Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-02-26 / nr. 17

Telegranuln­ege de done ori pe gepte­matiu : joi’a­g­i Duminet­a. — Prenum­­e­­ra lin­ea se face in Sahiiu la espeditu­r­a foiei pe afara la c. r. pogte . ni­t»*ni fat’a prin gorigori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu­ 1 nei pentru Sahiiu este pe anii 7. fi. v. a. I car pe o jumatate de anii 3. fi. 50. Pen­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Suilitiu, in 26 Februarii­ (10 Mart.) 1870. In provinciei« din Monorchia pe nnn ano 8 fi. éra pe o jumatate de anii A fi. ».a. Pentru princ. ai tieri străine pe aim nt pe V. «nr. 6 fi­i. a. Inseratele se platescu p.recr*. inteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru a don*a ora cu 6cr. si pentru a trei­a repetire cu 3'­. cr. v. a. XTM 17. AMU XVIII. Spicuire după jurnale. Credinti’a despre viitoriulu nostru, asta după cum o cuprindemu noi, amu marturiait’o mai in fia­­care numeru alu acestei foi. Destule suntu cașu­rile de unde se póte vede ce presiu punemu noi pre­starea materiale a poporului românu , dela reu­­tatea seu bunetatea ei, amu aretatu de multe ori, cu esemple, câtu aterna cele—Iulte conditiuni, din cari trebuie sa se constituie totu ce se tiene de viéti’a unui poporu. Este lucru firescu, ca déca aterna asta de multa viéti’a unui poporu dela partea aceea pre care o numimu stare materiale, ea are insemne­­tale si pentru starea politica. In privinti’a acest’a ne-aru da dovedile cele mai sigure o statistica a Europei asemenata cu desvoltarea eveneminteloru istorice. Până va veni tempulu cu noi, sau alții, sa o face­mu acést’a, sa ne folosimu de ceea ce amu indi­­catu in fruntea acestoru șiruri si sa spicuimu după jurnale unele momente din unu scriptu a cărui tema e politic’a nationalitatiloru si a federalismului in Austri­a. Scriplulu a aparutu la 1849 din condeiulu contelui Leo Thun. Sa spunemu indata aici , ca scriplulu are alta tendinlia si noi alta intensiune cându spicuimu din tr­ensulu. Antoriulu, carele in tempulu absolutismului a pututu fi unu germanisatoriu de prim­a calitate, era, pre tempulu rându a scrisu tem’a citata, unu apara­­toriu caldu alu slaviloru si cu deosebire alu cechi­­loru. Elu­stimeza simtlulu nationale alu cechiloru, le recomenda vnse, ca prin labore (lucrare) neîn­trerupta se-si câștige si asigure unu locu onorificu in sirulu popóreloru culte din Europ’a. Autorulu nu se invoiesce cu o politica natio­nale, din causa ca după parerea densului in Austri’a, acest’a se tiene de impossibilitati. Dice insu­si inse, ca cechii in Boemi­a potu singuri se decidă sortea politicei, déca voru fi cei mai harnici in t­a­t­a privinti’a. Harni­­ci’a acest’a se póte vede din recomendarea ce o face cechiloru, imbarbatându-i la lucru. Agricultur’a, industri’a si comercialu a deve­nitu­ unu bunu propriu alu cechiloru, si impregiura­­rea acest’a le da asladi însemnătatea cea mare in politic’a imperiului, cu deosebire in partea cislaita­­nica. Inteliginti’a are unu radimu puternicu in fac­torii acesti’a, sî de aci vine si puterea cea inten­siva, carea da atât’a de lucru cabinetului cislaita­­nicu, precum sî „amicitoru* constitutiunei decem­­briane. Se nu fia aceste, apoi până acum s’aru fi implinitu ce dice in altu locu desu citatulu scriptu, despre o politica radiîmata puru si simplu pre­sim­­tieminte natiunali, ca opositiunea unei partide de feliciu acest’a da multu materialu de scrisu jurna­­leloru si aduce folosu conducatoriloru ; face pedeci puternice regimului ; nu are iise putere