Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-02-26 / nr. 17
Telegranulnege de done ori pe geptematiu : joi’agi Dumineta. — Prenumera linea se face in Sahiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. pogte . nit»*ni fat’a prin gorigori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu 1 nei pentru Sahiiu este pe anii 7. fi. v. a. I car pe o jumatate de anii 3. fi. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Suilitiu, in 26 Februarii (10 Mart.) 1870. In provinciei« din Monorchia pe nnn ano 8 fi. éra pe o jumatate de anii A fi. ».a. Pentru princ. ai tieri străine pe aim nt pe V. «nr. 6 fii. a. Inseratele se platescu p.recr*. inteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru a don*a ora cu 6cr. si pentru a treia repetire cu 3'. cr. v. a. XTM 17. AMU XVIII. Spicuire după jurnale. Credinti’a despre viitoriulu nostru, asta după cum o cuprindemu noi, amu marturiait’o mai in fiacare numeru alu acestei foi. Destule suntu cașurile de unde se póte vede ce presiu punemu noi prestarea materiale a poporului românu , dela reutatea seu bunetatea ei, amu aretatu de multe ori, cu esemple, câtu aterna cele—Iulte conditiuni, din cari trebuie sa se constituie totu ce se tiene de viéti’a unui poporu. Este lucru firescu, ca déca aterna asta de multa viéti’a unui poporu dela partea aceea pre care o numimu stare materiale, ea are insemnetale si pentru starea politica. In privinti’a acest’a ne-aru da dovedile cele mai sigure o statistica a Europei asemenata cu desvoltarea eveneminteloru istorice. Până va veni tempulu cu noi, sau alții, sa o facemu acést’a, sa ne folosimu de ceea ce amu indicatu in fruntea acestoru șiruri si sa spicuimu după jurnale unele momente din unu scriptu a cărui tema e politic’a nationalitatiloru si a federalismului in Austria. Scriplulu a aparutu la 1849 din condeiulu contelui Leo Thun. Sa spunemu indata aici , ca scriplulu are alta tendinlia si noi alta intensiune cându spicuimu din trensulu. Antoriulu, carele in tempulu absolutismului a pututu fi unu germanisatoriu de prima calitate, era, pre tempulu rându a scrisu tem’a citata, unu aparatoriu caldu alu slaviloru si cu deosebire alu cechiloru. Elustimeza simtlulu nationale alu cechiloru, le recomenda vnse, ca prin labore (lucrare) neîntrerupta se-si câștige si asigure unu locu onorificu in sirulu popóreloru culte din Europ’a. Autorulu nu se invoiesce cu o politica nationale, din causa ca după parerea densului in Austri’a, acest’a se tiene de impossibilitati. Dice insusi inse, ca cechii in Boemia potu singuri se decidă sortea politicei, déca voru fi cei mai harnici in tata privinti’a. Harnici’a acest’a se póte vede din recomendarea ce o face cechiloru, imbarbatându-i la lucru. Agricultur’a, industri’a si comercialu a devenitu unu bunu propriu alu cechiloru, si impregiurarea acest’a le da asladi însemnătatea cea mare in politic’a imperiului, cu deosebire in partea cislaitanica. Inteliginti’a are unu radimu puternicu in factorii acesti’a, sî de aci vine si puterea cea intensiva, carea da atât’a de lucru cabinetului cislaitanicu, precum sî „amicitoru* constitutiunei decembriane. Se nu fia aceste, apoi până acum s’aru fi implinitu ce dice in altu locu desu citatulu scriptu, despre o politica radiîmata puru si simplu presimtieminte natiunali, ca opositiunea unei partide de feliciu acest’a da multu materialu de scrisu jurnaleloru si aduce folosu conducatoriloru ; face pedeci puternice regimului ; nu are iise putere de a zidi ceva durabile. Contele Thun merge mai departe in combaterea politicei nationali si a federalismului. Se dice ca adeverulu e totu-deuna la mijlocu. Scrierea amintita nu póte proba finalminte, pre lângă tóte incordurile sele, nimicitatea unei politice natiunali, dara de alta parte are dreptu cându vorbesce de necessitatea puteriloru materiali, cari nu se spriginésca politic’a natiunale. Aceste au se mergu mâna in mâna. Asta dara facemu politica si inca natiunale si atunci, cându pre unu momentu ne intorceau privirea de catra vuetulu sistemeloru si diferintieloru nationali si internationali si ne ocupamu cu ceea ce privesce înaintarea starei materiali a poporului românu. Ba amu dori ca in zilele nóstre acést’a se fia câtu se póte de spriginita si de cultivata. Acést’a nu alâtu ca se o avemu dreptu base de opusetiune cu ori ce pretiu, dara pentru ca se avemu unu radimu sigurii in ori ce pretensiuni, prin cari voimu se ne manfestamu esistinti’a nóstra natiunale. Ba credemu ca alunei trebuie se dispara si trebuint’a de opusetiuni si de alte lucruri de febulu acest’a, pentru ca nu aru indrasni nimenea a ignora unu factor», care contribuie din tóte puterile si in tóte modurile putinciuse la prosperarea comuna a statului. Eveneminte politice. Dincolo de Laifa se ferbe ceva, dara ce are se ese din fertura nu se póte sei. Ministeriulu lui Giskra a suferitu demedile o crina, mai târziu unu refusu din partea lui Rieger si Sladkowsky, dara eru totusiede in fotoliele rele. D’ Israely, ministrulu englesu înainte de Gladstone, afla imitatori, nu eraimu ca totu din acele motive. Foile cari s’au datu pre ap’a cancelariei lucra sa sape pre ministeriulu Giskra. Acest’a vnse se vede, ca nu a desperatu, ci, după cum celimu din foile celu apara, cugeta a pune in lucrare o revisiune a legei electorale pentru diet’a boema si lucra la realisarea unei reforme de lege electorale pentru senatulu imperialu si adeca voiesce a substitui in loculu alegeriloru din sinulu dieteloru alegeri directe. Déca e adeveratu proverbialu, ca de unde nu e focu, nu iese fumu, inregistrama si impregiurarea aceea, ca se acusa ministeriulu Giskra de cochetăria cu liberalii nationali din Germani’a, si ca déca nu i succede oper’a hegemoniei nemtiesci in Austri’a, nemții se voru arunca in bratele Prussiei. Bismarck, ce e dreptu, nu e unu barbatu de statu, carele sa-si sferme multu capulu, ca de unde ce ia. Elu a diisu federatiloru adunați in parlamentu, se mai ascepte se câștige sî pre celelalte sfaturi pentru ide’a federatiunei , va se dîea, sa nu le mai adune unulu câte unulu, ci pre iote deodata, după cinci ani, sau câtu a pusu elu terminulu. Probabilități de aceste e bine sa nu se scapâmu din vedere, pentru ca ne servescu la orientarea nóstra in viitoriu, ni lu arata pre acest’a câtu se póte face de mobila in mai multe direcțiuni, sî ne invatia a ne cugeta de tempuriu cum trebuie sa privima cestiunile politice învălmășite astadi unele preste altele. Intr’aceea cetimu, ca Austri’a astadi e mai resoluta ca oricându a nu se amesteca in afacerile Germaniei sî in desvoltarea loru, pana cându pacea dela Prag’a nu se va viola intr’unu modu flagranta. Dieta Ungariei. (Continuare.) Ministrulu Eötvös declara, ca inca in decurgerea sessiunei acestei’a va presenta unu proiectu de lege despre gimnasie, sî cu ocasiunea aceea se voru lua la desbatere tóte câte se referescu la gimnasie. Iranyi sî trage in urma