Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-05-04 / nr. 35
Telegraful eie de done ori pe leple- 1 mana , joia ti Dumineca. — Prenume- I rațiunea se face in Sahiin la eapeditur’a s foiei pe afara la c. r. peste, cu banii, gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sabiin este pe anu 7. fl. v. a.l ear pe o jurietate de anui 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Sabina, ir 4/16 Maiu 1869.I tro provinciele din Monarchia pe nnomn 8 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. Pentru princii tieri străine pe anii 13 ^ p. V, anu. 6 fl v. a. ( Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siculu , pentru a dou’a ora cu 51. cr. si pentru a treia repetire cu 3'. cr. y. a. NTM 35. V\II.l\ II. Sa no perdemu sperantia. Au trecut« dóue dieci si unulu de ani , de cându, după unu decursă de secuii, restină lira si puteric’a voce a libertatiei sî pentru noi românii. De atunci ne-amu străduită continuu a deveni unu factoru, carele cu mandria sa póta umplea unu golu in cu— nun’a societatiei omenesci sî sa conlucre la armoni’a cea frumósa a activitatiei popóreloru. Impregiurarile politice au fostu din cându in cându forte in defavarea nostra si de atunci incece; inse românii in unele afaceri au cautatu prin representantii sei, cari s’au luptatu in fruntea loru , sa ajunga la nobil’a cinta indignata mai susu , in altele au pusu ei inșii mân’a s’ au conlucratu spre acelasi scopu. Iu ca sub decursulu absolutismului vedemu, dreptu resultatu alu luptei, de o parte biseric’a sî scal’a nostra natiunale, facendu progrese sîeparânduse de ingerinti’a inflrmatiei străine, de alta parte vedemu ca poporulu începe a se folosi de prilegiu sî prin imbratisiarea sciinlieloru sî a industriei in o mesura mai mare decâtu o a pututu face până aci , vrea a-si intari esistinti’a moralicesce sî materialicesce. De aru urmă asta cu insulita energia , pentru ca unu procesu, din care sa iese unu poporu cu tóte calitatile recerute la oper’a cea mare a omenimei, in intregu intielesulu ideei, ne invatia esperanti’a istorica, ca trebuie se fiu mai lungu de dóue decenii. Asia dara déca noroculu nu ne-au scrisu, pentru ca sa ajungemn totu cu ce trebuie sa fimu inchestrati spre o mai perfecta conlucrare comuna in concertului popóreloru, sa nu perdemu tóta speranti’a, ca vre-odata vomu pute sosi si la împlinirea acestei dorintte asta după cum se cade ca sa ajungemu, ci sa cugetamu cu linisce la multele nóstre datorii, cari avemu inca sa le implinimu in interesulu nostru. Nu suntemu numai noi in pusetiunea acést’a neplăcută. Noi vedemu ca, in unu felin de proportiune, tóte poporele Europei regreteza unele defecte, cari trebuiescu îndeplinite, sî cu a câroru îndeplinire are sa intre in stadiulu acel’a, de unde lucrarea loru sa dea acelu fruptu nobilu in o mesura mai completa, fruptu pre care lu numimu prosperarea omenimei. Sa cautamu la conlocuitorii noștri sî sa vedemu, ca, pre lângă tóte libertățile loru privilegiate de mai înainte, au facutu pulieru sporiu ; si déca politicesce nu le suridea noroculu mai multu decâtun oue, ei astadi erau departe in napoi’a nóstra. Asta dara inca odata nu desperarea sa intre in animile nóstre, ci înnoirea puterloru spre îndoita truda sî ostenela, sa fia dara ide’a, carea sa ^ conducă sî mai departe pre Carare» ~*’fe amu pa_ situ de candu ni sau de*^^,,^ ț>patiele sî piciórele. In modula acest’a vomu dovedi mai bine ca amu m'fie|esu er’3i in care traimu de dóue decenii. Ca sa fimu inse mai norocosi sî pre terenulu poblicu, trebuie sa ne desbracamu de interese particularie, fia acele de ori ce natura voru fi. Mai departe, ceea ce amu repetîtu de multe ori o dîcemu sî cu acésta ocasiune , sa cautamu ca sa nu fimu predomniti numai de simtiemintele născute