Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-01-15 / nr. 5

18 gate ; in privink’a ast’a sfâma mai reu acorn’s decâtu sub regimulu absolutisticu ; acel’a a claditu 606 mile de cele mai bune drumuri de statu in decursu de 14 ani, cu 30 milione fl. regimulu constitutional ungurescu a claditu in decurse de 3 ani numai 10 mile de drumu cu 8,400,000 fl., drumurile vechi suntu decadiate, se afla intr’o stare miserable. pertrada de comitetulu fi panri tiu. Io Engliter’a se procede după o alta prae^a ; candu se propună preliminariele, se preface cas’a intr’unu comitetu s la pertracare sau toti representantii parte. Asta póte aude fiacare deputatu deslușirea, ce da regimulu in privinti a deosibiteloru positiuni sî póte judecă despre oricare suma , in moduli) est’a an procesa si este numitele congregati ni districtuale înainte de 1848 ; vorbitoriulu recomenda in sine restituirea acestei metode de pertractare. Apoi trece la obiectulu vorbii ei sele, adeca la cestiunea pensiunilor. Promite, ca na voiesce a face capitalii politicii din cestiunea dîsa, ruga iise cas’a a considera, ca propunerea, ce o va face, e convicțiunea a intregei sele partite. Proiectulu comitetului financiaru 'Iu primesce, incatu acelu projectu statoresce, ca acele norme se fia pentru pensionați datatóre de mesura, care au avutui valore in monarcn’a intrega in tempulu provisoriului, pretinde inse, că la mai multi individi, decătu propune coru t"titlu financialu, sa se detraga pensiunile. Cas’a deri de a tipări acestu projectu sî alu pune la ordinea bilei. Contele F. Zichy combate părerile sî afirmatiuitile lui C. Tisza si C. Ghiczy sî accepteza referatulu generalu alu comitetului financiaru. E. Simonui face câte-va observatiuni asupr’a formei desbaterei de până acum’a. Ministrulu a propusu unu proiectu de lega despre bugetulu anului 1870, cas’a se decidă, primesee lu, s’au nu; fia-care ante-vorb'toriu ’si da votulu intr’acolo, ca primesee referatulu generala alu comitetului financiaru, sau nu ; referatulu acest’a emise numai o aprobare despre proiectulu bugetului, sî déca se primesee referatulu, nu s’a decisu inca nimic’a despre proiectulu bugetului. Densulu va se vorbesea despre proiectulu bugetului sî nu despre referatulu generalii. Ce se tiene de melod’a desbaterei bugetului se alatura la parerea lui Ghiczy, ca adeca procederea parlamentului englesu, sau cea înainte de 1848 in Ungari’a usitata aru fi mai buna, mai corespund istoria. Contele Zichydice, ca trebuie se ne grabiu cu desbaterea bugetului, din causa, ca avemu de a face multe reforme ast’a va se clica, la desbaterea bugetului e perdere de tempu in chedaru , o doctrina curiosa, care nici intr’unu statu constitutionalii nu s’a mai acceptatu deórece, ceva mai insemnatu, decatu pertractarea bugetului, nu exista. Ea este garanti’a cea mai buna pentru libertatea si constitutiunea tierei, caci la desbaterea bugetului se da ocasiune repre<entantiei nationale a infi lintia politica regimului ; nimicu nu pote întreprinde regimulu fara bani. Trecandu la bugetu, constateza prin dale detailate ca spesele din di in di crescu ; pentru instrucțiunea publia nu se face nimic a, mijlare e de comunicatiune sunstu negli Unu progresii pre terenuri