Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-03-31 / nr. 25
Telegrafa nu ese de doue ori pe septemana : joi’a »i Duminec’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’aloiei pe afara la c. r. poște, cu banii gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiui nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. 1 ear’ pe o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen j Sabniu, nr 31 Martiu (12 Apr.) 1866* * *tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu d2 pe % anu. 6 fl.v. a. Inseratele se platescu pentru S inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 5V. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3/a cr. v. a. Hrc 25. AXULU XIV. Escelenti’a Sea Preasântîtulu Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Baronu de Siagun’a, pleca eri spre Pest’a. Sabiiu 29 Martiu. Precum aflamu din isvoru securu , Apelatoriulu metropolitanu sî Sinodulu episcopescu, ambe convocate predominec’a Stului Tom’a, din cause momentóse neprevediute, se amâna. — * I,Din Bucovin ’a. Mart. 1866. Apararea cea sincera sî energica, care intempina totdeun a drepturile sî interesele ale comunei nóstre mame, a bisericei ortodoxe, in colonele Telegrafului Romanu, sî care au câscigatu demultu dîuariulu dloru vóstre stima si simpatia publicului ortodoxu din Bucovina, ma face a crede ca veti fi doritori a cunosce mai de aprópe manifestatiunea cea noua a dietei Bucovinei in caus’a bisericésca a eparchiei nóstre. Lasandu pentru economia spațiului de o parte cele ce s’au vorbitu cu alta ocasiune decâtra unii deputați in dieta in privinti’a administratiunei eparchiei acestei’a, si anume decât la doi. Baronulu Alesandru Vasilco, profesorulu de teologia Vasiliu Ianoviciu sî senatorulu imperialu Grigoriu Ulutiu,— va imparta si escu in limb a originala germana propunerea insasi facuta in dieta sî motivarea ei de catva d. deputatu Georgiu lurmuzachi, precum sî resultatulu definitivu, adeca adres’a catra Maiestatea Sea Imperaturu substernuta dietei de catra comitetulu alesu in cestiunea acést’a;— care adresa se primi de dieta cu decisiune minima. — Adaogu cumca pasulu acest’a, doveditoriu de compalinirea dietei nóstre pentru interesele bisericesci ale eparchiei, fii aclamatu de catva toti fiii bisericei ortodoxe din tiora cu simtiementu. Lasu la judecat’a dloru vóstre a comunica cetitoriloru Telegrafului dintre aceste cele ce veti afla de cuviintia s’au va ingidui spatiulu soiciloruvóstre. Până aci știm, corespundinte. Noi amu amintitu la ocasiun despre cele acum comunicate după dîuarie străine dara forte pre scurtu. Cu via plăcere insa ne folosimu de acésta ocasiune , cridiendu, ca va fi chiaru sî in interesulu publicului comunu a pulsiei cum frații bucovineni suntu de zeloși in operarea bisericei mame singur’a, putemu dîce, pastratórea nationalismului românu. Bata data deocamdată propunerea si motivarea amintita in corespundinti’a tradusa din siedinti’a a XVI a sessiunei a IV deli 8 Februariu 1866. „Dep. Georgia d. Hormuzachi. In siedinti’a penultima a dietei amu audîtu deja dlu referințe alu comitetului alesu spre darea parerei asupr’a raportului de computuri (socotele) din partea comitetului de tiera, ca referat’a comitetului in lucruri tînatore de autonomi’a bisericei gr. or. s’a luata spre cunoscintia. Cum suna impartasirea amintita din raportulu comitetului ? Impartasirea acest’a, carea privesce o afacere, după parerea mea, mai momentósa, mai mare, decâtu cele mai multe lucruri ce au venitu in desbatere in sessiunea de până acum a dietei ; o afacere, care atinge unu interesu mai pretiosu alu tierei, decum noi ca representanti ai acestei’a sa ne uitamu de datori’a nóstra , o afacere, carea privesce presentulu si viitoriulu venerabilei nóstre biserici a tierei , s’a cuprinsu numai in scurtele cuvinte: „ca la adres’a pre umilita in lucruri atingatóre de autonomi’a bisericei gr. or. indreptata catra Majestatea Sea, inca nu a urmatu nici o resoluliune“ Ca representantu alu tierei sî ca membru alu bisericei gr. or. mi tîmu de datoria a-mi esprime durerosulu simtiementu de părere de reu, carele avemu causa de alu simtî cu totii, pentru ca ministeriulu de mai înainte, nu au aflatu cu cale a supune prea graliasei apretiuiri prea umilitulu pasu alu dietei bucovinene. Diet’a ducatului Bucovinei au zugrafitu in trasuri precise sî sincere in adres’a sea tocm’a amintita , acum suntu trei ani, starea cea anormala sî afara de dreptu a bisericei