Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-12-04 / nr. 96
Telifrra una ese de dóue ori pre Reptemana, Damioeca si Joia. — Fremuieratinnea Re face in Sabiin un espeditur’a Foiei, pre afara la c. r. poate ca bani jat’a prin AcrÎRori francate, adresate ciltra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiin este pre anu 7 îl. v. a. ar pre o jumetate de anu 3 îl. 60. Fen-Kr. 96. ANULU Will. Sabinii 4116 Decembre 1875. trn celelalte patrti ale Transilvaniei ri pentru provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fiiera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tierî streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se pluteaca pentru intrii'a ora cu 7 cr. silnin, pentru a doua ora cu 6 ‘/ cr* si pentru a treia repetire cu 3'/, cr. v. a. Revista politica. După bugetu a urmatu desbaterea in diet’a Ungariei asupr’a proiecteloru celoru noue de dare. In ssedinti’a dela 9 Decembre n. s’a primit cu nealteratu proiectulu guvernului relativu la nou’a dare de venitu. Nu folosiră nimic’a argumentele opositiuniloru parlamentario, cari combătură cu teta forti’a introducerea acestui nou impositu. Dep. Kallay din opositiunea dreptei dise, ca contributiunea acésta e o operațiune periculósa pentru poporu, care strembatu degiu de pover’a impositeloru de până acum nu va mai pute suportă sarcine noue fara fiefulu partidei independintiei D. Irányi se dechlara cu tóta resolutiunea contr’a acestei contributiuni. Oratorulu reflectandu totu odata si la unu cuventu alu ministrului pressedinte — acest’a vediendu ca desbaterea se prea lungesce disese adeca intr’un’a din siedintiele trecute sa se puna dare pe acei deputați, cari suntu prea vorbăreți si se prea estindu in cuventurile loru — i replica, ca sa se puna impositu pe vatemurile si invectivele parlamentarie, si atunci ministrulu pres. aru sorvi o suma enorma de contributiune. Mileticiu inca se folosi de ocasiune, pentru a atinge córd’a nationalitatiloru, a carei vibratiuni atingu atatu de neplacutu urechile magiariloru. După unele observatiuni, prin cari respinge contributiunea, se apuca si arata modulu cum s’aru putu impaca nationalitatile. Nu a fostu tempulu si loculu a desfasiura atari idei si de aceea presidiulu lu provoca la ordine. Si caus’a nationalitatiloru ’si are tempulu sen. — Atatu la desbaterea asupr’a bugetului, câtu si la contributiunea cea noua suspiciunarile au fostu la ordinea bilei. Mai multu au avutu de a suferi opositiunea dreptei, carei i s’a imputatu din partea guvernamentaliloru, ca ea tinde la reinactivarea institutiuniloru absolutistice. Aceste suntu numai manevre calculate spre a discredita partidulu lui Sennyey, care nu se bucura de asia mare popularitate in tiara. Restulu ca desbaterea financiare s’a incheiatu, bugtulu si noile contributiuni s’au votatu, guvernulu a raportatu victoria deplina primindu camer’a proiectele lui nealterate. Majoritatea parlamentaria si-a facutu datori’a, remane acum, ca organele financiare sa puna in praca condusele dietei. Ce resultatu positiv nu voru ave aceste presumtiuni financiari, despre acést’a ni va convinge bilantiulu ministrului de financie la anulu veritoriu. Până un’a alta sa ne inprietenimu cu idea patriotica de a da ultimulu fileru pe altariulu patriei ce ne traceza ca pre nisce fii iitregi. Altu obiectu féra de natura financiare este noulu imprumutu contrasu de curendu, pre care cas’a representativa nu va intardiâ a lu accepta fiindu ca contribue la consolidarea stâriloru economice, după cum ni asigura oficioșii. E notoricațiunea unui diuariu universalu aserrelativu la acelu imprumutu din urma. „Times“ dice, ca acest’a sa fia celu din urma imprumutu alu Ungariei, caci altmintvenea statulu ungurescu, care până acum a traitu totu din împrumuturi, neputendu restabili acum ecuilibrulu intre venite si erogate, va sadica neavendu medilóce pentru a se sustiene dela si prin sine, va trebui sa ajunga la bancrotulu economicu. E semnificativa acesta aserțiune in gur’a unui organu atâtu de competentu. Acestu svatu amirabilu sa nu lu ignoramu ! Desbaterea respunsului carierei romane la mesagiu este de insemnetate politica. Ea este in strinsa legătură cu evenemintele din orientu. Atragemu atențiunea lectoriloru asupr’a resumatului celu domu mai la vale despre acea desbatere. Alu doilea discursu alu representantehd dietalu Parteniu Cosm’a, in