de mult și în zadar dorită de cătră strămoșii Noi, îl vom ruga de asemenea pentru sufletele generoase și în adevăr Romăne, care s'au lepădat dela sine, căt și pentru acele ce de acum înainte se vor lăsa, de descrăunarea hărăsită de dreptatea omenească, cu prețul rescumpărărei celor noștri, asemenea cu noi.