Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-10-23 / nr. 84
integralnia e»e de done ori pe »epreiina : j*i'a «i Dwninec’a. — Prenume-i rațiunea »« facem Sabiiu la espertitura foiei pe afara ta c. r. puste, cu bani ftA'a prin scrisori francate , adresai«, catra espeditura. Presium prepiuneratini oei pentru Satine este pe «nu 7. fl ' a. I ear pe o jumetate de anu 3. fl. RO. Pen -1 yrn «elelalte parti ale Traisilvaniei si pen.. Săbii», in 23 Octumvre (4 lov.) 1809. itru provinciele din Monarchia pe aus ano 18 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. *.n. [Pentru prunc. si fieri străine pe anu .2 pe V, anu. 6 fl .» a. inseratele se plateseu pentru iuteia ora cu 7. or, sirulu , pentru a dou’o ora cu cr. si pentru a trei’a repetire cu S1, cr. v. a. \Z 84. \WIA) \\11. , R<‘vista dinaristica. Intre alte evenimente ale timpului presente este categori’a Majestatii «ele imp. nostru Franz Ioslifu in Orientu inca una dintre cele mai momentase. In 13/25 ale lunei acesti’a petrecutu de dignitari cei mai însemnați ai capitalei Ungariei sub strigări de „eben“ se sui Majestatea Sea in vagonulu de curte pornindu spre Orientu. in 26 Oct.a 11 ore înainte de prândiu ajunse la Orsiov a , unde i se presentara Presanti’a Sea Par. Episcopu du Caransebesiului loanu Popasu cu mai multi protopresbiteri, unu corpu de oficiu dela regimentulu româna de granittu cu colonelulu Staviolovicu in frunte. Ajunse la Turnu Severinului fu intempinatu si pretrecutu pre o ruta de cale de ministru României Cogalnicianu. Portulu din Varn’a, unde debarca Maj. Sea in 27 Oct. la 5 ore ser’a , era iluminatii forte solemnesti. In 28 ale lunei ajunse 10 Constantinopole Maj. Sea, cum dice „N. Fr. fr.“ celu dintaiu monarhia austriaca , care privesce cu ochii sei nobletia splendida a Bosforului, minaretele imposante ale Agiei de la Sofi’a , aqueductele lui Justinianu făcute in form’a arcului intr'unu modu măreția. , i 1 = Aci ajungându la 12 ore de di fu primitu de sultanulu si condusu in palatu, unde intr’o sala mare i se presenti suit’a sultanului. Majestatea Sea petrece in Palatulu de iarna alu sultanului, de unde se deschide unu aspectu dintre cele mai frumose ale lumeĭ, ea la ingustarea marei albastre, catva nisce munți de neaua ai Brüssel. Precându caletori’a acest’a a Majestetii Sele erá sare la inceputu mai multu o caletoria de plăcere si curtoasia in Orientu , pre atunci nisce incidente interne schimbară cu totu colorea ei si 11 dedera o mina mai grava si mai seriosa. Caletoria de plăcere a luatu , după cum suna jurnalisstic’a, colorea unei caletorii de ingrijire pentru denaturarea unoru tulburari interne. Cându se ofari Majest. Sea de a cerceta orientulu, rescul’a Dabmatiniloru nu'si ridicase capulu seu, a devenitu unu obiectu alu ingrijirei. Acésta rescula Insurgenții, carii la inceputu apareau numai sporadice si intr’unu numeru forte neconsiderabile si pentru aceea era putiem temuti , pasiescu estadi cu unu rosu totu mai multi si mai multi asia incâtu numerulu loru dela inceputu de 8000—9000 astadi sa fie la 18—20 mii. Acésta impregiurare precum si încrederea cea mare, ce o desvólta ei, numai iasa pre nimenea la îndoiala, ca acésta rescula n’aru fi sustienuta de potere esterna. Montenegrin si Herzegovini operecia si su ceara insurgentiloru pre falsa. Despre teatru de lupta cetinu in „N. Frem. bl.