Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-06-11 / nr. 47
Candu puterile națiunei române întregi spriginite de moralitatea intereseloruceloru adeverate, s’aru împreuna laolalta aru paralisa toti periculii ce ne amenintia, pentru ca aceste puteri împreunate de câte ori aru vedé unu reu l’aru îndrepta , de câte ori aru vedé unu periculu ca se ivesce, l’aru sterpi in originea lui. Popóreloru si prin urmare si noue nu ne vinu periculii atâtu din afara câtu din launtru. Unde dispare moralitatea intereseloru acolo in loculu concordiei sevéra discordia. Acest’a face de acei ce aru trebui sa caute după folosele poporului loru , cauta după desiertaciuni sî trecu tempulu celu mai frumosu cu activitate sterpa de bunetati , care pre urma se termina cu ticalosia generala. De aceea, încă odata, nu ne tememu atâtu de legile ce se aru aduce, déca se aru aduce, spre suprimerea nóstra politicesce, câtu de lips’a nóstra de cunoscinti’a, ca unde aru fi sa incepemu acum a lucru , in catrau sa ne fiu atentiunea cu deosebire indreptata sî ne tememu ca pentru lucruri imaginarie se vom purtă inca certe lungi de plapuma, trecendu-se indesiertu tempulu celu mai scumpu sî mai de lipsa pentru lucruri , cari au sa asigure in realitate basele intereseloru nóstre natiunali. Eveneminte politice. S a b i i u, 10 iunin. După încordarea cea mare a dietei din Pesta înainte de încoronare a intratu unu felu de groosela din carea precum se vede numai cu o amanare a dietei pre vre-o 6 septemâni se va pute recrea. Ni se sî asigura din mai multe partî, ca astadi începe terminulu in care dieta d intrerumpe lucrările sele. Cestiunile cari veru fi la ordinea dilei după redeschiderea dietei suntu : cestiunea nationalitatîloru, emanciparea jidaniloru, înarmarea generala pentru apararea patriei. Estrasulu ce l’amu imparta gîtu in mului trecutu despre proiectele de lege aduse in senatulu imperiala s’a adeveritu. Tóte dîuarele vieneze neau adusu testulu aceloru proiecte. Acele dîuarie in cea mai mare parte se multiumescu cu acesta câștiga constitutîunalu, intțelegerea asupr’a puncteloru atingatóre de cestiunea constitutîunei senatului imperialu se va pune in cointțelegere cu diet’a Ungariei. Acest’a va alege inca înainte de amanare o delegațiune. Totu asta va face sî senatulu imperialu. Despre delegatîu nea ung. se suna ca va constă dîn 12 membri intre cari optu deputați și patru magnați. Delegatî unele aceste se voru adună in Vien’a, unde voru veni sî miniștrii Andrássy sî Lonyay. După unu tel. din Hr. Zig. dincolo de Lau’a prin o decisiune preinalta inca s’a datu amnestia generala, ca sî in Ungari’a. Din Croati ’a vina sciri, ca dicasteriele sî oficiolatele de finantie, posta sî telegrafu, cari erau mai înainte subordinate locuriloru centrale din Vien’a, se vom subordina ministeriului ungurescu. Acelesi sciri ne spunu ca schimbările aceste voru mai aduce cu sine schimburi mari sî in personalulu oficialiloru respectivi.. După „Zrift* in Fiume si impregiuru e anarhia in tóta form’a. Acea foia spune ca „ungheresi“ umbla sî promitu bani, ca sa scota locuitorii flamuri tricolore unguresci sî sa ia josu cele croate. „W. A.* de minte o scire, ce făcuse mare sgomolu in dînaristica, adeca scirea, ca principele Gorciacoif aru fi respinsu intrevenirea cabinetului de Vien’a pentru ca sa se ia la revisiune tratatulu dela 1856. Bata cedice „W. A.*: „Patriotulu“ din Prag’a aduce scirea ca baronulu de Beust s’aru fi irabiatu cu ajutoriulu seu la cabinetulu russescu pentru mijlocirea unei revisiuni a tratatului dela 1856 sî ca Gorciakoff aru fi respinsu acesta imbiiare cu observarea : Russi’a va ingriji singura de revisiune, sî ca eventualități varie o silescu a se păstră neobligata Austriei. Se mai adauge ca Gorciakoff la ocasiunea acest’a au facutu alusiuni la purtarea Austriei in cestiunea polona sî ca referintiele intre cabinetulu din St- Petersburgu sî Vien’a suntu de natura de a ajunge la unu gradu insemnatu încordarea intre aceste dóue puteri. Russi’a doresce dela Austri’a colore pe fatia. Acest’a e cu atât’a mai de lipsa, cu câtu e lucru constatatu ca in cestiunea Luxemburgului Galiti’a fu trasa in unele combinatiuni, cari pentru Austri’a