Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-03-31 / nr. 25

Telegrafa nu ese de doue ori pe septe­­mana : joi’a »i Duminec’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a­­­loiei pe afara la c. r. poște, cu banii gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­i nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. 1 ear’ pe o jumetate de anu 3­ fl. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ j Sabniu, nr 31 Martiu (12 Apr.) 1866* * *­­tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu d2 pe % anu. 6 fl.v. a. Inseratele se platescu pentru S inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 5V. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3­/a cr. v. a. Hrc 25. AXULU XIV. Escelenti’a Sea Preasântîtulu Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Baronu de Siagun’a, pleca eri spre Pest’a. Sabiiu 29 Martiu. Precum aflamu din isvoru securu , A­­pelatoriulu metropolitanu sî Sinodulu episcopescu, am­be convocate pre­dominec’a Stului Tom’a, din cause momentóse neprevediute, se amâna. — * I,Di­n B­u­c­o­vi­n ’a. Mart. 1866. Apararea cea sincera sî energica, care intempina totdeun­ a drepturile sî interesele ale co­munei nóstre mame, a bisericei ortodoxe,­­ in colonele Telegra­­fului Romanu, sî care au câscigatu demultu dîuariulu dloru vóstre stima si simpatia publicului ortodoxu din Bucovin­a, ma face a crede ca veti fi doritori a cunosce mai de aprópe manifestatiunea cea noua a dietei Bucovinei in caus’a bisericésca a eparchiei nóstre. Lasandu pentru economia spațiului de o parte cele ce s’au vorbitu cu alta ocasiune decâtra unii deputați in dieta in privinti’a administratiunei eparchiei acestei’a, si anume decât la doi. Baronulu Alesandru Vasilco, profesorulu de teologia Vasiliu Ianoviciu sî se­­natorulu imperialu Grigoriu Ulutiu,— va imparta si escu in limb­ a originala germana propunerea insasi facuta in dieta sî motivarea ei de catva d. deputatu Georgiu l­urmuzachi, precum sî resultatulu definitivu, adeca adres’a catra Maiestatea Sea Im­­p­e­r­a­t­u­r­u substernuta dietei de catra comitetulu alesu in ce­­stiunea acést’a;— care adresa se primi de dieta cu decisiune m­i­­nima. — Adaogu cumca pasulu acest’a, doveditoriu de compalini­­rea dietei nóstre pentru interesele bisericesci ale eparchiei, fii a­­clamatu de catva toti fiii bisericei ortodoxe din tiora cu simtiementu. Lasu la judecat’a dloru vóstre a comunica cetitoriloru Tele­­grafului dintre aceste cele ce veti afla de cuviintia s’au va ingi­­dui spatiulu soici­­loruvóstre.­ Până aci știm, corespundinte. Noi amu amintitu la ocasiun­ despre cele acum comunicate după dîuarie străine dara forte pre scurtu. Cu via plăcere insa ne folosimu de acésta ocasiune , cri­­diendu, ca va fi chiaru sî in interesulu publicului comunu a puls­iei cum frații bucovineni suntu de zeloși in operarea bisericei mame singur’a, putemu dîce, pastratórea nationalismului românu. Bata data deocamdată propunerea si motivarea amintita in co­­respundinti’a tradusa din siedinti’a a XVI a sessiunei a IV deli 8 Februariu 1866. „Dep. Georgia d. Hormuzachi. In siedinti’a penultima a dietei amu audîtu deja dlu referințe alu comitetului alesu spre darea parerei asupr’a raportului de computuri (socotele) din par­tea comitetului de tiera, ca referat’a comitetului in lucruri tînatore de autonomi’a bisericei gr. or. s’a luata spre cunoscintia. Cum suna impartasirea amintita din raportulu comitetului ? Impartasirea acest’a, carea privesce o afacere, după parerea mea, mai momentósa, mai mare, decâtu cele mai multe lucruri ce au venitu in desbatere in sessiunea de până acum a dietei ; o afacere, care atinge unu interesu mai p­r­e­t­i­o­s­u alu tierei, decum noi ca representanti ai acestei’a sa ne uitamu de datori’a nóstra , o afacere, carea privesce presentulu si viitoriulu venerabilei nóstre biserici a tierei , s’a cuprinsu nu­mai in scurtele cuvinte: „ca la adres’a pre umilita in lucruri a­­tingatóre de autonomi’a bisericei gr. or. indreptata catra Majesta­­tea Sea, inca nu a urmatu nici o resoluliune“ Ca representantu alu tierei sî ca membru alu bisericei gr. or. mi tîmu de datoria a-mi esprime durerosulu simtiementu de părere de reu, carele avemu causa de alu simtî cu totii, pentru ca ministe­­riulu de mai înainte, nu au aflatu cu cale a supune prea graliasei apretiuiri prea umilitulu pasu alu dietei bucovinene. Diet’a ducatului Bucovinei au zugrafitu in trasuri precise sî sin­cere in adres’a sea tocm’a amintita , acum suntu trei ani, starea cea anormala sî afara de dreptu a