din dorintiele nóstre, ci sa avemu in vedere si realitatea cu carea avemu sa facemu socolel’a, pentru ca sa ajungemu la aspiratiunile nóstre. Scolara. O privire fugitiva asupr’a activității conferintieloru nóstre invatietoresci. (Capeto.) Conferintiele s’au introdusu la noi in vér’a an. 1863, — se tienu regulatu in totu anula pre tempulu femeloru sî dureza de regula 2—3 dîle. In anii 1863 sî 1864, conferintiele au fostu conduse prin comisari școlari, cari provediuli cu instrucțiuni neclarie, au fostu trimisi anume spre acelu scopu in eparchia cu a ea însărcinare speciale, ca dupa finirea missiunei loru, sa raporteze inspectoratului supr. scol. despre resultatulu conferintieloru. Dintre actele conferintieloru din acești doi ani, cuvântările comisariloru sî protocolulu conferintiei tienule in Sabiiu la anulu 1864 cu invetîatorii arabelor« trade protopresbiterale alu Sabiiului I si alu II-lea — in fruntea câror’a — cerculariulu convocatoriu sî cuventarea Escerentiei Sele Părintelui Archiepiscopu sî Metropolit« Andreiu bar. de Siagun ’a , rostita catva comisarii școlari la an. 1863, s’au adunat a sî tipărită. *) La anulu 1865, convocarea conferintieloru s’au incredintiatu PP. Protopresbiteri, ca inspectoriloru districtuali de scóla cu aceea, ca acelea sa le conducă séu precinstiele sele, seu vre-unulu dintre inveltatorii tractuali, pre carele membrii conferintiei lu va alege de conducătorii, care modalitate din urma se sî practiceza acum mai de comunu — alegendu-se din sinulu conferintiei sî unulu seu doi notari pentru purtarea protocolului sî conscrierea inventatoriloru. Obiectulu de pertractare sau temele, stabilindu-se in conferinti’a unui anu pentru * conferinti’a anului urmatoriu, PP. Protopresbiterii suntu însărcinați a le substerne celu multu până la finea lunei lui Manu in lotu anulu la inspect, supr. scol. spre revisiune, de unde retraminiendu-se, acelea se comunica invetiatoriloru tractuali de tempuriu, cu asta acesti’a facendu studiu asupr’a loru — la tempulu presiplu — se pót a veni pregătiți la conferintie. — Temele acestea, scose din deosebiți râmi de solintie, dara mai cu sema din materialu de invettamentu prescrisu pentru scólele popularie sî capitale scu sî din alte obiecte școlare, conducatoriulu le propune conferintiei tina câte un’a spre pertractare, iéra după ce acelea s’au discutau de ajunsu, — reasumandu acel’a opiniunile singurateciloru invetiatori cari au luatu parte la discussione, — pune întrebarea de spriginire; sî asta prin majoritatea conferintiei se resolva sî se petrecu la protocolu că conduse ale conferintiei — da tiliu - se locu in protocolu sî opiniunei minoritatiei, mai cu déca acest’a — opiniune?, sea si-o motivéza sema prin argumente considerabile. Este afara de Iata indoiel’a , ca dela modulu de procedere după care se purcede la desbaterea sî pertractarea temeloru in conferintie, aterna in cea mai mare parte sî resultatulu desbateriloru, féra dela resultatulu la care conferinti’a au pututu ajunge in urm’a desbateriloru , aterna apoi influinti’a binefacatoria asupr’a membriloru conferintiei in mesur’a aceea, in care s-au solulu destusî sî lamuri lucrului sau din tóle partile, sau numai din unele parti sau sî numai din un’a parte ; de aceea modulu de procedere aretatu — mai susu, de care până acum’a ne-amu folositu cu succesu bunu la desbaterea temeloru — merita a fi bine studiata sî aplicata sî pre viitoriu cu scumpetate. — După încheierea conferintieloru, actele conferentiale, adeca : protocolulu sî conscrierea inventatoriloru, la care se alatura sî perorasiunile tienute in conferintie, din partea unui’a seu altui’a invetiatoriu pre lângă o comitiva din partea PP. Protopresbiteri, — se substernu la Inspectoratulu supremu scolarîu spre revisiune. Actele