cestiunea gimnasiului romani din Brasiovu, tienuta in siedinti’a dela 10 Decembre, 1875. Onorata Casa! După celea ce s’au petrecutu aicia, pre mine me surprinde forte raportulu comisiunei. Propunerea mea in o parte a fostu aceea, ca ea se se dce la comisiunea financiaria si numai după acea se devină abia pe tapetu. Acést’a, după ce vorbi si domnulu ministru de culte, cas’a o primi unanimu, si asta propunerea mea se transpuse la comisiune. In argumentările mele amu amintitu, cu o alta scóla asemenea confesionala, adeca scól’a reala superiora din Sabiiu, pana si in dium a de astadi e subvenționată din partea statului. Indata ce se lua condusu la propunerea mea, veni de locu la ordine acest’a scóla reala superiora din Sabiu, — caci propunerea mea, o facusemu la positiunea 11, ér acest’a urma la ordine sub positiunea 12 — si apoi subventiunea acestei scoli reali se vota fara vre-o reflectiune. Eu dar’ in vederea acestor’a credeamu, ca sortea propunerii mele se siie decisa deja, si ca aceea nici póte fi alta, decatu aceea, ce a resultatu cu subvenționarea altei scoli asemene confesionali, adeca, acordarea subventiunei; insa cu părere de reu me aflu instelatu in celea ce le asteptamu dela comissiune. Sciu, ca reporturile comisiunali au, precumu se si cade se aiba, deplinu crediamentu la stimatii demni representanti; dar’ chiaru pentru ca acést’a e asta, eu in casalu acest’a nainte de ce asta veni cu alte observări, mi iéu voia a rectifica unele din reportulu comissiunei; eu adeca in tecstulu reportului vediu o abatere esentiala, si de aici deducu, ca cestiunea a fostu pertractata forte superficialii, fara a fi elucubrata cum s’aru fi cadiutu din tóte partile, anume se dice in reportu, ca „pentru gimnasiulu greco-orientalu romanu din Brasiovu pana la anului 18Î3, s’a pusu in preliminariu o subventiune anuala cate de 4000 fl. sub conditiune, ca pre profesorii salari sat din subventiunea statului se ii denumesca regimulu; dar fiindu ca confesiunea respectiva a refusatu acést’a conditiune, subventiunea de statu nu fii estradata, ma in in fine fu chiaru sistata prin bugetul. Unele din acestea in realitate nu suntu asta, pentru ca conditiunea amintita s’a pusu numai dela anulu 1871. incace, ei dela inceputulu constituționalismului pana la 1871 subventiunea s’a datu totdeuna fara vre-o conditiune si a avutu loculu seu in bugetu. In acestu sensu e car de a a se rectifică reportulu, si aici e o distinctiune esentiala, pentru ca in contr’a acelor’a, cari afirma, ca o lege esistinte saru opri subvenționarea, vorbesce insasi fapt’a, ca adeca de atunci, de candu se aduse legea la anulu 1868. institutulu acel’a fu subventionatu trei ani întregi fara vre-o conditiune. Eu opiniunea comisiunei — cu permissiune — o iau si in acelu sensu, precum credu ca se si póte lua , ca adeca propunerea mea e primita; acesta o deducu de acolo, ca după părerea mea comissiunea financiaria avea se-si dee opiniunea numai in partea financiari a a cestiunei, pentru ca respectele didactice cadu in competinti’a comissiunei de invettamentu; déca dar comissiunea financiaria din respecte pure financiar se afla, ca subventiunea se pote dă — precumu nici dice, ca nu s’aru pote da — atunci comissiunea a votatu in partea mea, pentru ca ceealalta parte a opiniunei comissiunei financiarie cade in competinti’a comissiunei de invettamentu, carea singura e competinte a nu spune, déca aru mai fi cev a de doritu la institutui din respecte didactice, oi in acésta parte eu sum convinsu, ca déca cestiunea vinea la comissiunea de invettamentu, acesta de felu nu era de acordu c«. ■ [UNK]’opunerea comissiunei financiarie, pem*. ca nu credu se se afle omu de specialitate, cu cugetu seriosu, care se pretindă, ca la unulu si același institutu se funcționeze alaturea profesori de doue categorii, cari adeca in celea disciplinarie sa stie sub doue jurisdictiuni diferite, cea ce ori si cum aru fi numai spre detrimentulu inventamentului. Ce privescu apoi lucrulu din alta parte, aflu, ca propunerea comissiunei financiarie nici ca se póte realisa; pentru ca aici nu e vorba de o subventiune stabila, ci oricumu se se primesca ea de astadata, intre ordinarie sau intre estraordinarie: aceea in conditiunile de acumu nu va putó dura multu, nu va poté, pentru ca — precumu soimu — e presentatu deja unu proiectu de lege despre scalele medie, si