scolasticii. Marin erarii , in 1/13 Ian. 1870. Domnule redactoru ! Tempulu presinte, forte criticii pentru noțiunea româna, alâlu in privinti’a vietiei politice, câtu sî in prvinir’a vietiei pacinice a sclintieloru, ne indemna cu deosebire se pasîmu cu precautiune sî totu odata cu resolutiune la realisarea scopuriloru sî interesploru nóstre notiunale. Fortunele viforóse, ce ne amenintia a se slobozi asupr’a natiunei nóstre, prin influmti’a in sculele popularii, le potemu delatura numai prin energi’a sî sacrificiele nóstre proprii, cari le voma aduce cu succesu atâtu mai curendu, cu câtu directiv’a ne e dala prin nenumerate sfatuiri ale intieleptului nostru archipastoriu, precum si prin olaririle sinodale ale metropoliei nóstre. Cum ca stelele nóstre popularie sub conducerea supremului inspectorulu scolariu de presinte au luatu unu sboru imbucuratoriu nu pote nega nimenea, dar a cum ca pre lângă tote aceste, poporulu, sî cu deosebire scolle popularie au de a se lupta cu multe greutati, este lucru constatatu Pentru de a se învinge inse aceste greutati trebuie se conlucrâmu, si sa ne impreunamu puterile materiale sî spirituale, sî se inaintâmu calva unu scopu salutariu. De sî suntu cunoscute influintiele binefacatorie ale intruniriloru sî la poporulu nostru, totuși iu putiene comune au afistu vocea , acést’a a spiritului resunetu satisfacatoriu, si in cele mai multe comune române ale patriei nóstre domnesce singularitatea, disordinea si discordi’a. Spre delaturarea acestei discordii sî singularități din comun’a nostra, ce consta cam din 60 familii române, cunoscendu influmti’a binefucatória a intrunirei s’au contielesu laolalta a infiintiă intre sine cu mijlóce putienele unu fondu pentru lipse venitórie. Fondulu acest’a fiindu infiintiatu cam de 2 ani din cruceri oferiți dela particulari au sporitu prin interese de ajunge acum mai la 100 fl. v. a. si avemu sperantia, ca cresuendu capitalulu, interesele se voru pute intrebuinttu spre folosulu comunu. Pre lângă tóte acestea fo’osulu cardinalu natiunalu, nu s’aru fi pututu mijloci, deórece ómenii neavendu conducători, cari se simtă lipsele cele mai intetitorie, nu-si scie intrebuintia micile lora puteri spre unu scopu anumitu si dintre tote mai salutariu. In serbatorile crăciunului iise venindu din Nicolau Prosleanu, cancelismu la judecatori’a comitatenso, in comun’a nóstra care-i e denliminirea sî loculu nascerei, se puse in reinielegere cu parochulu localu, părintele Vasiliu Hodosiu , sî adunându poporulu intr'unu sinodu paroehialu prin sfntniri potrivite sî binevoitórie si consiliara, a-si întruni puterile materiale sî a-si formă unu fondu scolaslicu, din a cartii venitu sa se póta acoperi lipsele cele multe , ce le are scól’a sî elevii mai cu sema insa pentru delaturarea pericolului, ce ne amenintia prin legea scolastica. Spre infiinltarea fondului scolasticii deci contribuima de buna voia toti românii din comuna si anume : D. Nicolau Prosteanu 5 fl. Par. Vasiliu Hodosiu 2 fl Ioanu Prosteanu 1 fl. Naftanasle Bargau 1 fl. Climentu Popu 20 xr. Ioanu Zeleriu 10 xr. Alessiu Ganea 20 xr. Stefanu Palea 20 xr. Pavelu Popu 10 xr. Nicolau Bargau 20 xr. Ioanu Adormi 10 xr. Nicolau Romanu 20 xr. Ioanu Ganea 50 