Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-11-26 / nr. 48
ale .. Pu N. 18. aculuca, Sibiiu 20. Noembrie. 1uv. și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. 25 cr. iar pemătate de anu 2. fl. 621 cr. Pentru princ. și țeri străine pe anu 91. 45 cr pe an 4 fl. 72 cr. v. a Inseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu % cr. și pentru a treia 3. cu 37 cr. v. a. Telegraful ese odată pe septeapănă: Joia. Prenumerațiunea se face în sibiiu la espeditura foiei, pe asfară la c. R. poție, cu Gam pata, prin scrisori francate, adresate către espeditur 3. prețiul prenumerației pertin clvnlu este pe an 4.ol. 20cr.n a ear pe o jumătate de an 2. fl. 10 cpr. Pentru celelalte rerui CG ln inine . literariu. Editura Telegramun este mai presusu desăluri tot prelăngă prețiul de pănă a -în valuta austriacă 4 fl. N ae o jumătate de n Editura Telegr. Rom. ID„BI.I.EPDPEN - PTG RAMP i Ml. pe anul lurg și vătră sfărșitul anu. provințiile din Monarhia austriacă pe anul întregu 5 fl. 25 cr., pe o jumătate de anu 2 fl. 62 cr. pentru Principatele romăne și alte țări cruine pe un an 9 fl. 45 cr. pe o jumătate de an 4 fl. 72 cr. Doritorii de a se prenumera la acestu la sări rogați a grăbi cui trimiterea prepnumerațiiloru celu multu pănă la crăciunul vostru, fiinducă deptișin trelea nu potemu garanta pentru toți numerii. Scrisorile cu banii de prenumerațiune se primescu numai arancate. Prenumerațiunea se poate face la toate dregătoriile poștale c. r., la P. O. DD. Protopop insemnăndu deslușitu, numele, poșta din urmă și sefiindu că cu ajutoriul „nu eosu pe aplui acestuia, așea ne grăbimu a adane la tința op. nostru publicu cetitoriu, să „Telegraful Roman” va eși și pe viitoriu, pășindu în al oșulea apu al vieții sale, tot încelași formatu de pănă acuma, și odată pe sentămână, „Cola. Dănsu va rămânea credincosu misiunei sale de a reprezenta onoraților sei cetitori curperea eveniminteloru poitice pe cătu îlu voruerta îngustimea coloaneloru, și a nu trece cu vederea ori ce va afla ooositoriu și demnu de cunoștință la interesul postru poționalu și în paintea căreia interesul comante interese rumăne și pe anul viitoriu „. și anumitu, pentru Sibiu nearul îngregu pmevarulu Amihiali, 1 M Sichiiu 23. Neemiție. Pe căndu concetățenii noștrii de diverse raționalități la festivități ocasionale se adună în ealone publice la prănzuri sărbătorești, unde cu răucarea talelelor își este simțimintele și dorințele sale pețsonale întru prosperitatea nației, a cărei mădulari săntu ei, nu amu rămasu nici noi romănii de aicea îndărăptu. Reselenția Sa Părintele Episcop Andreiu Baron de Șaguna, știindu totdeluna întrebuința momentul timpului spre deșteptarea noastră, păndea numai după vreo ocasie, ca să se poată aduna pre lăngă sine, și Nici ocasiunea pu îi lipsi, a ne electrisa Maesau îndurat amorțiții pervi statea Sa Prea bunul nostru Monarh,prea grațios a denumi pre D. Consiliariu de operație și Resesor la Tribunalul suprem urbarial Vasilie Pop, de Consiliariu de secție în Misteriul justiției. toate știre a îndemnat pre Reselenția Sa Părintele Episcop Andreiu Baron de Șaguna, a ne aduna eri în reședința sa la o sărbătoare modestă în onorea D. Consiliariu de secțiune. Românii preoțimea Sibiiului fără deosebire de confesie 24 la numeru luară parte la acest prănz, care cu tot dreptul în toată privința se poate zice strălucitu. În decursul prânzului convereația fu nu numai prea plăcută, amploiați și ei prin întrebări glumețe bine nimerigie îndreptate din partea Esselenții Sale acuși cătră unul, acuși cătră altul dintre meseni căpătă și acel fermec, care electrisează inimile și deșteaptă simțuri mai sublime pline de bucurie, cătră care este atăt de tare aplecată inima romănului. Cu căt era conversația mai vie, cu cătu simțimintele mai învoroage, cu atăta mai suprinzătoare pri se păru tăcerea cea adăncă, căndu Eeselenția Sa Părintele Episcop rădică păharul cu spumosul Șampan zicănd, că noi romănii avem să fim cu priginghiere asupra tuturor evenimintelor din prejurul nostru, iară mai vărtosu asupra evenimintelor, întămplă între po și pre atingu pre noi, astfeliu de eveniment este și ali intre fiurtisuce D. Corsiliariu Pe apelație