Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-08-02 / nr. 62
236 ca au sprigini la intentianele schismatice ale onora ierarhi; ceea ce este fórte departe atâtu dela intentionearea corecta a sinodului episcopalu si a singurarecitorului membrii câta si dela vointta legislatorelui. „Si acum trecenda la alegerea de metropolis românesca carea ne ascepta, cauta se constata cu crmnca serbii, a cilror’a ierarchia — dorere! — Încă nu-si pote incepe funcțiunile sale, privescu cu interese adeveratu francescu ia ocuparea câtu mai corenda a veduvitului scaunu metropolitana românescu. „Cu adeveratu serbii nu au nici dreptul» seu calea, nici voinui'a séu veri ce alte indemnu de a se amestecă in acesta afacere, totusi credemu ca nu voma produce superare la români daca nu permitemu sa spunema, cerea aru fi dorinti'a nóstra cea mai sincera falsa ca acele faime cari sî au alesu de candidata pre unu individu din statalu mirenescu in contr’s carei’a candidatura o voce românesca intr’unu diurnalu de aici nu avè alta esceptione decâtu ca ara pretinde tampa pre lungu. „Spuserâma mei susu cam sta biseric’a gr. or. íd acesta statu presto tete, cum stau amendoue metropolele atâta câtra olalta câta si împreuna conformu invetiaturiloru generali aie bisericei orientali , amu provocata si la unitatea bisericei carea, inspirate de invetiature bisericesca, sub conducerea suprema a sinodului generala va sa substee si după împărțirea in deae metropolis „Dara pre lângă acele afaceri, cari, pentru sustienerea acestei unitati, apartienu la sfer’a de activitate a sinodului general», mai santa inca multe cestiuni canonice-politice si nationale bisericesci, in cari ierarchi’a românesca vine si va trebui sa vina la contingere neîncetata si in relatiuni reciproce cu ierarchia serbesca, — intru tote acestea: o corelatiune amicabila si o purtare conformu ordinei, carea se corespunda atât a pretensiuniloru legei câtu si recerintieloru ratiunei sanetose, va poté sa inainteze atatu interesele bisericei câte si ale statului. „Dara intre relatiuniie de astadi, unu metropolitu pare sa corespunda acestora recerintie — dup» a nóstra parare nepretentiósa si după ferbintea dorint ia a coreligionariloru serbi — numai scala barba tu pete sa fia, alo carni’a studia in viéti’a intrega a fosta tocm’a biseric’a, carele insusi a luate parte la periodulu de transition», si parele pentru caracterul» seu nobila, pentru vointi’a sea cea roditoria de fapta, pentru neobosit’a sea promtitudine la sacrificie spre binele nationei si ala bisericei sele, pentru iubirea sea de pace si pentru sentiemintele sele umane se bucura de slim’a sî de iubirea generala. „Si pre anu asemenea candidatu la acésta alegere de metropolita, românii — spre norocirea loru, — nu voru fi siliti se lu cerce forte departe.“ Ca plăcere luamu cunosciintia despre acesta interesare a fratiloru șerbi pentru noi, sî mnuiemindu-se, tote odata, insinuamu ca amare fratiésca 0 reservatiune ce avemu, sî adeca, in sinodolu generate alu episcopiloru din amendoue metropolele pentru unitatea degmatica, nu scimu se fia presiedintr’adetă stabilita pentru metropolitelu serbescu. „Albin’a* * Candidatura principelui Nohenzollern la tronulu Spaniei, Jurnaldu de Parisadice, Curierula de orienta de la 5 Augustu primesce din Spani’a o curiosa novela; ea confirma acea ce se ducea deunad!ca in bani’a tei Sant’a-Cruz se afla mai multi spioni prusieni. Ni se aduce din Spania o forte curiosa novela. Noi nu scimu déca trebue sa credemu, inse in totu casate nu este nefolosit ori la o semnală, pentru că ea sa fia desmintita, daca nu va fi adeverata. S'ara pared ca candidatur’a principelui de Hohenzollern la tronulu Spaniei, nu aru fi cu deseversire abandonata. Ea este din nou urmărită de agenții germani, si va ave de patroni pre siesi, dislipiti din partida carlista; „unu vechio jurnaliste 1 Christina*4 du carai’a ni se citéza numele, amu servit do intermediatoro, in favărea acestei intrige, intre câti-va siefi carlisti si câti va membrii ai vechei partide. Pop’a Sant’a Cruz s’aru fi lasatu sa se adimenesca. Don Carlos aru aré prob’» trădării