tierei s’ au aflatu consimtiementu viu sî plinu de sperantia la intreg’a populatiune gr. or. din acésta tiera de coróna. Pentru ca diet’a se făcuse prin acést’a numai organulu dorintieloru sî gravamineloru , cari acum de mai multi ani se audiau din tóte pârlîle acestei tieri. Diet’a s’a rugatu in adres’a sea de eliberarea bisericei gr. or. a acestei diecese din starea cea inadusita , in carea se afla , ea s’a rugatu de restaurarea autonomiei bisericei celei vechi a tierei, basata pe istoria sî canone. Diet’a s’a provocatu cu acea ocasiune la status quo moldavicu, basatu pre prea inalt’a garantia dala, candu s’a luatu Bucovina de catra Austri’a , mai departe la constitutiunea cardinala a bisericei gr. or. sî chiaru sî la legile constitutiunei imperatesci. Prin acelu status quo garantatu Bucovinei, candu acest’a trecu sub regimulu austriacu imperatescu , populatiunea tierei fu asecurata pentru totdeuna in esercitarea neimpedecata a religiunei sele după asiediamintele bisericei gr. or. Prin patent’a din 31 Decembre 1831 Majestatea Sea s’a induratu prea gratiosu a promite popóreloru Sele, ca voru fi susținute sî scutute tóte bisericile din tierile de coróna , cari suntu recunoscute prin lege, in dreptulu de a-si esercita publice religiunea, mai departe de a ave administratiune libera in afacerile loru, de a se bucură de posessiunea sî folosirea instituteloru, assediamenturiloru sî fonduriloru loru pentru scopuri privitóre la cultu, instrucțiune sî filantropia. Prin pr in diploma din 20 Octobre 1860, Majestatea mea c. r. apostolica au facutu popóreloru sele urmatórea marinimósa sî memorabila asecutare : „Eu implinescu detoria mea de regentu , candu aducu in modu impacatoriu in legătură cu lipsele faptice ale monarchiei mele , reminiscentiele, intuitiunile sî pretensiunile de dreptu ale tieriloru sî popóreloru , sî candu recomandu cu deplina liniscire, maturei precugetari sî zelului patrioticu a popóreloru mele, flesvor grea sî întărirea fecunda a institutiuniloru date séu redeșteptate de Minea Biseric’a cea vechia a Bucovinei are asta dara unu dreptu neinlaturabilu la autonomi’a sea canonica, la destinatiunea sea propria, libera sî neimpedecata la administrarea autonoma a afaceriloru ei, a averei, a funduriloru, sculeloru, instituteloru s. a. m. Biseric’a are dreptu la emanciparea de sub tutel’a de până acum ; ea are dreptu , ca libertatea carea se chiama sî se aplica in tóte referintiele Austriei sa fia si ei favoritórie, pentru ca acest’a e unic’a conditiune , sub carea se póte desvolta sî sub carea póte desfasiară o activitate fericitóre, spre prosperarea bisericei, carei poporatiunea e supusa cu credintia sî alipire neclatita. Biseric’a resariténa, dlorul nu e o persona singuratica. Ea nu e in decesele singuratice cutare séu cutare episcopu sî déca acel’a, că prelatu bisericescu, arustă in ori ce vadia înaintea diecesaniloru sei. Biseric’a gr. or. e comunitatea tuturora credinciosîloru, cari participa cu dreptu egala la administrarea afaceriloru ei desemnate apriatu prin canone. Basea canonica a acelor’a e forma de constitutiune representativa, cu participarea laiciloru (mireniloru) prin representanti liberu aleși sî egalu indreptatît; principiulu cardinalu alu acestei’a e constitu1iuna 1ismulu. Astadi nu se mai indoiesce nimenea de acést’a, sî déca va cineva a se* acest’a acel’a desigura a s’ scia , numai ómeni angusti la anima , nesciutori sî fondeie vile se mai potu indoi astadi de acestu principiu cardinalu alu bisericei nóstre. Déca mai potu esista in privinti’a acest’s adi diferintie in opiniuni, apoi acele suntu numai de natura subordinata sî ele se potu referi numai la numirea adunariloru bisericesci periodice, ducendu-le unii adunări sinodale, alții congrese nationale administrative bisericesci, economice, scolastice, sau congregatiuni diecesane s. a. m. d. Pentru numire insa nu ne vomu certă pentru ca lucrulu e capulu intrebarei. De altmintrea nu numai căminele bisericei orientale , nu numai constitutiunea bisericesca, precum aceea se presenta lămurită cu lumin’a sórelui fiacarui omu nepreocupatu,— nu numai acestea dacu, testeza adeverulu premiseloru observatiuni in cessiunea de fatia. Sa-mi fia iertatu a me provoca si la autoritatea cea d’antâiu in privinti’a acést’a din Austri’a, la celu mai eruditu scriitoriu teologicu alu bisericei resaritene din imperiu, la Escelenti’a Sea Metropolitulu Baronu de Siagun’a , carele demnstra cu e locuintia I