era forte nefavoritare. Suntemu in stare (dice „W. A.A) a deciară tata scirea acest’a din capu până in fine de curata scornitura. E cunoscutu ca cabinelulu imperatescu in o depesta dela 1 Ianuariu a. c. destinata pentru egularea cestiunei orientali au adusu inainte si revisiunea ratateloru de pace dela 1856 si ca in unu cerculariu, a carui esentia a si pelmuisu mai tarziu in publicitate, s’a facutu amintire de impregiurarea acest’a. Deorece insa acea propunere nu află primire din partea celoralalte puteri, astă din partea austriaca nici ca s’a mai reluatu lucrulu acest’a la nici o ocasiune. ’ Despre afacerile galițiane n’a existatu nici o intțelegere cu puterile dinafara , sî incâtu se atinge de cele in urma citate, ca din partea rusesca aru fi trasa Galiti’a, pentru unele eventualități, in combinatiuni forte nefavoritare pentru Austri’a, nu suntemu motivați sa damu crediementu soliei acestei’a, o demintire formala a acestei sciri insa o lasarau regimului imperatescu russescu.“ Suntemu curiosi a vede cum va deminti cabinetulu din St. Petersburgu cele din urma. Imperatulu Napoleonu, spune cor. prov., ca si Octobre va calatori la Berlinu. Aceeași fora asigura de relatiunile cele mai bune intre Franci’a sî Prussi’a, cari relatiuni prin întâlnirea suveraniloru la Parisu s’a mai intâlniu. Imperatulu Russiei fu primitu serbatoresce de populatiunea din Varslovi’a , sî preste totu loculu in calatori’a sea. Toti esprimau parerea de bine de scaparea vietiei sele sî desaprobau fapt’a cea nedemna a lui Berezowski — Din Pest’a. Dintre siedinttele dietei unguresci dela incoronare incece insemnamu pre cea dela 18 Iuriiu, in carea, după multe afaceri formale sî de verificări, precum sî unele dispositiuni in privinti’a honvedîloru, a veduveloru sî orlanitoru acestor’a , fiice Miretici o interpelatiune, iutrebaridu pro ministeriulu întregii, ca aduceva acest’a unu proiecu de lege privitoriu la națiunea serba amesuratu interpelațiunei lui Stratimirovici. (Acest’a a fostu , deci, ministeriulu are de cugetu a aduce decissiunile congresului serbescu dela 1861 ca proiectu de lege in dieta sî candu are de cugetu ministeriulu sa pasiesea înaintea casei cu unu atare proiectu de lege. Min. Wenkheim promite , ca la tóta intemplarea va aduce unu proiectil de lege in privinti’a reloru interpelate de Stratimirovici, insa acest’a acum înainte de amanarea dietei nu se mai póte. Miletici dice ca va aduce elu unu proiectu presiedinti’a venitóre. — Se impuntu cei verificați in secțiunile cele 9 ale dietei. După acest’a așterne min. de justiția Horváth proiectele de lege asupra incoronarei si a daruriloru de încoronare.—■ Se face întrebare din partea lui Col. Ghiczy ca aduceva ministeriulu vre-o propunere pentru inarticularea diplomei inaugurale , caci altmintrea va face elu o propunere. La cemin. Mikó respunde, ca va aduce ministeriulu o propunere. Min. de justiția motiveza grăbirea cu regularea justiției, din care causa se sî presenteza casei cu expunerea, ca patru proiecte de lege sî adleca ordinea judecatoresca, responsabilitatea judecatorilor, procedura penala sî regularea dreptului de proprietatea literaria si artistica, in 10 dîle voru fi gat’a spre a se așterne casei. Fiindu insa ca diet’a se amana cere ministe r tu nspositiunea universala dela Parisa din 1907. (in «straju din „Aten. Rom.”) (Urmare.) După folosulu politicu vine celu economicu , care in dalele nóstre are lolu aceeași importantia. Espositîunile suntu unicile ocasiuni unde unu popom pute sa puna înaintea sumei întregi productele agriculturei sî industriei sele; sî déca este vre-o natîune care sa aiba nevoia apoi acea natîune suntemu noi, de asemenea ocasiuni. Mulțime de bogații naturale stau neesploatate din causa lipsei de capitaluri. Scimn cu totii ca abii se descoperiră mai de une date isoarele de petroleu sî in câțiva ani companii englese infiintiaza usine , si astadi intra in tiera mai multe milióne din esportatiunea acestui producții. Si câte producte avemu in tiera cu petroleulu auru, argintu, feru, arama, mercuriu, lemne din cele mai bune, pamentulu celu mai grasu, tóte le avemu, insa tóte stau in pamentu țara sa aduca vre-unu folosu