xr. Isaila Neagu 20 xr. Canditu Neagu 50 xr. Patrichie Zeleriu 30 xr. Zach Stenutiu 50 xr. Tom’a Bargau 20 xr. Ioanu Iordami 1 fl. Dimitriu Bordeanu 1 fl. Zach Feredianu 1 fl. Ioanu Stenutiu 1 fl. Naftanasle Zeleriu 1 fl. Stefanu Stenutiu 1 fl. Stefanu Prosleanu 1 fl. Pavelu Prosleanu 1 fl. Pantiliu Bargau 1 fl. Nic. Adamu 10 xr. I. Varg’a 10 xr. Cost. Standoru 20 xr. I. Zeleriu 20 xr. Mici Palea 10 xr. Naft. Popu 20 xr. Pavelu Ilisiu 20 xr. Nic. Savu 50 xr. Nic. Radutiu 20 xr. Dim. Stenutiu 50 xr. Mich. Tifrea 20 xr. Naft. Popu 30 xr. Nic. Bargau 50 xr Petru Medita 20 xr. N . Silivestru 20 xr. Ioanu Comanicu 20 xr. Nic. Stolomonu 20 xr. I. Bargau 20 xr. Vas. Medrea 50 xr. Pava Valea 20 xr. Ioanu Silivestru 50 xr. Petru Radutiu 20 xr. I. Medrea 40 xr. Canditu Bargau 20 xr. Grigoriu Romanu 20 xr. Sofia Bogdanu 10 xr. I. Crisianu 20 xr. N col. Barbu 20 xr. Vasiliu Palia 20 xr. Is. Neagu 20 xr. Ioanu Neagu 20 xr. I. Pascu 20 xr. Silim. Serbu 20 xr. Stef Bertomeanu 20 xr. 1. Medrea 20 xr. Petru M rli 20 xr. Când Raduliu 20 xr. Hel’a Morții 20 xr. Vid’a Moartii 20 xr. Vas. Sneiu 50 xr. Fondulu acest'a scolasticii, carui’a i se puse prin contributiunea acést’a incatu-va fundamentu, s’a supusu unor olaruri ce se voru staloni din partea unei comissiuni alese. Cu privire la fondulu vecinalatiei române inse s’a otaritu că interesele acestui’a sa se intrebu intiedie pentru cumperarea cartiloru trebuinduse la copii umblători la scóla, cari parte mare din caii— s’a paupertatiei n’au nici cartile de lipsa pentru iu— venamentu. Oratiunea funebrare trebuita la inmormêntarea dir Gavrile I. Munteanu de d. prot. I. Petricu. (Capelu.) Moralitatea acestui barbatu literatoru sî telegiositatea lui au fostu de modelu nu numai scolariloru, ci sî dloru profesori, ce se afla sub manuducerea lui ; iéru invetiaturele lui cele sanetóse trebuie se le pastrâmu cu nesce comori de mare pretiu in animele nóstre. Repausatulu in una din cuventurile sele rostita la punerea petrei fundamentale a gimnasiului nostru, in presenti’a Esc. Sele dlui metropolitu sî inspectorii supremu alu scoleloru gr res. din Transilvanii dice : „Scopulu invetiaturei este formarea animei si luminarea mintii. Anima se formeza prin cunosciintia religiunei, cu deosebire in biserica mintea se lumineza prin cultivarea semintieloru in scóla. S. biserica ne invetia se fimu buni, se fimu drepti. Scóla ne invelia se fimu sî intielepti. Nu este deslulu se fimu numai buni sî drepti, ci posesiunea nóstra cere, se fimu sî intielepti, cercumspecti, „fiii blândi ca porumbii, sî intielepti ca gierpii,“ d ce mântuitoriulu Christosu. „A face bine si celoru ce ne făcu nóuereu, e lucru crestinescu ; inse a fi circumspecți pentru neamicii noștri, se nu ne póta face reu, e mti depciune drepta, ce su o da scal’a.