déca acea lege va dispune dóra altufeliu, de catu cumu vomu se dispunemu noi acumu la desbaterea acestei propuneri, atunci aceea lege va ave valore după axiom’a lex posterior derogat priori; astadar acumu e vorb’a numai de o subventiune interimala si inca de totu interimala. Standu asta lucrulu, din propunerea comissiunei ain urmă, ca sa se denumesca profesori pe durata unui sau doi ani, sau dura si pre unu timpu mai scurtu , ceea ce iese din respecte didactice nici decumu nu póte fi consultu. Se marturisescu Onorata Casa ca atunci, candu venitu aicia cu propunerea mea, eu — precumu veti fi solvidu — nu amu venitu sa ceru mila, ci amu apelatu la semnulu de dreptate alu Onoratei Case ; mi amu luatu de basa la propunerea mea, ca legea nu opresce subventiunea propusa, si ca se afla si astazi in tiera institutu de invettamentu confesionalu subventionatu din partea statului, si inca asia feliu de institutu, care nici ca are asia mare lipsa de ajutoriu, ca si est’alaltu. Dar’ eu si pentru acea mi amu luatu voia a veni cu propunerea mea, pentru ca eu asta sciamu, ca impregiurarile se se fie schimbatu bine si aici si colo, si eramu convinsu, ca nu stim numai eu senguru de parerea acésta, ci se voru fi aflandu barbati de statu forte respectabili, de acordu cu parerea mea. N’amu incatrau; cauta sa dau aicia cetire — chiaru si spre justificarea mea — unei propuneri, carea la diet’a din 1871 o a facutu prea- i stimatulu domnu actualu ministru presiedinte intr’unu casu de totu analogu. Era la tapetu o cerere, pentru a se da gimnasiului din Brada subventiune de 4000 fl. Comissiunea financiaria a luatu si atunci același conclusu, care-lu lua acumu. Domnulu actualu ministru presiedinte a disu atunci, ca daca se tracteza de o subventiune interimara, statulu nu-si pute arogă mai multa incurgere fatia de confessiuni, decâtu câta o are deja regulata prin lege in form’a dreptului de supr’a-inspectiune, si asta in siedinti’a dela 10. Maiu 1871, făcu propunerea ce urmeza: „Propunere : Subventiunea de 4000 fl. ceruta pentru gimnasiulu din Bradu, cas’a representantiloru se o voteze in modu esceptionalu, interimalu, si intre spesele estraordinarie, fara a lua dreptu conditiune vre-o ingerintia, ce aru trece preste dreptulu generalu de suprainspectiune, dar totodată sa enuncie cas’a: a) ca acesta, precumu si alte sume votate deja, sau care voru fi de a se vota spre ajutorarea altoru scóle medie confesionali, se voteza in moda ini aimalu numai pentru acea, pentruca ne tindu inca creata legea referitoria face xcelele medie, nu s’a pututu satisului XLIV §. 17. din 1868; by ca data ce vomu ave legea mentionata, statulu va infiintiă institutele neceserie in sensulu art. XLIV. §. 17. din 1868 un numeru trebuintîosu ; c) ca de odata cu infiinttarea acestora institute de invenamentu ale statului, voru inceta tóte subventiunile din partea statului votate pentru gimnasiele séu alte scóle media confessionali.“ In esentia propunerea acésta <8 un’a cu a mea, adeca ca in cosuri de acestea statulu se nu-si ie mai multa» ingerintia, decatu cata curge din dreptulu supremei inspectiuni ; si acestu dreptu e ele ajunsu, pentru ca vedemu din exemplele mai deaprópe , ca acolo, unde vre-unu institutu s’a abatutu, dela chiamarea sa, statulu dispune de poteri destule pentru luarea mesuriloru necesarie, si precumu vedemu — pótu face se incete astfeliu de institutu. 1 Câtu pentru celealalte conditiuni: se intielege, ca nici eu nu voi iescu se-mi subtragu propunerea mea de sub acelea conditiuni, pentru ca in urma tóte depindu dela legea, ce vai se se creeze, carea firesce póte modifică dispositiunile de mai nainte. Propunerea citata a părtini atunci si domnulu actualu ministru de comerciu, baronulu Simonyi. Cas’a representantiloru nu primi propunerea comissiunei financiarie, dar cu o majoritate de doue voturi respinse si pro acést’a lalta, si asta efective nimica nu a decisu, dar totusi s’a pronunciatu anca atunci cu destula taria pentru o astfeliu de cuprindere a lucrului. Forte asta regretă, daca Onorat’a Casa n’aru vre se me intielega. Marturisescu, ca lucrulu principalu celu dorescu eu, nu sta chiaru in celea 5000 fl; acésta suma nu face asta multu pentru nimene, nici chiaru pentru cea mai seraca confessiune; e o suma, carea in celea din urma se póte procură prin o restringere, sau prin parsimonia, sau chiaru si pe