“ ea colonelulu de brigade lovanovic a primitu mandatu in 25 ale 1. Oct.,caca o brigada compusa din trup’a regimentului de infanterie alu Archiducelui Albrecht Nr. 44 si din alta trupa a reg. Maroich Nr. 7, provediata cu armaria corespund ietare, sa se intaresca in fortareti’a Dragati, care este isolata de celalaltu punctu intaritu Risano si acolo sa se provianterie. Colonelului lovanovic interi Dragali si se provisiona acolo pentru mai multu tempu. Soldații se tieuira in lupta cu bravura pe langa tóte marsiurile si strapanele avute mai înainte pe unu terenu cu totulu necunoscutu si pe unu tempu ploiosu. Atatu la înaintarea trupeloru spre Dragali, câtu si la returnarea loru avara a apera Dragali in contra insurgentiloru, cari atacau in continuu trup’a ce era postata la proviantu, până cându in podeiu Dragali se încinse o lupta formala crâncena. In lupt’a acest’a, carea dură 2 dîle cadiura : Capilanulu Naske dela reg. 44, Locotenintele super, Peschka, Locot, Straka, și 19 soldați ai brigadei. Vulnerați: Colonelulu de brigade Jovanovic (care după unele sciri private se fia si muritu), capii. Böhm, UQU mediou si 64 soldați. Principele de Montenegro se dice, ca de noua asigurata prin secret, seu de statu Sundetic , ca Cernagorzii lui n’a avutu urci unu amestecu cu insurgenții din Boche di Cattaro, dara de alta parte nu pote sta bunu pentru locuitorii din Grahovo, cari de curendu se împreunam si cu insurgenții din Hirzegovin’a spre a se elibera de jugulu lur 10 1 cescu, ba se luptară chiaru si in contra principelui Dauito. Sub acesta stare a lucrului, tarculu temandu-se de a nu se încinge rescula si in imperiulu seu va trimite de nou unu generalu la Herzegovin’a. „N Fr. Press.“ din Vien’a scrie , ca contele Beust aflându-se in Constatinopole aru fi negotialu cu Part’a de a da acést’a Austriei voi’a ca sa-si treca trupele seri pre teritoriulu Muntenegrului spre a operă acolo mai cu succesu pentru stirpirea resscóiei, si după scirile mai prospere sa fie sprijinitu acesta licenția. Unite tot arunca incâtu compete puterei ottomane acést’a ? întrebarea si déca sub titlulu de suzeranitate din partea Portei va suferi Montenegro o atare procedura. In casulu, ca sa se constatedie acest’a si ca Austri’a sa pasiasca pre teritoriu Montenegreiul se mai ridica inca si o alta temere , ca s’aru da ocasiune Russiei t ca se intrevie^ o ocasiune de densa multu asteptata; cu acést’a s’aru generalisa revolutiunea Dalmutiniloru intr’o cestiune orientale. De alta parte iéru se asigura, ca principele din Montenegru se arata aplicatu Austriei intru deprimarea rescolei dalmatiniloru ; esista insa desbinare intre principe si supusii sei, cari voru sa dea ajutoriu insurgentdoru. S’a sauitu faima, ca principele s’aru prepara chiaru de fuga t.‘ Diet’a Ungariei 10 Siedinti’a din 27 Oct. Presiedinte: Somssich. Secretari : Bujanovks sí Szell. Pre banc’a miiiistritoru : Eötvös, Gorové , Horvát st Rajner. Emericu László preda o petitiune a orasiului Szentes pentru regularea afaceriloru urbariale . C. Szathmáry o petitione a târgului Szilágy-Somlyó , carele se ruga , ca sa se transpună acolo o curte judiciare . Valentina Zahornáczy si Gabriel Varady predau petitiuni private... carele se dau róle in grigia comissiunei de petitiuni. Colomanu Tisza interpeleza pre ministrulu de interne, ea ce voiesce a face spre ameliorarea teatrului nationalu. Ministrulu de interne Rainer respunde , ca a luatu dese disposesiuni , ca sa adune date despre teatrele de curte esterne, acelea le va studia bine si apoi va conchiama o comissiune de encheta. Jókay interpelez» pce ministrulu de culte, déca e aplecatu a așterne unu proiecta de lege pentru redicarea institutului jiivatu da orbi la institutu alu tierei. Ministru de culte respunde , ca va aduce unu proiectu de lege pentru întemeierea mai multor institute de orbi, ce se atinge de institutulu amintitu , nu póte dispune asupru-i până nu se voru fi convnvoitu intemeiatorii acelui institutu. După acest’a se continua desbaterea speciale asupr’a §. 