® Din cele până aici insîrete despre viéti’a sî invettaturile repausalului ne amu pututu, jalnici ascultatori, convinge, ca elu a urmatu barbatiloru celoru sânți sî aleși ai lui D dieu, ca elu a insetatu după curțile Dlui, sî ca după invetiatur’a lui Christosu, s’a pregatitu pentru imperati’a lui D dieu. Cu adeveratu, ca activitatea lui, meditatiunile sî lucrarea cea fara de pregeta de dî sî de nópte, siederea la més’a de munca, iau casmnatu o mica apoplexia sî alterarea mintii, sî după o suferinda de unu anu, acum repelendu-se ilu aruncă la patu cu alăt’a taria, incâtu in intervalii de vr’o câte va dîle, după impartasirea cu St. Taine , merem sor’a la 8% si-au datu sufletulu cela nobilii in manile creatorului seu, in etate de 57 ani, lasându in adenc’a jele, pre scump’a sea socia Mari’a n. Baracu, pre iubit’a sea mama Mari’a, pre sor’a sea An’a cu soci si cu ei parochulu I. Mihalliano, pre stimatulu seu socru d. protop. losifu Baracu cu consorteasea Elen’a sî fiica Talian’a , nepoții sei pariat. Nicolau cu consortea sea Zoe, concipistu de advocatura Gavrile, Paraschiva cu sociulu ei Ștefanui losifu, Aureliu sî An’a precum si corpulu profesoralu, amicii cunoscuții sî junimea scolaria. Dorerea D-vóstra, jalnici remasi ai repausatului, este in adeveru mare sî ne reparavera, totuși aveți cu buni creștini sî naționaliști acea mângâiere, ca scumpulu D vóstre repausatu, o perdere mare pentru integ’a națiune, v’a lasatu unu tesauru viu, in care tu aflați totudeuna de faeia cu virtuțile si cu esemplulu, ce vi l’au ereditu faptele lui cele nemuritorie ; ve puteti mângaiu, ca repausatulu nu a gustatu in vietia o singura clipita de repausii, ci de apururea lucra fara obosala pentru fericirea scumpei sele națiuni, sî astadi se odihnesce de tóle lucrările sele ; acum secera fructulu osteneleloru sele, sî se bucura cu aleșii lui Ddieu in ceriu. Noi toti sî națiunea amu perdntu nemărginiții de multu prin mórtea lui Ah ! de câte ori vomu simți lipsa lui ! De câte ori vomu dori se su avemu in mijloculu nostru ! Dorerea nóstra inse ni se alina, sosindu din gura intielept. Solomonu : „Ca dreptui in vecu voru fi viui si intru Domnulu plat’a Joru, adeca dreptulu nu móre nici odata. Asta nu, nu va mori nici odata barbatulu, pentru care ne amu imbracatu cu totii animile in doliu, sei petrecemu numai osemintele la cas’a eternitatiei, ca ce virtuțile lui voru perenă numele lui in eternulu secreloru. Odihnesce-te dara in pace in D. repausate barbatu, care eu corpulu numai disparezi, sî guta in locasiurile lui Ddien resplat’a sî remunera lumea credintiei si a dragostei tele. Chipulii ten va petrece reînnoirii in animele nóstre, virtutile si meritele tale voru fi nepitate odore, ca esemplu de imitatiune posteritatiei. Fiati tierîn’a usióra, ca memori’a in sinulu natiunei va fi eterna duratoria !® In mese facil oratorulu organulu in Domnului repausatului, aducendu in numele lui multiumite fericitie sociei, cu care a trailu 9 ani mândru de portanle ei cele nobile, indreptândui ultim’a recunoscientia sî pentru bun’a căutare in boia, asemene sî tuturoru rudeniiloru, archiereului, colegiloru societății academice, corpului prof., eforiei, junimei studiósé, recomendândui diliginti’a furnicei sî a albinei, spre a-si câștiga tesaurulu scientieloru de lipsa spre a fi luminători poporului, conlucrându in concordia si cu puteri unite la inaltarea stimei si a prosperăm lui, amiciloru, gremiului negutiatorescu sî la toti petrecatorii de tota națiunea sî confessionea pentru afecțiunile cele bune in viatia si pentru onórea cea mai de pre urma, cereaflu dela tuti, ca sei de ertarea cea mai de pre urma ! — „Gaz. Trans.”