de a zidi ce­va durabile. Contele Thun merge mai departe in comba­terea politicei nationali si a federalismului. Se dice ca adeverulu e totu-deun­a la mijlocu. Scrierea amintita nu póte proba finalminte, pre lân­gă tóte incordurile sele, nimicitatea unei politice na­tiunali, dara de alta parte are dreptu cându vor­­besce de necessitatea puteriloru materiali, cari nu se spriginésca politic’a natiunale. Aceste au se mergu mâna in mâna. Asta dara facemu politica si inca natiunale si atunci, cându pre unu momentu ne intorceau pri­virea de catra vuetulu sistemeloru si diferintieloru nationali si internationali si ne ocupamu cu ceea ce privesce înaintarea starei materiali a poporului ro­­mânu. Ba amu dori ca in zilele nóstre acést’a se fia câtu se póte de spriginita si de cultivata. Acést’a nu alâtu ca se o avemu dreptu base de opuse­tiune cu ori ce pretiu, dara pentru ca se avemu unu radimu sigurii in ori ce pre­­tensiuni, prin cari voimu se ne man­festamu esistinti’a nóstra natiunale. Ba credemu ca alunei trebuie se dispara si trebuint­’a de opusetiuni si de alte lu­cruri de feb­ulu acest’a, pentru ca nu aru indras­­ni nimenea a ignora unu factor», care contribuie din tóte puterile si in tóte modurile putinciuse la prosperarea comuna a statului. Eveneminte politice. Dincolo de Laifa se ferbe ceva, dara ce are se ese din fertura nu se póte sei. Ministeriulu lui Giskra a suferitu dem­edile o crina, mai târziu unu refusu din partea lui Rieger si Sladkowsky, dara eru totu­siede in fotoliele rele. D’ Israely, mi­­nistrulu englesu înainte de Gladstone, afla imitatori, nu eraimu ca totu din acele motive. Foile cari s’au datu pre ap’a cancelariei lucra sa sape pre mi­nisteriulu Giskra. Acest’a vnse se vede, ca nu a desperatu, ci, după cum celimu din foile celu apara, cugeta a pune in lucrare o revisiune a legei elec­torale pentru diet’a boema si lucra la realisarea unei reforme de lege electorale pentru senatulu im­­perialu si adeca voiesce a substitui in loculu ale­­geriloru din sinulu dieteloru alegeri directe. Déca e adeveratu proverbialu, ca de unde nu e focu, nu iese fumu, inregistrama si impregiurarea aceea, ca se acusa ministeriulu Giskra de coche­tăria cu liberalii nationali din Germani’a, si ca déca nu i succede oper’a hegemoniei nemtiesci in A­­ustri’a, nemții se voru arunca in brat­ele Prussiei. Bismarck, ce e dreptu, nu e unu barbatu de statu, carele sa-si sferme multu capulu, ca de unde ce ia. Elu a diisu federatiloru adunați in parla­­mentu, se mai ascepte se câștige sî pre cele­lalte sfaturi pentru ide’a federatiunei , va se dîea, sa nu le mai adune unulu câte unulu, ci pre iote deodata, după cinci ani, sau câtu a pusu elu terminulu. Probabilități de aceste e bine sa nu se sca­­pâmu din vedere, pentru ca ne servescu la orien­tarea nóstra in viitoriu, ni­ lu arata pre acest’a câtu se póte face de mobila in mai multe direcțiuni, sî ne invatia a ne cugeta de tempuriu cum trebuie sa privima cestiunile politice învălmășite astadi unele preste altele. Intr’aceea cetimu, ca Austri’a astadi e mai resoluta ca ori­cându a nu se amesteca in aface­rile Germaniei sî in desvoltarea loru, pana cându pacea dela Prag’a nu se va viola intr’unu modu flagranta. Diet­a Ungariei. (Continuare.) Ministrulu Eötvös dec­lara, ca inca in de­curgerea sessiunei acestei’a va presenta unu pro­­iectu de lege despre gimnasie, sî cu ocasiunea a­­ceea se voru lua la desbatere tóte câte se refe­­rescu la gimnasie. Iranyi sî trage in urm­a dechiararei mi­nistrului proiectulu seu de lege