Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-01-15 / nr. 5

18 gate ; in privink­’a ast’a sfâma mai reu acorn’s de­câtu sub regimulu absolutisticu ; acel’a a claditu 606 mile de cele mai bune drumuri de statu in decursu de 14 ani, cu 30 milione fl. regimulu constitutional ungurescu a claditu in decurse de 3 ani numai 10 mile de drumu cu 8,400,000 fl., dru­murile vechi suntu decadiate, se afla intr’o stare miserable. pertrada de comitetulu fi panri tiu. Io Engliter’a se procede după o alta prae^a ; candu se propună pre­­liminariele, se preface cas’a intr’unu comitetu s­ la pertrac­are sau toti representantii parte. Asta póte aude fia­care deputatu deslușirea, ce da regimulu in privinti a deosi­biteloru positiuni sî póte judecă despre ori­care suma , in moduli) est’a an procesa si este numitele congregati ni districtuale înainte de 1848 ; vorbitoriulu recomenda in sine restituirea acestei metode de pertractare. Apoi trece la ob­­iectulu vorbii ei sele, adeca la cestiunea pensiunilor. Promite, ca na voiesce a face capitalii politicii din cestiunea dîsa, ruga iise cas’a a considera, ca pro­punerea, ce o va face, e convicțiunea a intregei sele partite. Proiectulu comitetului financiaru 'Iu pri­­mesce, incatu acelu projectu statoresce, ca acele norme se fia pentru pensionați datatóre de mesura, care au avutui valore in monarc­n’a intrega in tem­­pulu provisoriului, pretinde inse, că la mai multi individi, decătu propune coru t"titlu financialu, sa se detraga pensiunile. Cas’a deri de a tipări acestu projectu sî alu pune la ordinea bilei. Contele F. Zichy combate părerile sî afir­­matiuitile lui C. Tisza si C. Ghiczy sî accepteza referatulu generalu alu comitetului financiaru. E. S­i­m­­on­u­i face câte-va observatiuni a­­supr’a for­mei desbaterei de până acum’a. Ministrulu a propusu unu proiectu de lega despre bugetulu anului 1870, cas’a se decidă, primesee lu, s’au nu; fia-care ante-vorb'toriu ’si da votulu intr’acolo, ca primesee referatulu generala alu comitetului finan­­ciaru, s­au nu ; referatulu acest’a e­mise numai o aprobare despre proiectulu bugetului, sî déca se primesee referatulu, nu s’a decisu inca nimic’a des­pre proiectulu bugetului. Densulu va se vorbesea despre proiectulu bugetului sî nu despre referatulu generalii. Ce se tiene de melod’a desbaterei bu­getului se alatura la parerea lui Ghiczy, ca adeca procederea parlamentului englesu, sau cea înainte de 1848 in Ungari’a usitata aru fi mai buna, mai corespund istoria. Contele Zichy­dice, ca trebuie se ne grab­iu cu desbaterea bugetului, din causa, ca avem­u de a face multe reforme ast’a va se clica, la desbaterea bugetului e perdere de tempu in che­­daru , o doctrina curiosa, care nici intr’unu statu constitutionalii nu s’a mai acceptatu de­óre­ce, ceva mai insemnatu, decatu pertractarea bugetului, nu exista. Ea este garanti’a cea mai buna pentru li­bertatea si constitutiunea tierei, caci la desbaterea bugetului se da ocasiune repre<entantiei nationale a infi lintia politica regimului ; nimicu nu pote între­prinde regimulu fara bani. Trecandu la bugetu, constateza prin dale detailate ca spesele din di in di crescu ; pentru instrucțiunea publia nu se face ni­mic­ a, mijlare e de comunicatiune sunstu negli­ Unu progresii pre terenuri