Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-02-23 / nr. 16
-unne 3 -3 MIn Telegraful ese de doi ori pe nite septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerația se face în Liviu la espeditura foiei;tă la C.E. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiu este pe an 7. el. m. c., care o jumătate de an 3. el. 30 cr. Pentru celelalta părți ale Transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele un an 8. d. ear pe o jumatate de anu 4. fl. - Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove mici, princ. și țeri străine pe anu an 12 3. pe an 6 f. m. c. pe alfa- V De pemșă telegrafică. *” Milano 2 Martie c. p. Maiestățile Sale c. r. au părăsit astăzi la 10 ore înainte de amiazi în deplină sănătate Milanul și vor pernopta în Cremona. Totodată a plecat și înălția Sa serenissima Arhiducesă Sofia la Viena și Înălția Sa Arhiducele Ferdinand Macsimilian la Triest. Un cuvânt asupra noului sistem de pasporturi după publiciștii germani. După amnestia din ombvardia dată mai urmă un act împărătesc, a cărui efect măreț nu se extinde numai asupra unei anumite clase de cetățeni, ci asupra celor 40 de milione locuitori din întreaga Monarhie și e de o însemnătate foarte mare pentru Europa întreagă. Amnestia dărui câtorva sute de agrațiați iarăși libertatea lor personală, pe care ei o au fost perdut prin propria lor vină, însă prin ridicarea sistemului de paspoarte de pănă acuma și prin întroducerea altuia nou, li se dă mai multor milioane de nevinovați, atât din lăuntrul monarhiei cât și din țerile din afară, dreptul cel firesc al mișcării ceii slobode, de care pănă acuma era lipsiți cu totul. Sistemul acest nou de pasporte restatornicește iarăși în creșcare privințe ordinea lumii cea morală, carea prin prea marea președință omenească era devenit, în decursul seclilor, într'o stare cu totul alonormă. Omul, această ființă aleasă să fie mai puțin privit decât dobitoacele, plantele și petrile, tocmai și acum în timpul drumurilor de fer și al droturilor telegrafice. Pentru libera comunicație a acelora se poartă cea mai mare grijă îndată și cum se arată ele în formă de producte sau de mărfuri, pentru ele se fac toate înlespirile pe la vămuri și se lucră a se delătura și timbrul originei lor, prin care se legitima patria, caracterul și vârsta negoțului. Însă cum sta oare lucrul cu acea ființă vie, prin a cărei spirit activ înaintează producția din zi în zi, prin a cărei mâni și speculație se prevăd târgurile cu articlele cele de lipsă pentru consumație și pentru lucr? Cum sta oare pănă acuma libera comunicație a persoanelor în asemenare cu aceea a lucrurilor? Trecea odată mărfile peste granițe, atunci era scăpate de orice bănuială, de orice vnsitație și de orice feliu de opriri. Cu totul altmintrilea era însă cu omul, care le însoția, care le transporta de la o margine a lumei pănă la ceealaltă, și care le dispunea peste dânsele, ca peste averea lui proprie și prin prețul lor își putea agonisi avere pământească și onoare. Industriamul se văzu pre sine față cu propriile sale producte într'o stare subordinată: peguietoriul își vedea marca lui, de orișice calitate să fie fost aceea, prețuită cu mult mai mult decât propria lui persoană - pentru că ea se transporta slobod și fără împiedecare prin țeară înainte, când din protivă, el era supus unei controle neîntrerupte. Însă nu numai industriamul nu numai neguțetoriul și speculantul, ci chiar și atela, care le trăea fără de nici o grije din propriile sale venituri, când vrea să facă oareșcari călătorii de petrecere, eară învățatul, pre a'și îmbogăți cunoștințele sale, precum și clar însuși diplomatul, care le vrea a călători în încognito, încă nu putea a se depărta dela locul său, fără de a nu se prevedea cu documentul cel neapărat de lipsă, adecă cu pasport. Și totuși prelungă toate aceste doară nici într'un ram al administrației nu s'au arătat pănă acuma atâtea scăderi, ca în al poliției pentru pasporte. Identitatea persoanei celi adevărate cu portretul, ce se află în pasport nu se poate din deplin documenta nici chiar la acea întâmplare, când s'ar aduce înainte un chip fotografat, e un lucru prea adevărat și documentat prin esperință, că mai iute pot deveni în propus o mie de cetățeni cu renume bun și cinstiți, decât, în urma unui pasport fals, a putea prinde pre vreun hoț sau bancrot. Întroducerea acestui sistem nou de pașporturi, a cărui urmări binecuvăntate vor dovedi în faptă intenția cea măreață, de o are Guvernul nostru pentru înlesnirea comunicației atât în lăuntrul Monarhiei, cât și afară de Monarhhie, prin urmare pentru fericirea și prosperarea binelui supușilor săi. Sistemul de paspoarte într'atâta se era încuibat în insule staturilor europene, încât unora dintre bărbații statului, părea cu neputință cosistența unui stat fără de acest sisie pare, cu unii, ca aceștia și au fost uitat cu totul, că pasporturile 'și trag originea lor din timpul ceii dintâiu revoluții parantezești, când bărbații cei setoși de sânge ai gelotinei, spre a apuca pe toți aceia, câți nu consimțea cu ei și căți nu vrea aștede în dumnezeița ingeniului, întroduseră sistemul de paspoarte. Terorisatorii acestia pre lângă toate mijloacele cele silnice, ce le întrebuințară, nu se putură mântui pre sine; însă sistemul acesta și după încetarea domniei lor se susținu de cătră Guvernul franțuzesc și se desvoltă tot mai tare, ba ce e mai mult, se adoptă și de către celelalte stăpâniri ale staturilor Europei, care credea a fi cu mult mai odihnite și mai asigurate atunci, când niminea nu va putea călători mai depărtișor fără de a nu și lăsa urmele însemnate în protocoalele cele mari, ce se află pe la oficiolatele de paspoarte. Siguranța aceasta părută a statului se privea față cu libertatea individuală, cu propriul simț al persoanei și cu lipsele comunicației, ca o acstomă inviolabilă. Pre lângă controla cea mare, ce se afla pretutindinea, se lățea peste toate țerile, simțul cel apăsătoriu al nesiguranței statului, care avea totdeuna de urmare, descuragiarea obștească, prin care principiul totdeuna suferea mai mult, decât căștiga prin prea marea priveghiere. Hotărările singuratice, ce se află în patentul împărătesc și în celelalte ordinăciuni țiitoare de dânsul, sânt atâta de chiare și lesne de înțăles, încât cu anevoe se poate crede, că în privința tălmăcirei lor s'ar putea naște vreo îndoială. Noi sântem prea tare convinși, că hotărârile aceste se vor primi de toate clasele populației Monarhiei austriace cu cea mai mare și sinceră bucurie. Sistemul acest nou de pasporturi va întra în viață în 15 Martie a. c. Într'adevăr o salutare de primăvară mai prietinească decât aceasta abia putea inventa stăpânirea, și deacă și celelalte speranțe, care sânt împreunate cu alte acte noue ale administrației statului, care precum se crede, se vor realiza în decursul lunilor viitoare, atunci cu tot dreptul va putea pretinde Austria cea consolidată din lăuntru unul dintre cele dintâiu locuri în rândul modernelor staturi cultivate. tuții .VA.