acestui siefu cu partizanii principelui de Hohenzollern si pentru care invresttându-se au sî tramesu ordina generalului din Lizzarag’a a trată pre aceste sfera că pre una rebelu. Franci n, WmBM&Â. Din scrierile siului Ephra erau Surulu, in schimbarea ia fatia « D-hii nostru Iisusu Christosu. (Urmare) 7. „Sili s’au aretatu sora Moise sî Elia vorbindu ca elo“*) Caprinsulu vorbirei loru cu elu nu foste cam acest’a. Ei i-au mult tampului ca prin arezarea sea atâta cuvintele lora s’au împlinita, câtu si acelor’aialti profeți, I-au adusu adorare pentru mântuirea, care au adusa-o lamei si genului omenesca si pentru împlinirea reale a misteriului, care l’a a închipuita mai nainte. Prin acésta suire premante s’a făcute bucuria profetiloru si apostoliloru. Profeții s’au bucuratu ca s’au vediuta că omu, după cum nu l’au cunoscutu, dara s’au bucaratu si apostolii, căci au vediuta marirea Ddielrei sele, care nu o cunoscea, si sa audîtu vocea părintelui, carea aa data testimoniu fiiului. Prin acést’a aa cunoscuta si întruparea sea, despre carea pana aci avea numai o închipuire nechiara, si afara de versulu părintelui, i-au mai convinsa faca si murirea sea visibile despre împreunarea că realitate Doieirei ca trup slu sea fara schimbare seu amestecare. Acesta testimoniu a foste sigilate (salarito) prin trei mărturii: prin versulu părintelui prin Moise B. Elia, cari stau in giurulu lui servindu-i. Apostolii si profeții se vedéu împrumutate. S’au vediuta acolo conducătorii testamentelor vechiu si nou. Moise a vediotu pre Șimonu (Petru) cete sânulu, ispravniculu Tatalai pre ispravnicola râului, Acel’a s despărțite odinióra marea, că se pota dace poporalu prin midilocalu valuriloru, acest’a a radicate oua portu spre a zidi biseric’a. Vorgurulu testamentului vechio a veciuta presociate seu din testamentelu nou. Este pre Ionau, celu ce s’a suita in carati’a Lucrările camerei dela Versailles s't suspendate pana la tomna, eata cum se începe raesagiulu maresi alelui Mac-Mahon cetitu in adunarea nationala prin ducele de Broglie la 29 iunia 1873. Domnitorul „Adunarea naționala a decisa că sa se suspende de focu a privita pre cela ce a stediatu la pieptulu focului.*) Muntele s’a făcuta de prototipulu bisericei si Isusu a împreunată pre elu ambele testamente, cari le-a primite biseric’a, sî ne au facutu cunoscute, ca densulu pre amendeue le-a data. Cete dintâiu a consienutu intipuirile cele misteriose, ala doile a descoperita marimea faptelor asele. 8. Sîmonu dîse: „Doarne , bine este noua a fi aci.“*) O Simone ce dici tu?* Déca voiiu rămâne noi aici, cine va Împlini predicerile profetilor ? Cine va intari cuvintele vestililora? Cine va face adevera preimaginile dreptilora ? Deca rermanema noi aci, atunci in cine se va implini cuventura: „Strapuns’au manile si piciorele mele* ?* Si la cine se va referi: „impartilu-au hainele mele lora-si si pentru camasi’a mea au aruncatu sorti.“*) Facia cu cine se voru împlini cuvintele: „Datu mi-au spre mâncare fiere, si setea mea o au adepatu cu oiielu.“*) Atenei cine va primi numele, „Liberu intre cei morti.“*) Déca voma remane aci, cine va rupe zapisulu lui Adamu ?*) Si cine va resplati vina lui ? Cine i va redă vesmentulu marirei ? De vomu remâne aci, au credi ca s’arq împlini aceea ce ti-amu disp eatie? Cum se va edifica biseric’a ? Cum va primi defa mine chieile împărăției ceriului ? Pre cine veti legă sî pre cine veti deslega ? De voma remâne aici, atunci remâne neimplicitu totu acea ce s’a dîau prin profeți. — Simonu Petru dîse mai departe: „Sa facemo aici trai polibi, un’a tie*, an’a tei Moise si un a tei Elie.6*) Simon« primise trimiterea ca se zidésca biserica in lume, sî elu voiescu a fac« colibU Elu faca totu fiend pre Cuventa *) Math. 1T. 3( *) Ioana la cin’a de taina. *) Math. 17. 4. *) Aceste cuvinte si cete ce urmeza in capulu acest’a le pune Stere Efraemu in gur’a lui Isusu că respunsu la eschiamarea lui Petru. *) Ps 22. 16. *) Ibid. 19. *) Ps. 69. v. 7l. *) Ps. 87. 6. <0, Colos. 2. 14. *) Math. 17. 4. .......*) Math. 17. $. (’) Math. 175*. *) Heb. 3. 