scolasticii. M­a­r­i­n e­r­a­r­ii , in 1/13 Ian. 1870. Domnule redactoru ! Tempulu presinte, forte criticii pentru noțiunea româna, alâlu in privinti’a vietiei politice, câtu sî in prvinir’a vietiei pacinice a sclintieloru, ne indemna cu deosebire se pasîmu cu precautiune sî totu odata cu resolutiune la rea­­lisarea scopuriloru sî interesploru nóstre notiunale. Fortunele viforóse, ce ne amenintia a se slobozi asupr’a natiunei nóstre, prin influmti’a in sculele popularii, le potemu delatura numai prin energi’a sî sacrificiele nóstre proprii, cari le voma aduce cu succesu atâtu mai curendu, cu câtu directiv’a ne e dala prin nenumerate sfatuiri ale intieleptului no­stru archipastoriu, precum si prin olaririle sinodale ale metropoliei nóstre. Cum ca stelele nóstre po­­pularie sub conducerea supremului inspectorulu sco­­lariu de presinte au luatu unu sboru imbucuratoriu nu pote nega nimenea, dar a cum ca pre lângă tote a­­ceste, poporulu, sî cu deosebire scol­le popularie au de a se lupta cu multe greutati, este lucru con­­statatu Pentru de a se învinge inse aceste greutati trebuie se conlucrâmu, si sa ne impreun­amu pute­rile materiale sî spirituale, sî se inaintâmu calva unu scopu salutariu. De sî suntu cunoscute influintiele binefacato­­rie ale intruniriloru sî la poporulu nostru, totuși iu putiene comune au afistu vocea , acést’a a spiri­tului resunetu satisfacatoriu, si in cele mai multe comune române ale patriei nóstre domnesce singu­laritatea, disordinea si discordi’a. Spre delaturarea acestei discordii sî singula­rități din comun’a nostra, ce consta cam din 60 fa­milii române, cunoscendu influmti’a binefucatória a intrunirei s’au contielesu laolalta a infiintiă intre sine cu mijlóce putienele unu fondu pentru lipse venitórie. Fondulu acest’a fiindu infiintiatu cam de 2 ani din cruceri oferiți dela particulari au sporitu prin interese de ajunge acum mai la 100 fl. v. a. si avemu sperantia, ca cresuendu capitalulu, intere­sele se voru pute intrebuinttu spre folosulu comunu. Pre lângă tóte acestea fo’osulu cardinalu na­­tiunalu, nu s’aru fi pututu mijloci, de­óre­ce óme­nii neavendu conducători, cari se simtă lipsele cele mai intetitorie, nu-si scie intrebuintia micile lora puteri spre unu scopu anumitu si dintre tote mai salutariu. In serbatorile crăciunului iise venindu din Nicolau Prosleanu, cancelismu la judecatori’a comitatenso, in com­un’a nóstra care-i e denliminirea sî loculu nascerei, se puse in reinielegere cu paro­­chulu localu, părintele Vasiliu H­o­d­o­s­i­u , sî a­­dunându poporulu intr'unu sinodu paroehialu prin sfntniri potrivite sî binevoitórie si consiliara, a-si întruni puterile materiale sî a-si formă unu fondu scolaslicu, din a cartii venitu sa se póta acoperi lipsele cele multe , ce le are scól’a sî elevii mai cu sema insa pentru delaturarea pericolului, ce ne amenintia prin legea scolastica. Spre infiinlta­­rea fondului scolasticii deci contribuima de buna voia toti românii din comuna si anume : D. Nicolau Pro­­steanu 5 fl. Par. Vasiliu Hodosiu 2 fl Ioanu Pro­­steanu 1 fl. Naftanasle Bargau 1 fl. Climentu Popu 20 xr. Ioanu Zeleriu 10 xr. Alessiu Ganea 20 xr. Stefanu Palea 20 xr. Pavelu Popu 10 xr. Nicolau Bargau 20 xr. Ioanu Adormi 10 xr. Nicolau Ro­manu­ 20 xr. Ioanu Ganea 50 xr. Isaila