Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-10-18 / nr. 83
3. oa. 50. xp. Pentru celelalte părți a ale Transilvaniei și pentru provinciele din Monarhia de un an 8.cl.. ear pe o jumătate de anu 4. al. p. a. Pentru prunc. și țeri străine pe an 12. f. pe 7. an 6. fl v.a. Inseratele se plătescu pentru îngtaiea oară mici, cu pentru 7. cr. șirul cu litere cu 6 cr. a doua oră mi pentru a treia repetire cu 37 cr. v. a. t Telegraful ese de doă ori ne septemănă: joia și Dumineca. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura Daciei; se aseară la c. r. pește, cu cani gata, prin scrisori francate,adresate către espeditură. Prețiul prepumerației pentru Sibiiu este ne an 7. fl. v. a. CAD Ne o jumetie de an AHULUH. Sibiiu 18. Ortomapie. 1862. N= 84. Io sibiiu 15 Ostom. Suntemu înca în zilele acelea, care facu inscolasticu in institutulu nostru diecesanu pe dagogico=teologicu; de aceea ne si simtimu indetogati, faeia cu cei se se intereseaza de acestu institutu, de a face Institutu s'au inceputu în 8 Ostom. e. n. eara eri s'au facutu ghigatiune in Biserica , în comunu decatru profisori si elevi, prin carea s'au cerutu darulu si ajutoriulu lui Dumnedieu si pentru anulu de invatiatura, ce sta înainte.— Numerulu eleviloru peste totu suie la 84, dintre carii, ascultatori de Pedagogia suntu 18, clerici in anulu dintaiu 19 si clerici in anulu alu doilea 47.— In anulu viitoriu, vrendu D-dicu, vomu avea unu cursu de Pedagogii de doi ani si unu anca din anulu acesta, intocminduse adesa unu lianț de incatsamentu, de Teologia, de Pedagogia, rgimiii aspriu, în anulu viitori voru intră intr'alu doilea cursu de pedagogia, eaga cu clericii de acumu din anulu alu doilea se va da evitei in anulu viitoriu' alu treilea anș Inmultirea si respective eourieture, aseasta a cursuriloru de invatiatura in institutulu diecesanu este o fapta, ce ne aduce de nou aminte decisa Archiereului nostru ce se devis a aceasta si spgele crede în progresu si doresce progresulu, nu ta salută cu bucuria noului planu de invatiamentu , ce s'au facutu in institutulu nostru. Dee. Damnedieu, la intentiunea nobila, din carea se vede si planulu asesta intentiunea adeca de a argoria institutulu diecesanu totu mai multu de starea, din carea se poata corespunde deplinu chiamarei sale, sa-si aiba efeptulu doritu — 17 Ostom. În Nr. 81 alu „Telegg. gom.” inpartasiramu si noi dupa „Herm. Zeit.“ telegramulu din Gherla privint'a transferarei D. Asesoru Sipdariu la Deesin spre pedepsa pentru apararea Diplomei din Ostem. si insugestionei, amu adaosu inse totoodata, ca nu credemu schrei aseiea, nu ne ama instelatu, sa-si „Wien.-Zeit.* deschiaga acesta scrie, care altmintgea a facutu mare sensationarghetotindinea, de nedrepta. Jurnalele din Viena descriu starea lucrului precum puinease: Asesorulu Sipotariu a fostu negresitu in calea dissiplinaria transpusu „ inse causa sempara in modulu urmatoriu. Sipotariu avea se sungese că asesoru judecatorescu la o pertractare finale, in care a fostu se se tradese asupra unui inculpatu romanu. Pertractarea a fostu se se tiena in limba magiara. Scurtu nainte de acesta, pare ca o di mai nainte, a facutu Sipotariu atentu pe pressedintele judecatorescu ca inculpatulu este romanu si pentru aceea regiga si aghea are se se faca in limba romanesca. Pressedintele tului la sine, ca se se inttelega cu densulu, ca actele suntu in limba magiara, ca elu insusi arghegatitu incusa in limba magiara si pentru aceea pentru dene greutate a face in directiunea acesta vreo semmtesci a lasa acesta avea se traducere romaneasca. In modulu se se faca pertractarea finale. In cliva prefipta era unu numeru mare de magiari si romani in sala judecatoresca, ca se fia fatia la pertractare, poate ca au fostu se facuse svonu ca unu asesoru a rgotestatu in contra limbei, si ca o asemene dechlaratiune va urmări in siedintia publica. Pertractarea incepu. Acuma se redica Sipotariu celu ce sredea la tabla judecatoresca si dechiara sub provocare la instgustiunea provisoria pentru comitetele municipale, ca dupa în acesta sa-si i ta contra ea ieste „modelsurm. jushi protesta publicu din partea unui membru alu desi datorului