astufeliu mnerise aci, se revedu regulatu in lotu anulu facendu-se la ele observatiunile de lipsa, care observatiuni prin PP. Protopresbiteri se comunica apoi conferintieloru anului urmatoriu spre solintia si acomodare, ceea ce s’au urmatu in togm’a sî cu actele conferintieloru din vara anului trecuta 1868. — Sumu in favorulu de a putea scruta prin actele conferinliale din acestu anu, deci folosindu-me de acesta giurilare, nu polita nu constată aci cu bucuria , ca, dupa cum m’amu polutu convinge din acele acte, colegii invatietori in cele mai multe parti desvalta in conferintie o activitate lăudabila , — semnu învederată, ca soiu pretius sî se sem folosi de acésta institutiune precutu de frumósa preatâta de folositóre , ceea ce se vede sî de acolo , ca inspect, supr. scol. vediendu cu multimire resultatulu imbucuratoriu alu conferintieloru din acestu anu, s’au vechiutu indemnatu a descoperi prin organele sele invalietoriloru din mai multe tracte protopresbiterale ’ complacerea sea pentru zelulu si diliginti’a ce au desvoltatu in conserintie la desbaterea temeloru. In interesulu adeverului trebue sa constatezu inse si aceea, ca unii dintre invalietori — absentându dela conferintie fara causa, s’au osenditu din partea colegiloru loru adunați in conferintia cu pedepse banesci, care pedepse aprobându-se sî din partea inspect, supr. scol. banii încasați s’au adausu la fondulu invalietoriloru spre administrare, înainte de a încheia aceste renduri, nu putu a nu aminti aci inca despre unu obieetu importanții , care merita o deosebita atentiune din partea nóstra. Inca la inceputulu conferintieloru insp. supr. scol. au aflatu de bine a statori si acelu principiu, ca invatietorii , carii din diligintia sî indemnu propriu voru elabora unele teme despre obiecte de invatiementu séu despre alte afaceri, ce se tienu de chiamarea loru speciale, sa li se dea voia a ceti in conferintie asemenea elaborate. Cu bucuria trebue se constatezu ca colegii invatietori in cele mai multe parli au inceputu a concurge in modu imbucuratoriu cu aseminea elaborate la conferintie. Ara fi inse de doritu , ca si acele elaborate sa devină obiecte de pertractare in conferintiele nóstre ca atât’a mai vertosu, cu câtu ca — cu greu se póte presupune — ca asemine elaborate aru purta marc’a adeverului pedagogicu tocm’a n tóte detaiurile, — in care casu inse, nu numai compunatoriulu elaboratului — aru remane instelatu in parerea sea, déra si alții dintre membrii conferintiei, pré lesne ’si aru insusi o părere greșita ascultându aseminea elaborate la care nu se face nice o observatiune. La desbaterea elaborateloru de feliulu acest’a, amu potea adopta modulu de procedere ce se practiceza totu la aseminea elaborate in conferintiele eleviloru institutului nostru archidiecesanu pedagogico-teologicu , care modu de procedere aru fi urmatoriulu . Elaboratulu aru si a se presenta la siedinti’n prima sau si mai de timpuriu presidiului conferintiei din partea carui’a inca in acea siedintia aru si a se face cunoscutu membriloru conferintiei atâtu numele compunatoriului câtu si cuprinsulu elaboratului. Conferinl’a aru alege apoi din sînulu seu unulu seu doi censori, cărora aru si a se predă elaboratulu cu insarcinarea , cu cetindulu câtu mai curendu cu atentiune, sa-si faca observatiunile sele in scrisu, séra precându censorii aru fi gal’a cu observatiunile sele, elaboratulu aru si a se pune la ordinea desbateriloru, — unde după cetirea acelui’a din partea compunetoriului — aru urma cetirea observatiuniloru făcute din partea censoriloru *) Cartea ce contiene acele cuventuri este intitulata: „Adunarea cuventuriloru comisariloru scolari din anii 1863 sî 1864, se afla de vendiare in tipografia nóstra archidiecesana si costa 60 xr. v. a. Iii 1