Neagu 20 xr. Canditu Neagu 50 xr. Patrichie Zeleriu 30 xr. Zach­ Stenutiu­ 50 xr. Tom’a Bargau 20 xr. Ioanu Iordami 1 fl. Dimitriu­ Bordeanu 1 fl. Zach Fere­­dianu 1 fl. Ioanu Stenutiu 1 fl. Naftanasle Zeleriu 1 fl. Stefanu Stenutiu 1 fl. Stefanu Prosleanu 1 fl. Pavelu Prosleanu 1 fl. Pantiliu Bargau 1 fl. Nic. Adamu 10 xr. I. Varg’a 10 xr. Cost. Standoru 20 xr. I. Zeleriu 20 xr. Mici Palea 10 xr. Naft. Popu 20 xr. Pavelu Ilisiu 20 xr. Nic. Savu 50 xr. Nic. Radutiu 20 xr. Dim. Stenutiu 50 xr. Mich. Tifrea 20 xr. Naft. Popu 30 xr. Nic. Bargau 50 xr Pe­tru Medita 20 xr. N­ . Silivestru 20 xr. Ioanu Co­­manicu 20 xr. Nic. Stolomonu 20 xr. I. Bargau 20 xr. Vas. Medrea 50 xr. Pav­a Valea 20 xr. Ioanu Silivestru 50 xr. Petru Radutiu 20 xr. I. Medrea 40 xr. Canditu Bargau 20 xr. Grigoriu R­omanu 20 xr. Sofi­a Bogdanu 10 xr. I. Cri­­sianu 20 xr. N col. Barbu 20 xr. Vasiliu Palia 20 xr. Is. Neagu 20 xr. Ioanu Neagu 20 xr. I. Pascu 20 xr. Silim. S­erbu 20 xr. Stef Bertomeanu 20 xr. 1. Medrea 20 xr. Petru M­­ rli 20 xr. Când Ra­­duliu 20 xr. Hel’a Morții 20 xr. Vid’a Moartii 20 xr. Vas. Sneiu 50 xr. Fondulu acest'a scolasticii, carui’a i se puse prin contributiunea acést’a incatu-va fundament­u, s’a supusu unor olaruri ce se voru staloni din par­tea unei comissiuni alese. Cu privire la fondulu vecinalatiei române inse s’a otaritu că interesele acestui’a sa se intrebu in­­tiedie pentru cumperarea cartiloru trebuind­use la copii umblători la scóla, cari parte mare din caii— s’a paupertatiei n’au nici cartile de lipsa pentru iu— ven­amentu. Oratiunea funebrare trebuita la inm­or­­mêntarea dir Gavrile I. Munteanu de d. prot. I. Petricu. (Capelu.) Moralitatea acestui barbatu literatoru sî telegi­­ositatea lui au fostu de modelu nu numai scolari­­loru, ci sî dloru profesori, ce se afla sub manu­­ducerea lui ; iéru invetiaturele lui cele sanetóse trebuie se le pastrâmu cu nesce comori de mare pretiu in animele nóstre. Repausatulu in un­a din cuventurile sele ro­stita la punerea petrei fundamentale a gimnasiului nostru, in presenti’a Esc. Sele dlui m­etropolitu sî inspectorii supremu alu scoleloru gr­ res. din Tran­silvanii dice : „Scopulu invetiaturei este formarea animei si luminarea mintii. Anima se formeza prin cunosciinti­a religiunei, cu deosebire in bise­rica­­ mintea se lumineza prin cultivarea semintieloru in scóla. S. biserica ne in­vet­ia se fimu buni, se fimu drepti. Scól­a ne invelia se fimu sî intielepti. Nu este deslulu se fimu numai buni sî drepti, ci posesiunea nóstra cere, se fimu sî intielepti, cer­­cumspecti, „fiii blândi ca porumbii, sî intielepti ca gierpii,“ d ce mân­tuitoriulu Christosu. „A face bine si celoru ce ne făcu nóue­reu, e lucru crestinescu ; inse a fi circumspecți pentru ne­amicii noștri, se nu ne póta face reu, e mti dep­­ciune drepta, ce su o da scal’a.