5. *) adeca: In care s’a implinitu totu, ce s’a produs p lin testamentulu vechiu, *) Mat. 17. 7, pentru câteva luni lucrările sele. Ea poti dara sa se departe die, fara nelinisca. Indraznescu a o asigura, ca in lips’asea nimi ca nu va conpromite ordinea publica, sî ca autoritatea legitima a camerei va fi pretutindinea respectata. Voi veghea aci împreuna cu ministerulu pre cari i'amu alesu in rand gorile vóstre.“ Acesta mesagiu astazi face obietelu diverselor comentarii din partea organeloru de publicitate. Potemu iise sa constatamu ca maresialulu Mac-Mahon da cându a luatu presiedenti’a republicei si păna astadi a remasu credinciosu programei lui si promisiuniloru ce au data Franciei. Comissiunea de permanente instituita prin adunarea dela Versailles a in'eputu a functiona. Ea ai trenutu intâi'a siedintia, in care s'a manifestatii prin gor’a d. Journault risca vii preocupatii asupr’a agitatiuniloru parlideloru monarchice, in tempalu vacantieloru parlamentarie. D. Journault a esprimatu frica ca coaliti’a contaudu pre spriginula guvernului séu celu putieru pre indiferinli’a sea, va agită tiér’a ca sa-si puta împlini scopulu dorintieloru lora. Ela ceru dara ca comissiunea sa se unesca la fia-care opiu dile. Acesta moțiune a fostu combătută de d. Pagès-Duport, deputate de Lot Acestu oratoru a declarata ca aru fi de ajunsa o reuniune la fiacare cincispre diece dile. Elu a credintu a se putea pune garante pentru honestitatea ,confisatiloru. „Aru fi sa se instele cineva asupra ideiloru majoritatiei din adunare, candui atribuiam nisce scopuri de natura a compromite tiniscea situatiunei.“ In cele din urma comissiunea de permanente, a decisu că sa se reunesca la fia-care cincisprediecedîle. Viitore siedintia s’aficiatu la 13 Augusta si cea urmatóre la 28 Augustu. Séta in ce termini d. Thiers ara fi data părerea sea asupr’a legei Ernoul: „Tóte mesurele de precautions samena cu patié cari se blinda dinaintea porției bolnavilora, si care nu impedica nici trancanitulu trasuriloru, nici pre bolnavi de a muri.t Ia câteva localități cu ocasiunea evacuarei au fostaarecare miscari cu strigate : sa traiasca Thiers ! se traiasca Gambetta ! Cu tóte aceste ordinea n’a foste seriosa tulburata. Partidele monarebiei nu mai este indoiala, ca la intunerecu conspiru ruinarea republicei, dara orice resistentia contr’a fortiei lucruriloru contr’a in Isusu de unu orna si nu pune laolalta ca Moise si Elie. Mântuitorioiu inse i areta ca coliba sea nu e de lipsa. Căci elu a fostu, care protoparintiloru sei le facu certa de nora 40 de ani ia pustia. — 8. „Iaoa vorbindu, iéta noru luminosu l-au umbritu pre ei.a* Vedi acum Simone cortu radicate fara lucrare: Unu cortu care impedeca ferbriliél’a, sî nu avè intanere cu in sine ? Unu cozla care fulgeră sî lucea ! Pana cându invetî aceii se mirau, s’a facu în vers« din ceriu dela Tatalu ce ducea: „Acesta este fiiulu mea celu iubitu, intra care bine amu voîtu, pre acesta se lu ascaltatî.“*) Si acesta verso se intorce Moise la loculu sea sî Elie la trenululu sea. Apostolii inse cadiara cu fetiele la pamentu si Isusu stetea singura, fiindu ca acela versu per escelenicam sună despre elu. — Profeții au fugite si apostolii cadiara ia pamentu, căci eră versulu părintelui dela care a purcesu. — Tatalu i-a invelsate ca lega lui Moise sau implinitu sî nu se asculte pre fiiulu. Acela a vorbitu cu servu, după cum s’a s! numita sî a vestita ce i s’a disa.*) Tocmai asta sî tati profeții, până cându în urma a venite acei’a, pentru care au fosta tóté, sî aceia e Isusu.*) Acest’a este fiu si nu sclavii, ela este domnu si nu serva. Stapana si nu supusa’, legislatoru da natura bolieiésca. „Acest’a este fiinla meu cete iubita s. c. a. 10. Apostoliloru le-au descoperita Tataia pre monte aceea ce loru le-a fostu necunoscute. La acestu versu au cadiutu Apostolii ca fetiele za pamentu, fiindu ea au ssnalu unu tunetu infricosiatu, incatu s'a tremuratu pamentute sî Apostolii au cadiutu la pamentu. Elu le-a aretatu ca elu e Tataia intru adeveru. Dup` acestea i-au chiamate fiaii ca versutu sea sî >«a facutu a se sculă.*) Precum adeca i-au aruncate la pamenta versate Parintelui,