Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-07-31 / nr. 60

238 apropierea Sibiiului între Șelimber și Bungarat, unde se află și acuma, serbă astăzi ziua aniversară a eliberărei Timișorei de asedia maghiarilor în anul 1819, la care luă parte activă și batalionul pomenit, de împreună cu regimentul întreg de acelaș nume, în timpul acela de lupte. Înainte de amiazi se cătră soldați, iar după ameazi cam pe la 5-6 ore, după ce se adunară oaspeții și privitorii de prin Sibiiu într'un număr însemnat, se începu petrecania cea mai adevărată, jocul, într'un rotogol anume întocmit spre acest sfârșit, privire publicul prerompea în râs cu hohote. În sfârșit sărbătoarea aceasta, la care de altmintrilea luară parte și Serenitatea Sa Principele Guvernatoriu Carol de Swartenberg, Ecselenția Sa Preasfințitul nostru Episcop Baronul Andreiu de Șaguna, înalta generalitate și alți funcționari înalți civili, cu un cuvânt întreagă elita Sibiiului, nu au un ce pompos, înalt și strălucit, zilei însemnate în paginile istoriei trecutului. Viena 6 August,e. n. „Corespondința Austriacă” scrie: Cele mai noue depeșe telegrafice sosite din Constantinopol ne arată stadiul, în care a devenit crisa, ce sa escat acolo în urma operațiilor electorale din Moldavia. După ce se ceru din partea ambasadorului franțuzesc întrun mod categoric anularea alegerilor făcute în Moldavia, se obligă Porta în 4 ale acestia, a chiema în persoană pre Caimacamii Moldaviei și a României în capitala Turciei, spre a cerceta mai de aproape împrejurările, sub care a decure alegerile. D. de Tuvenel crezu totuși a nu se putea învoi cu proiectul acesta, și remasă prelângă cât mai curunda și necondiționata nimicire a alegerilor, declarănd că el, la întâmplare, când s'ar refusa aceasta, va lăsa ca în 24 ore să se ieie jos flamura sa. În urma acestei dechiarări și reând Poarta în 6ale curg oferarea sa de mai sus cu acel adaus, că, la întâmplare, când D. de Tuvenel ar remănea pre lângă deciararea făcută, atunci respunsul acela se va privi ca o refulare, și că ea va trebui să iasă asupra lui responsabilitatea pentru toate urmările. Ea arătă mai departe că Sultanul se va adresa în scris cătră Îmratul franțozilor. În urma acestia ambasadorul franțuzesc au lăsat a se lua jos flamura, totodată au încunoștințat însă și pre Ali Pașa, Ministrul trebilor es- Constantinopolul numai după vreo câteva zile. Împrejurarea aceasta din urmă mai dă loc oreșcărei speranțe, că doară neânțălegerea aceasta se va complana pe cale pacinică. de Viena, organul cel oficios, ne împărtășește un esmir al ministeriului de justită îndreptat în 19 iulie cătră c. r. tribunalul suprem de țeară din Sibiu, a cărui cuprins foarte interesant în mai multe privințe e următoriul: de țeară suprem următoarele: Se îndatorează toate ca să refuse toate acele intabulări de realități pe numele Israeliților, care sânt în contra hotărârilor ordinăciunei impărătești cunrare el deschis prin lege, se păzi procedura prescrisă prin decretul de curte Fiind însă că după prescrisul acesta la toate acele întâmplări, când un ieraelit în contra custătoarelor prescrise, sau vârât în posesia unei realități, dregătoriele de presânt chemate a investiga în privința aceasta și a aduce hotărâre, că e să se scoată judeul din posesie, și apoi pertractarea oficioasă în privința esecutărei hotărârii, să despărțămănt al procuraturei nanțale, așa la toate judecătoriele să se dea îndreptare, fica despre tote acele întâmplări, când vreun ieraelit se află în posesia unei realități, de la a cărei acvirare fără de prea înaltă concesie, e eschis cu totul, să se facă arătare la respectiva dregătorie de prefectură pentru ca aceea să procedeze, mai departe. Întămplări de zi. Jurnalele Vienei ne împărtășesc, că Maiestatea Sa Împăratul a plecat la Ungaria în 8 August e. n. adecă în Sâmbăta trecută seara pe la 6 ore. Sosirea în