indetit, intreba pressedintele din nou pe inculpatu, deasa cere era că pertractarea se seduca in limba romanesca, la care acesta regigasta a respunsu, ca lui este totu atata, in care limba se va asupra lui, numai se sfarsiesca curendu. In asesta dechlaratiune a inestraturii Sipotariu nu sa multiemitu , ci a parasitu sala de judecata. E de. . ca acesta causa a facutu sensatiune mare. Egdte de insemnatu ca S. 71 alu ordinei multirale provinsorie dispune ca pertractarile finali egali, darea“afara a decisiunei si motivele ause se faca in limba mafiei inculpatului. Dupa ce inse sa declaratu inculpatulu, ca elu se invoesse, ea regigastaghilese se faca in limba magiara, se pare ca sarii îi facutu destulu “spiritului reseriseloru (?) si pe tota intemplarea defectulu nu aru fi fostu asta de esentiale, că din elu se resultese o nulitate si că o astfeliu de rasige a unui membru judecatorescu se apara că gestifisata. Sasiiu sa relationatu la dicasteriele mai inalte, si din pagtea gubernului regescu transilvanu , sa dispusa oficiosa stramutare a Asesorului judecatorescu , care in nationalulu hiperselu a lucratu in contra disciplinei. Aseasta decisiune a urmatu sub 6 Sept. (e. n.) era siedintia Comitetului municipalu alu Comitatului Dabasei, precumu se scie sa tienutu in 25 Sept. Unu neesp causalu nu esista dora intre aceste ambe fapte. De altele desisipnea regescului gubernu nu are inca tagda dreptului fiindu ca Sipotariu a luatu recursu la Cancelaria aprisa, dela care atarna finala desisiune.” Noi precatu amu pututu intielege aceasta intemplare pe drumu privatu, e cam asemenea cu cea descrisa. Numai atata amu fi deadaogatu, ea dupa ce si alu doilea Asesoru romanu au parasitu Sala totu din sapsa asesta, pertractarea sa tienutu pre urma în limba romana,ce aga dovedi ca astfeliu sa nu fi pututa tiene si mai nainte „ că se nu se dea ansa la urmari amaratoare, sa-si, invoirea inculpatului că causa lui se se pertractese in limba magiara, de care avemurise causa a ne indoi, dupa parerea nóstra nu e datatoria de mesura, pentru sa era usioru se invoesce cu ceea ce vreu Domnii cugetendu ca va potea scapa mai psioru. Cu acésta iise in vremu se chemu ca D. Sipotariu a facutu bine, ca au ragasita sala, caci era si alta cale re care se merga pote mai siguru si mai legalu, nici nu putemu aprobă purtarea acelora , carii au adusu sapsa asesta cu apararea diplomei din Octombre in conecsiune, inse totusi ni saru parea, ca mutarea unui amploiatu dela unu postu la altulu penalmente este una dintre cele mai grele pedepse mai vertosu in priviintia morala, si amu dori ca se se poata somrlana fara vatamu— rea radiei morali a Domnului Sipotariu, cu atata mai multu cu catu Instructiunea , pe carea sa resimatu D. Sipotariu, rogunceste tienegica pertractarii finali in limba inculpatului. Cisa 16 Octom. Aflămu în „Votif,” următoriulu articulu: Representațiunea națiunei romănești și a universității națiunei săsești în Transilvania a aflatu, precumu auzimu, soluțiunea loru. Maiestatea Sa împăratulu a primitu la cunoștiință îndestulitoare manifestațiune a loialității ambeloru națiuni și a aplucidatu proposițiunele Cancelariei aulice transilvane în priviința compunerii fiterei diete transilvane pe baza dorințeloru pronunciate din ambele părți. Deși conclusiunele ambeloru răspunsuri se mișcă într'o direcțiune, totuși este în cuprinsulu loru o diverință esențială. În respunsuru aa representațiunea universității raționale săsești se atinge espresu „26 Fevruariu” în vreme ce la petițiunea romăniloru se provoacă numai la legile fundamentale peste totu. Aceasta diferință, deși este cerută anului ce acu satulu despre elu. Precumu amu amintitu in numerulu 84 Inaintel - Noi nu ne indoimu gerile esitu in in Teologia de trei ani. dara sare ascultatorii Sibiiu serva sulu aru bare. Ein iise si se arata se arata gata peme se o văda urmarile „ caci este romanu, dupa unu micu raportu inspsei maginaluluei noastre, preleSpre sfersitulu acesta s'au facutu dispositi , că totu insulu, carele prea plecatu si pofti pre procurorulu staAcesta inse obtienerea cursu de are ase tiene regigastagen a Sp. si curiosi fi si finale se