dechiararei ministrului proiectulu seu de lege privitoriu la gimnasie. I. Papu voiescu a sprigini propunerea lui S Popovicin, lu iise intreruptu, deorece cas’a a decisii a pertracta tele cestiunile de feliulu acest’a deodata cu proiectulu de lege, ce’lu va presenti in scurtu tempu ministrulu de instrucțiune. A. Sz 1ávay A. Mocioni si D. Ionescu declara ca voru vorbi asemenea la ocasiunea proiectului de lege presentându. Sub rubric’a 8 suntu preliminați pentru gimnasiulu serbescu din Neapole 6200 fl. Cas’a votéza cel 6200 fl. din cestiune. La rubric’a 9 „gimnasiulu de statu din Sabiiu,“ preliminară cu 20,061 fl., pretinde S. Papu , ca sa se propună in acestu gimnasiu sî in limb’a româna ; tlodosiu spriginesce propunerea lui Papu, carea se amâna vise până la desbaterea legei pentru gimnasie. I. Schwarz pledeza pentru meliorarea remunerațiunei profesorilorusî pentru suspenderea didactreloru. Camer’a votéza sum’a preliminară sub rubric’a 9. Sub rubric’a 10 suntu pentru gimnasiulu din Brasiovu 4000 fl. preliminari. Várady intreba, ca are sfatulu vre-o influinta la denumirea profesoriloru dela acestu gimnasiu. Min Eötvös respunde, ca are. Hodosiu : in Brasiovu suntu 3 gimnasie, care dintre aceste se subventionéza ? Tanárky respunde ca celu gr. or. românu. Hodosiu propune, ca sa se adauge in bugutu „pentru gimnasiulu românu din Brasiovu Babesiu spriginesce propunerea lui Hodosiu care, votându-se, se sî primesce. Bor Iea propune a se subventiuna sî gimnasiulu din Bradu cu 4000 fl.; propunerea acést’a se amâna până la desbaterea legei despre gimnasie. Sub rubric’a 11 suntu pentru scal’a reala superiora din Bud’a 16,785 fl., pentru cea din Kaschau 15,745 fl. Comissiunea financiara recomanda pentru scal’a reala din Bud’a, votarea 22,110 fl. După o lunga desbatere, la care iau parte mai multi deputați, votéza cas’a sosit atinsele sume. Cas’a voteza apoi si rubric’a 13 si 14. Sub rubric’a 15 suntu preliminați cu subventiune, pentru scal’a reala din Sabiia 5000 îl. Varady propune, ca suma’a acest’a sa se transfereze in estraordinariu. După ce declara Ramicher , ca nu are a reflectă nimic’a contra propunerei lui Verády , se primesce. Sub rubric’a 16 se voteza pentru scal’a reala din Cremnitz 6285 fl. Se voteza apoi sume mai mici preliminare, sub rubricele 17—21, pentru diferite scóle reale. Sub rubric’a 22 suntu pentru cele 5 preparandii infiinbande 182,250 fl preliminați sî pentru preparandia de inveltatorese 42,750 fl. Hodosiu propune, ca sa se însărcineze ministrulu, a procede la infiintiarea preparandieloru in intielesulu legei pentru nationalitati. Berzenczey respinge decissivu propunerea acest’a, din causa ca e unu ce ne mai pomenitii, a însărcina speciale pre ministrulu, ca se proceda conformui legei. C. Szathmáry intreba, ca unde se voru infiintia preparandiele din cestiune. Min. Eötvös declara, ca nu pote da deocamdată respunsu positivu in privinti’a acést’a. Referentulu Cautz presinta in numele comissiunei financiare urmatoriulu proiectu: pentru infiintiarea si ajutorarea preparandieloru si a sculeloru comunale sa se voteze 515,000 fl. In siedinir’a din 1 Martiu se continua, dupa finirea formalieloru, desbaterea speciala despre bugetulu ministrului de instrucțiune. Se cetesce titula „scóle popolarie” preliminară cu 250,000 fl. Cor 1ay propune pentru scopuri scolarie in locu de 250,000 fl unu milionu. Pulszky e gata, a vota déca cumva e de lipsa, si unu imprumutu pentru scopuri scoletice. ,