Vasilie Pop de Constariu Secție în Ministeriul de zvestire, și chiemarea lui la centrul stăpânirei tre că aceasta prea grațioasă distincție a pustiu Monarh, are mai susu lăudatul Domn a o mulțumi numai talentelor sale celor agere, portărei sale celei solide și esemalare, inimei sale celei blănde și drepte, prin care sau făcut predilecția noastră. Soătui pre cei mai bătrâni să fie exemplu în Măria Sau Consilioriu de secție cum se remunerează virtuțile din partea Înoaltei noastre stăpâniri, și fi de mustră, ca să fie conducătorii tinerimei pe calea virtuții, unică, care poate duce la fericirea adevărată. Apoi întorcăndusă cătră D. Consiliariu de Secție îi popti să'l țină Dumnezeu din preună cu toată familia Mării Sale sănătoșu mulți ani., Vivatele răsunau, păharăle se ciocneau și bucuria noastră creștea. Nu multu după aceea rădică D. Consiliariu de Secție păharul și întorcănduse cătră Esselenția Sa, zisă, că Ecselenția Sa totdeauna a fostu bărbatul acela, care a știutu să folosească momentul timpului spre fericirea noastră, că dânsul salută zioa, în care vede atăția romăni adunați la un loc așa strălucit, ca o sărbătoare rațională, ca adoa sărbătoare după 800 de ani ai apăsării și suferinței; că mulțămește Ecserenției Sale pentru aceasta sărbătoare, în care el nu vede alta, decăt aceea admoniție, că romănii au să fie frați, au să fie în înțălegere bună, el se bucură cu atăta mai tare de acestu moment, cu căt se ține măreț, vă dănsul a fost alesa dansa adunărei acestei frățești, prin care sa spart și a căzut păretele, care se rădicase între frații de o mumă, dară sătră bărbatul, care a fost și El se întoarce este chiemat a fi capul și conducătoriul nații noastre, și rădică păharul, ca să'l țină Dumnezeu în toată vârtutea conducele și sănătatea la mulți ani, ca să ne poată calea fericirei. Vivate răsunătoare, care nu vreau să încete, a fost semnul plăcerei acestui frumos toast. „Ertațimă” - zisă apoi Dl. Consiliariu de finanță Petru Man - Esselenția Voastră, ca și eu rădicanau pănerul să ni ceprim bucuria inimei scele, care menți cămunato Eeselenția voletră prin această adurare a vovstrăi la masa aceasta strălucită” Apoi subeși Visusenții Sale D. Ministru de justiție pentru înaintarea soporatelui nostru, pre care îl rugă, ca și de acum fericirea nații romănești, Dumnezeu la mulți ani, sculă eprăși Ecselenția și Sa P. Episcop, să lucre la pre care să o țină Nu sult dună aceea se și de mine trănd, că omul numai în scoam e speriaței se poate face înțăleapt, pe săătui, ca să învățăm din cele trecute, să ne folosim de presentu, și să ne îngrijim de viitoriu întru iubire și dragoste frățască, căci numai așa vom potea ajunge ținta fericirei dulcei noastre nații. Mai pre urmă se rădică Dl. Consiliariu la Tribunalul urban Iacob Bologa, și cerănd dela Ecselenția Sa binecuvântare de a potea vorbi, trasă o linie între starea romănilor nainte de 48 și după 48, dovedi prin exemple vederate marea deosăbire între acestea doă epoce cu privire la starea politică a romăniloru din Monarhia austriacă, adusă înnainte căți bărbați de ai noștrii au înnaintat la diverite dregătorii înnalte în epoca cea din urmă, și că acumu potu înnainta romănii avănd calitățile cerute și portare solidă, fără de a mai fi simți de ași părăsi națiunea din care se trata, că aceasta centru poi atăt de măngăitoare stare, avem noi romănii a o mulțemi numai Maestatei Sele Prea Înpălțatului nostru Monarh, căruia iam jurat credință neclătită, pre care o vom și păstra pănă va bate inima în noi. Îmi descoperi mai departe bucuria pentru înfrățirea noastră în o adunare atăt de plăcută și dori, ca să o păstrăm nevătămată spre fericirea iubitei noastre națiuni și spre alipirea noastră de tronu cu „puteri unite.” Și așa petrecurăm o serbătoare strălucită și națională cu o veselie nespusă, care nu se va cu atăt mai puțin, cu căt această serbătoare au fost întru adevăru un eveniment însemnat pentru noi, șterse niciodată din inimile noastre, căci a dat ocasie a se apropria arate de frate, acieastă pentru toți romănii îmbucură care se că uni articol. 10 cr. pentru și alți vinevoitori. cul unde se află cu lăcuințe. Sibiiu 25 Noemvr. 1859. un cno înnainte să le fie frate,