bisericei tierei s’ au a­­flatu consimtiementu viu sî plinu de sperantia la intreg’a populati­­une gr. or. din acésta tiera de coróna. Pentru ca diet’a se făcuse prin acést’a numai organulu dorintieloru sî gravamineloru , cari acum de mai multi ani se audiau din tóte pârlîle acestei tieri. Diet’a s’a rugatu in adres’a sea de eliberarea bisericei gr. or. a acestei diecese din starea cea inadusita , in carea se afla , ea s’a rugatu de restaurarea autonomiei bisericei celei vechi a tierei, basata pe istoria sî canone. Diet’a s’a provocatu cu acea ocasiune la status quo moldavicu, basatu pre prea inalt’a garantia dala, candu s’a luatu Bucovina de catra Austri’a , mai departe la constituti­­unea cardinala a bisericei gr. or. sî chiaru sî la legile constitutiunei imperatesci. Prin acelu status quo garantatu Bucovinei, candu ace­­st’a trecu sub regimulu austriacu imperatescu , populatiunea tierei fu asecurata pentru totdeun­a in esercitarea ne­impedecata a reli­­giunei sele după asiediamintele bisericei gr. or. Prin patent’a din 31 Decembre 1831 Majestatea Sea s’a indu­­ratu prea gratiosu a promite popóreloru Sele, ca voru fi susți­nute sî scutute tóte bisericile din tierile de coróna , cari suntu recunoscute prin lege, in dreptulu de a-si esercita publice religiunea, mai departe de a ave administratiune li­bera in afacerile loru, de a se bucură de posessiunea sî folosirea instituteloru, assediamenturiloru sî fonduriloru loru pen­tru scopuri privitóre la cultu, instrucțiune sî filantropia. Prin pr­ in­ diploma din 20 Octobre 1860, Majestatea mea c. r. apostolica au facutu popóreloru sele urmatórea marinimósa sî memorabila asecutare : „Eu implinescu detori­a mea de regentu , candu aducu in modu impacatoriu in legătură cu lipsele faptice ale monarchiei mele , reminiscentiele, intuitiunile sî pretensiunile de dreptu a­le tieriloru sî popóreloru , sî candu recomandu cu de­plina liniscire, maturei precugetari sî zelului patrioticu a popóre­loru mele, flesvor grea sî întărirea fecunda a institutiuniloru date séu redeșteptate de Mine­a Biseric’a cea vechia a Bucovinei are asta dara unu dreptu ne­­inlaturabilu la autonomi’a sea canonica, la destinatiunea sea pro­pria, libera sî neimpedecata la administrarea autonoma a afaceri­­loru ei, a averei, a funduriloru, sculeloru, instituteloru s. a. m. Biseric’a are dreptu la emanciparea de sub tutel’a de până acum ; ea are dreptu , ca libertatea carea se chiama sî se aplica in tóte referintiele Austriei sa fia si ei favoritórie, pentru ca acest’a e uni­­c’a conditiune , sub carea se póte desvolta sî sub carea póte des­­fasiară o activitate fericitóre, spre prosperarea bisericei, carei po­­poratiunea e supusa cu credintia sî alipire neclatita. Biseric’a resariténa, dloru­l nu e o persona singuratica. Ea nu e in d­ecesele singuratice cutare séu cutare episcopu sî déca acel’a, că prelatu bisericescu, aru­stă in ori ce vadia înaintea diecesa­­niloru sei. Biseric’a gr. or. e comunitatea tuturora credinciosî­­loru, cari participa cu dreptu egala la administrarea aface­­riloru ei desemnate apriatu prin canone. Basea canonica a acelor’a e forma de co­ns­ti­t­u­tiu­n­e repre­­sentativa, cu participarea laiciloru (mireniloru) prin representanti liberu aleși sî egalu in­­dreptatît­; princ­ipiulu cardinalu alu acest­ei’a e c­o­n­s­t­i­tu1­i­u­n­a 1­i­s­m­u­l­u. Astadi nu se mai indoiesce nimenea de acést’a, sî déca va cineva a se* acest’a acel’a de­sigura a s’ scia , numai ómeni angusti la anima , nesciutori sî fondeie vile se mai potu indoi astadi de acestu prin­cipiu cardinalu alu bisericei nóstre. Déca mai potu esista in pri­vinti’a acest’s adi diferintie in opiniuni, apoi acele suntu numai de natura subordinata sî ele se potu referi numai la numirea aduna­­riloru bisericesci periodice, ducendu-le unii adunări sinodale, alții congrese nationale administrative bisericesci, economice, scolastice, sau congregatiuni diecesane s. a. m. d. Pentru numire insa nu ne vomu certă pentru ca lucrulu e capulu intrebarei. De altmintrea nu numai căminele bisericei orientale , nu nu­mai constitutiunea bisericesca, precum aceea se presenta lămurită cu lumin’a sórelui fia­carui omu nepreocupatu,— nu numai ace­stea dacu, testeza adeverulu premiseloru observatiuni in cessiunea de fatia. Sa-mi fia iertatu a me provoca si la autoritatea cea d’antâiu in privinti’a acést’a din Austri’a, la celu mai eruditu scriitoriu teologicu alu bisericei resaritene din imperiu, la Escelenti’a Sea Metropolitulu Baronu de Siagun’a , carele demnstra cu e locuintia I

Next