Edenbur, unde sau făcut pregătiri foarte mari pentru primirea Maiestății Sale, și unde va petrece Duminecă și Luni, au urmat seara târziu. Înnălția Sa Arhiducele Albrecht. Guvernatorul general va însoți pre Maiestatea Sa în călătoria prin Ungaria. O parte a suitei împărătești a plecat din Viena spre Edenburg încă în 6 August. ”Stirile telegrafice din Constantinopol din 6 August ne împărtășesc următoarele: Representanții Franciei, Rusiei, Prusiei și a Sardiniei au făcut cunoscut Porții în 5 prin note identice întrerumperea relațiilor diplomatice și cât mai curânda lor Stindardul rusesc sau luat jos în 6 pe la 10 oare înainte de amiazi. f O scire sigură din Iașii vestește, că comisariul franțuzesc D. Taleirand au protestat oficios în contra iregularității listelor electorale și că și au întrerupt relațiile sale cu Caimacamul Moldaviei. Lângă protestul acesta sau alăturat și comisarii Prusiei și a Sardiniei. Comisariul rusec încă nu primise instrucțiile cuviincoase în privința aceasta. Jurnalul „Daili News” își esprimă părerea de rău în privința direcției, ce o au luat întrebarea Principatelor dunărene în Constantinopol, și aruncă toată vina asupra ambasadorului englezesc de acolo, Lordului Stratford. Pomenitul jurnal zice, că de sar fi combătut împreunarea Principatelor într'un mod onorific și pe față, atunci nu autea Francia să-și ia refugiul la astfeliu de măsuri extreme. Amenințarea D. Tuvenel, de a părăsi Constantinopolul nu însămnează nici mai mult nici mai puțin, decăt totala nimicire a tractatului din Paris. Înstrăinarea aceasta între Francia și Poartă - răul cel mai mare, care numai se putea întâmpla acestia - e o urmare a machinărilor celor demne de osândă ale Lordului Stratford. Din Paris se scrie, că sau început procesul în contra conjurătorilor. Tibaldi neagă toate, Grili și Bartoloti rămân pre lângă cele spuse mai nainte. t O depeșă telegrafică din London . August zice: Jurnalul „Morning Post” de astăzi publică un al doilea articol în contra purtării ambasadorului franțuzesc, D. Tuvenel. * Din Windsor se scrie mai multorale englezești, Maiest. Sale Împăratul și Împărăteasa Franțezilor nu vor petrece în Osborne o săptămână de zile, și că Împăratul de astădată nu va merge la Londra. Deacă e adevărată scriea aceasta, atunci petrecerea, despre care se vorbea la început, că va ținea din cause necunoscute. Despre o primire publică de astădată nu poate fi clară vorbă, însă față cu evenimentele din India, prin care însemnătatea alianței franțuzești sau urcat foarte, și așa nu se va mira nimenea văzind tonul cel lingușitoriu cel au luat jurnalele vorbind despre cercetarea aceasta. „Taisul” într altele zice: Între guvernul englezesc și între cel franțuzesc se află oareșcare analogie, fiindcă amăndoue sănt guverne ale proapășirei, conarore la acele ale tradiției și ale dreptului dzeesc ținu mai întâiu slujbă dumnezeească și „Cu prilejul întrebării făcute de cătră în posesia bunurilor nemișcătoare, deja potrivită de țeară, le ținu pănă la judecătoriele, și sănt corpul 11 ore noaptea, cănd apoi depărtănduse streinii, jocul soldaților de rănd, alte întreprinderi glumețe din treca vie veselă și plină temne, că el va părăsi Sub întrepăntarea muzicei se fosteschiși tribunal de se spuse ovițirilor trăgănduie în corturile că cum are de prin lege care se viociune a se miligrară, lor, întinse pănă se începu cătră ziouă, la a cărora partea soldaților, purta când cu totul, se oferaeliții cuvântare se găsesc caresăvârșau deosebite glume și ci mai multe pentru amintirea a cărora căștigare din 2 Octomvrie 1853. Israelit sau vârăt în ausesia unei realității, dela a chierie 1835, lectură plecare, numai decât a tărnătoriului un tribunal suprem 8 zile, carămai la cunoșcința Deacă însă cărei an târziu se la zicea o asemenea întâmplare aredea că 5, sau mai scurtat din 7 cu 2 Dezile o predee aduc ei r. c.