® Din cele până aici insîrete despre viéti’a sî invettaturile repausalulu­i ne amu pututu, jalnici as­­cultatori, convinge, ca elu a urmatu barbatiloru ce­loru sânți sî aleși ai lui D­ dieu, ca elu a insetatu după curțile Dlui, sî ca după invetiatur’a lui Chris­tosu, s’a pregatitu pentru imperati’a lui D­ dieu. Cu adeveratu, ca activitatea lui, meditatiunile sî lucra­rea cea fara de pregeta de dî sî de nópte, siederea la més’a de munca, i­au casmnatu o mica apo­­plexia sî alterarea mintii, sî după o suferinda de unu anu, acum repelendu-se ilu aruncă la patu cu alăt’a taria, incâtu in intervalii de vr’o câte­ va dîle, după impartasirea cu St. Taine , merem sor’a la 8% si-au datu sufletulu cela nobilii in manile crea­torului seu, in etate de 57 ani, lasându in adenc’a jele, pre scump’a sea socia Mari’a n. Baracu, pre iubit’a sea mama Mari’a, pre sor’a sea An’a cu so­­ci si cu ei parochulu I. Mihalliano, pre stimatulu seu socru d. protop. losifu Baracu cu consortea­sea Elen’a sî fiica Talian’a , nepoții sei pariat. Nicolau cu consortea sea Zoe, concipistu de advocatura Ga­­vrile, Paraschiva cu sociulu ei Ștefanui losifu, Au­­reliu sî An’a precum si corpulu profesoralu, amicii cunoscuții sî junimea scolaria. Dorerea D-vóstra, jalnici remasi ai repausatului, este in adeveru mare sî ne reparavera, totuși aveți cu buni creștini sî naționaliști acea mângâiere, ca scumpulu D vóstre repau­satu, o perdere mare pen­tru integ’a națiune, v’a lasatu unu tesauru viu, in care tu aflați totude­un­a de faeia cu virtuțile si cu esemplulu, ce vi l’au ereditu faptele lui cele nemu­­ritorie ; ve puteti mângaiu, ca repausatulu nu a gustatu in vietia o singura clipita de repausii, ci de apururea lucra fara obosala pentru fericirea scum­pei sele națiuni, sî astadi se odi­hnesce de tóle lu­crările sele ; acum secera fructulu osteneleloru sele, sî se bucura cu aleșii lui D­dieu in ceriu. Noi toti sî națiunea amu perdntu nemărginiții de multu prin mórtea lui Ah ! de câte ori vomu simți lips­a lui ! De câte ori vomu dori se su a­­vemu in mijloculu nostru ! Dorerea nóstra inse ni se alina, sosindu din gura intielept. Solomonu : „Ca dreptui in vecu voru fi viui si intru Domnulu plat’a Joru,­ adeca dreptulu nu móre nici odata. Asta nu, nu va mori nici odata barbatulu, pentru care ne amu imbracatu cu totii animile in doliu, sei petrecemu numai osemintele la cas’a eternitatiei, ca ce virtuțile lui voru perenă numele lui in eter­­nulu secreloru. Odihnesce-te dara in pace in D. re­­pausate barbatu, care eu corpulu numai disparezi, sî gu­ta in locasiurile lui D­dien resplat’a sî remune­­ra lum­ea credintiei si a dragostei tele. Chipu­lii ten va petrece reînnoirii in animele nóstre, virtutile si meritele tale voru fi nepitate odore, ca esemplu de imitatiune posteritatiei. Fia­ti tierîn’a usióra, ca memori’a in sinulu natiunei va fi eterna dura­­toria !® In m­ese facil oratorulu organulu in Domnului repausatului, aducendu in numele lui multiumite fer­­iciti­e sociei, cu care a trailu 9 ani mândru de por­­tanle ei cele nobile, indreptândui ultim’a recunos­­cientia sî pentru bun’a căutare in boia, asemene sî tuturoru rudeniiloru, archiereului, colegiloru so­cietății academice, corpului prof., eforiei, junimei studiósé, recomendândui diliginti’a furnicei sî a al­binei, spre a-si câștiga tesaurulu scientieloru de lip­sa spre a fi luminători poporului, conlucrându in concordia si cu puteri unite la inalt­area stimei si a prosperăm lui, amiciloru, gremiului negutiatorescu­ sî la toti petrecatorii de tota națiunea sî confessi­on­ea pentru afecțiunile cele bune in viatia si pentru onórea cea mai de pre urma, cereaflu dela tuti, ca sei de ertarea cea mai de pre urma ! — „Gaz. Trans.”

Next