tierei, pentru ca nu avemu capitaluri. Aratandu companieloru mari ce avemu, sa fimu siguri ca le vomu atrage capitalurile , după cum le-a atrasu Austri’a, Russi’a si alte sfaturi cari erau in lipsa de capitaluri nationale. Sî nimenea nu póte calculă la ce gradu de prosperitate póte sa ajunga in câtiva ani acesta manasa tiera, candu capitalurile voru veni sa esploateze bogatiele cu cari au inchestrat’o darnic’a natura. Nici acestu interesu mare n’au voitu sa lu inttelega unii din ómenii nostri de statu, cari de tote vom fi buni numai ca sa diriga politic1a economica a tierei nu suntu buni. Poti sa le spui ca pre calea economica avemu sa devenimu tari , ca inimicii nostri pre acésta cale voru sa ne cotropésca , intrebuinlcandu tóte mijlócele pentru că agricultur’a sî industri’a sa stea pre focu , le-a spusu tóte acestea acestu barbatu pre care toti românii trebuie sa lu plângă, le-a spusu nenorocitulu Martianu , ale carui’a dîle a fostu adepate cu fiere pana ce a intratu in pamentu. Le voru mai spune sî alții, insa ómenii noștri politici intorcu spatele si au aerulu de a-ti plânge de mila. Sarmani omeni a trebuitu sa traiti cu o populatiune blanda că acea româna pentru că sa ve fia toleratu a trată cu atât’a usiurinlia cele mai vitale interese ale patriei. Ve credeți mari, nu voiți povetie dela acei’ă cari mediteza pre candu voi cine scie ce faceți, insa mărimea vóstra nu a consistatu până astadi decâtu a compromite interesele poetice sî economice ale tierei; a tíne in locu si a copleși orice desvoltare. Numai putîni însemnate suntu folosele morale sî intelectuale ce póte sa atraga Romani’a dela Espositiunea de la Parisu. In adeveru candu o natîune, care până eri a vediutu drepturile sele calcate in picióre până sî de câtva constituțional’a Angli», ajunge sa vedia ca si-a dobenditu dreptulu de a figură intre națiunile autonome, acea națiune se innaltia sî devine mandra sî gelosa de acele drepturi. Déca productele nóstre se voru distinge vomu putea dobendi mai multe recompense , sunsî temu siguru ca acei cari le au meritata se voru incuragiă, si se vor ufili a perfectiună productele loru. Amu mai avea de enumeratu sî alte folose , insa suntemu siguri ca fia care le intielege, sau le va intielege in urm’aceloru dîse de noi pana aci. Sa pasîmu dar mai departe. X. Acei cari erau de părere ca Romania sa nu ia parte la Espositiunea de la Parisu , intre alte cuvinte ce puneau inainte erau si acestea : ce producte avemu noi sa ducemu la Parisu ? „Dara Noi nu avemu industria, noi nu avemu agricultura perfecționată, prin urmare nu putemu avea nici producte de esposu.* Baca cuvinte incuragiatóre, iubiți români ! Acést’a ne aduce aminte o intemplare curiosa . In tómn’a anului 1864, fusesemu însărcinați de catra D. Cogalniceanu , care se află ministru pre atunci, că sa organisezu prim’a Espositîune ce s’a facutu in Bucuresci . Esposițîune de horiceuLura sî de apicultura din gradin’a Cișmegiului. Cu tóte ca tempulu a fostu scurtu totusi nu mai era locu in localulu destinatu pentru espunerea producteloru. După ce se deschise Esposilîunea , intr’o di candu era mulțime de visitatori, trecu printr’o galeria dóue dómne sî doi domni , sî ridiendu in gur’a mare dîceau : „Ha, ha, ha, ce Esposilîune , ve aduceți aminte Espositîunea de articultura din Câmpii Elisei semena cu acest’a ; haideți sa mergemu ca nu suntu de vediutu aceste flocuri.“ Tóte acestea se duceau in limb’a francesa , sî en care din nenorocire me aflamu falia , m’amu intorsu cu scârba s’ amu dîsu : acesti’a perdu Romani’a, acesti’a cari nu gasescu nimic’a buni sî frumosu in tiér’a loru , nici limb’a patriei ! Avemu din nenorocire, Domniloru, unu pecatu, sî unu pecatu mare , mulți dintre noi cari nu-si cunoscu tiér’a, nici productele sele, după câți-va ani de falmente in tieri străine, vinu înfumurați , cu nasulu pre susu, sî totu ce este romanescu le pare prostu, ba inca sî tiér’a le pare prósta. Acești nenorociți, cam deși in tiér’a nóstra , candu ajungu sa dispuie de ale tierei, sî le sta in mâna interesele sele, i-ti respundu candu le vorbesci de Esposiliuni, dara ce avemu noi ore de dusu la Parisu. Pentru a respunde la asemenea omeni, sî pentru a in-