privitoriu la gim­nasie. I. P­a­p­u voiescu a sprigini propunerea lui S P­o­p­o­v­i­c­i­n, lu iise intreruptu, de­ore­ce cas’a a decisii a pertracta tele cestiunile de feliulu acest’a deodata cu proiectulu de lege, ce’lu va presenti in scurtu tempu ministrulu de instrucțiune. A. S­z 1­á­v­a­y A. M­o­c­i­o­n­i si D. Ionescu dec­lara ca voru vorbi asemenea la ocasiunea pro­iectului de lege presentându. Sub rubric’a 8 suntu preliminați pentru gim­­nasiulu serbescu din Neapole 6200 fl. Cas’a vo­­téza cel 6200 fl. din cestiune. La rubric’a 9 „gimnasiulu de statu din Sabiiu,“ preliminară cu 20,061 fl., pretinde S. P­a­p­u , ca sa se propună in acestu gimnasiu sî in limb’a ro­mâna ; tlodosiu spriginesce propunerea lui Papu­, carea se amâna vise până la desbaterea legei pen­tru gimnasie. I. Schwarz pledeza pentru meliorarea re­­munerațiunei profesoriloru­sî pentru suspenderea didactreloru. Camer’a votéza sum’a preliminară sub rubric’a 9. Sub rubric’a 10 suntu pentru gimnasiulu din Brasiovu 4000 fl. preliminari. V­á­r­a­d­y intreba, ca are sfatulu vre-o in­­fluint­a la denumirea profesoriloru dela acestu gim­nasiu. Min Eötvös respunde, ca are. Hodosiu : in Brasiovu suntu 3 gimnasie, care dintre aceste se subventionéza ? Tanárky res­­punde ca celu gr. or. românu. Hodosiu propune, ca sa se adauge in bugutu „pentru gimnasiulu românu din Brasiovu Babesiu spriginesce propunerea lui Hodosiu care, votându-se, se sî primesce. B­o­r I­e­a propune a se subventiuna sî gim­nasiulu din B­r­a­d­u cu 4000 fl.; propunerea acé­st’a se amâna până la desbaterea legei despre gim­nasie. Sub rubric’a 11 suntu pentru scal’a reala su­­periora din Bud’a 16,785 fl., pentru cea din Ka­­schau 15,745 fl. Comissiunea financiara recomanda pentru sca­­l’a reala din Bud’a, votarea 22,110 fl. După o lunga desbatere, la care iau parte mai multi deputați, votéza cas’a sosit atinsele sume. Cas’a voteza apoi si rubric’a 13 si 14. Sub rubric’a 15 suntu preliminați cu subven­­tiune, pentru scal’a reala din Sabiia 5000 îl. V­a­r­a­d­y propune, ca suma’a acest’a sa se transfereze in estraordinariu. După ce dec­lara R­a­m­­­i­c­h­e­r , ca nu are a reflectă nimic’a contra propunerei lui Ve­rád­y , se primesce. Sub rubric’a 16 se voteza pentru scal’a reala din Cremnitz 6285 fl. Se voteza apoi sume mai mici preliminare, sub rubricele 17—21, pentru diferite scóle reale. Sub rubric’a 22 suntu pentru cele 5 prepa­randii infiinb­ande 182,250 fl preliminați sî pentru preparandia de inveltatorese 42,750 fl. Hodosiu propune, ca sa se însărcineze ministrulu, a procede la infiintiarea preparandieloru in intielesulu legei pentru nationalitati. Berzenczey respinge decissivu propu­nerea acest’a, din causa ca e unu ce ne mai po­menitii, a însărcina speciale pre ministrulu, ca se proceda conformui legei. C. Szathmáry intreba, ca unde se voru infiintia preparandiele din cestiune. Min. Eötvös dec­lara, ca nu pote da deo­camdată respunsu positivu in privinti’a acést’a. Referentulu C­a­u­t­z presinta in numele co­­missiunei financiare urmatoriulu proiectu: pentru in­fiintiarea si ajutorarea preparandieloru si a scule­­loru comunale sa se voteze 515,000 fl. In siedinir’a din 1 Martiu se continua, dupa finirea formalieloru, desbaterea speciala despre buge­­tulu ministrului de instrucțiune. Se cetesce titula „scóle popolarie” prelimi­nară cu 250,000 fl. C­o­r 1­a­y propune pentru scopuri scolarie in locu de 250,000 fl unu milionu. Pulszky e gata, a vota déca cum­va e de lipsa, si unu imprumutu pentru scopuri scoletice. ,

Next