4. a proiectului de lege referitoriu la responsabilitatea judecatoriloru resp. despre modifiunea propuse de Gryczy. Acesta modificatiune suna : § 4. Pedepsirea crimelor oficiose sau a delicteloru e de a se urmări înaintea judecătoriei criminale competente ordinalte prin procedura criminale ordinarie pre șarea acusarei fiscale ; partid’a daunata in se póte pretinde totude un ft descaunare, si acest’a o póte face după plăcu seu prin procedur’a criminale sau prin acusare privata sub adoratu propriu, fara de a fi premersu o procedura criminale si fara de a-si fi cerutu mai inainte concessiune. In casa , candu .s’aru primi amendamentulu acest’a, propunatoriulu adaoga a so primi si resolutiunea urmarire . O comissione speciale constatatóre din 9 membrii se incredintiéza cu prelucrarea proiectului de lege presentu prebasea data in §. 4. Precum se vede, aici este vorba de o deosebire de principiu , deorece proiectul« de lege alu ministrului poflesce o judecătoria disciplinarie speciale tiéra Ghyczy voiesce a preda coșurile de pedeps’a judecatoriiloru ordinarie; apoi amendamentulu lui Ghyczy voiesce a forma in contra cuprinsului originalu alui, acusarea privata cu orice impregiurare fara de a fi premersu acusarea criminala si sub adoratu propriu alu respectivului.. Harmassy propuse unu amendamentu, după care se șterge dausul’a marginilore pentru admiterea acusarei private, in celelalte sa se primesca §. 4. nestramutatu. Ministrulu de justiția Horváth accentueza deosebirea principiului si observa, ca primirea amendamentului lui Ghyczy nu insemneza altuceva, decâtu a respinge proiectulu intregii, ciplinara speciale ș necesaria , pentru Curtea disca nu póte concede judecaWri eloru de instanti’a prima de a aduce septintia in casa de pedepsa a vreunui membru alu judecătoriei acestei a. După ordinea procesului esistatare aru trebui sa se deligeze in atari cazuri o judecătoria speciale si atunci aru fi mai recomandabilu a denumi o judecătoria statornica pentru scopulu acest’a. Ce se atinge de ursirea acusarei civile fara premergerea acusarei criminale, acest’a nu aru fi cu putintia, deorece acusarea civile nu are locu înainte de ce nu s’a constatata delictulu. Pentru amendamentulu lui Halmássy mai vorbescu Hoffmann sî Ferdinand Zichy, pentru amendamentulu lui Tisza sz E. Simonyi. Ghyczy Várady . La votisare se primesce propunerea lui Halmassy. La 5 propune Varady amendamentulu, ca dreptulu de supraveghiare sa se ia ministrului de justiția sî sa se dea unui comitetu, carele sa se alega pentru inspectionarea judecatorieloru de instanti’a prima din tabla reg., pentru judecatoriele de instanti’a a dou’a din curia reg. Propunatoriulu nu vrea sa recunosca altu dreptu pentru ministrulu de justiția, fara numai acel’a, de a denumi judecătorii si a conduce lucrurile de codificatiune, ori ce feliu de aKu dreptu, dice ca e periculosu pentru independinti’a judecatorieloru. Ministrulu de justiția Isarváth e in contra acestui amendamentu, de órece, déca s’aru primi acel’a, atunci ministeriulu de justiția nu aru fi altu ceva decâtu o simpla sinecure. Coloman Tisz’a spriginesce amendamentulu lui Varady. Francisco Deák face atentu, ca prin legile din 48 s’a datu dreptulu de suprainspectiune judiciar alu corónei ministeriului responsabile de justiția, sî ca acest a corespunde predeplina spiritului parlamentariu. Déca se va primi propunerea lui Varady, ce scăderi eventuale ale ministrului de justiția sa se traga la judecata, déca nu pre ministru ? Ca sa para insa fi responsabila, trebuie sa i se lase dreptulu de suprainspectiune. A judecă si pedepsi pre judecători nu-i este iertatu, dara acest’a nu o cere nici legea nici decom. Ernst Simonyi dechlara pre ministrulu de justiția cu totulu de superflaudice, ca in Engliter’a inca nu este ministru de justiția, căci acolo puterea judecatoriului nu e subordinata legislativei si executivei, ci le e coordinata. Principiulu responsablilatiei constituționale se póte pestra simplu prin aceea, daca se vor face judecatoriele responsabile, desi nu responsabile pentru sentintte, dara pentru scăderile administratiunei judecatoresci. Si -