Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-01 / nr. 10
rdarmitii! ii ese Duminec’a ai Joi n la fie-care dóue septummni cu adausulu Foisiórei — Prenu» merat.timea aolace in Sabiiu la espeititur’a fótei, pre afara la J. r. poște cu bani iat'a prin scrisori francate, adresate cifra espetimiri. Pretiiliii prenumerat,imei pentru Sabiiu este pre anii 7 fl. V. a. iar pre o jumatate de anii 3 fl. 50. Pentr. 10. AXILU XXIV. Sabiiu 1113 Februarie 1876. tru celelalte pftrfi ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarhia pre ain ana 8 fl.iara pre o jumatate de anii 4 fl. v. a. Pentru pi iuc. si fier sireiue pre anu 12 ', ana 6 ß. Inseratele se platesca pentru intrui’a ora cu 7 cr. siriilu, pentru a di'in’ft óra cu 6 '/* cf. si pentru a treia repetire cu 3'/, Gr. v. »•. Sabiiit 31 Iannarin, Este curiosu joculu diplomatiloru. Nici odata nu putemu noi cestilalti muritori sei pre unde si cum ne aflamu. Déca cetimu si ne multiamimu cu ce cetimu in diurnalulu cutare d. e. despre pacturu dualisticu cum are sa remana sau sa se conformeze in viitoriu, apoi risce bagatele de greutati si diferintie intre Cislaitani’a si Translaitani’a mai făcu dincoli si dincolo scrupuli. încolo, lucrurile se desfassara si se desvalta asta de bine, incatu dominatiunea sistemului de astadi este asigurata pre vecii veciloru. Pune inse din mâna diurnalulu din care se vede mumai „ dile cu sere si de serbalore 11 si in altulu, carelie te asigura de a fi informatii din isvórele cele mai secure, si ce vei vedé ? „Ministeriulu din Vien’a, si celu mare si celu micu, se clatina. Inca dovedile si trebuie sa se duca si sa faca locu unui de cutare colare“, precum e si diurnalulu, „bine informații,“ de colare centralistica , ori federalistica, déca diurnalulu „informatu“ este federalistica. — Ministeriulu din Pest’a ? Despre acest’a nu spune inca nimenea ca are de cugetu sa „plece“, dar a se spune ca partid’a, pre care se rachima, adeca partid’a numita liberale, se dezima; ca vechii deakisti au legaturi cu Vien’a, pre candu ceilalti nu voru sa mai scie de legatur’a acest’a, ci numai de banca natiunale propria, vama deosebita pentru tierile coronei, in fine, rendu pretendu, déca nu tocma, dara aprópe uniune personale Bi nimic’a mai departe cu ceealalta jumatate cislauana a monarchiei. Déca trece omulu la politic’a esterna se afla înaintea unui labirintu formalu, fara de firulu aliadnicu a mâna. Aci pacea, dicu unele diurnale, este asigurata si cânta osane succesului diplomaticu alu politicei ministrului nostru de esterne. Altele, spunu ca reservistii se conchiama si cutare si cutare trupa este avisata sa plece. Altele spunu ca isvórele nelitusciri* loru de astazi, insurgenții din Bosni’a si Brzegovin’a, suntu strimtorate de turci si insurgenții nu voru ave incatrâu decâtu sa se plece turciloru. Altele vorbescu de constelatiuni mari politice la cari puterile cele mai mari iau posetiuni provocatóre si amenintiatóre. Puterile cele mici, precum suntu principatele de pe josulu Dunărei, aci se inttelege si Romani’a, suntu aprope sa esplodeze. Serbii voru sa alunge pre Milano, Romanii pre Carolu si asta mai departe. Cine sa se scie orienta in acestu haosu ? Diplomati’a interna si esterna tace si face. Ea ’si pune organele sa cânte pace si liniste si asuda singura in luptele, la noi, intre Cissi translaitani’a, spre a obli orice diferintia intre aceste doue parti. Este forte probabila ca ea nu va trece cu vederea, ca pre lângă diversele diferintie intre Cislaitani’a si Translaitani’a mai resaru de unu tempu incece si cestiuni laterale, cari se discuta inca cu ușile incuiate, va sedica, cari inca nu suntu mature de publicitate, ca opusetiunea cectica face noue încercări pentru eluptarea valorei dreptului de statu alu Boemiei in concertulu grupeloru cu dreptu de statu deosebitu. Cum ca încercările aceste si nemultiumirile câte se mai arata singuratece intre diversele nationalitati, dincaci si dincolo, nu voru remane fara influintia asupr’a activitatiei barbatiloru de statu, este de credintu, inse cu tóta influinti’a, déca părtile nemultiumite nu voru fi concentrate asupr’a adeverateloru loru interese si nu se vom folosi de ocasiune, voru remane pre josu si acum ca si de alte dati. De aceea, ca sa venimu sa vorbimu in specialu despre noi, am trebui ca acum in graba sa ne cugetamu ce avemu sa facemu, sa nu ne inglodamu, ca si de alta data, in confusiunea unor numiri de sisteme, fara de a le aprecia practicabilitatea si sa discutamu cu sânge rece despre o tienuta, care ni se va pare mai buna si in folosul u nostru. Politic’a esterna s’amu pare ca pre noi nu ne atinge de locu si de aceea nici n’amu trebui sa ne indreptamu atentiunea asupr’a ei. Avemu ministru de esterne, vedi’a elu ce va face cu ceilalti diplomați din lume, spargasi elu capulu si aduca elu chiaritate in haosulu de care amintira priü mai susu. Sa credemU inse organeloru minister’iului nostru de esterne precurentu, nu putemu, pentru ca, déca nu vedemu, audimu, celu putienu, ca se făcu dispusetiuni militare. Firesce, noi nu le scimli scopulu, daia ii induca la unele fruntarie ale nóstre revolutiunea nu e suprimata, ba togma acum cetimu ca insurgenții pre o linia dela Brodulu turcescu până la confiniele dalmatine turcesci au facutu o mișcare comuna si au alungatu pre turci din pusetiunile loru; togma cetimu ca insurgenții nu dau nici unu crediementu promissiuniloru turcesci, este forte probabila, ca statulu nostru nu va pute sta indelunga cu manile in sinu, pentru ca foculu carele arde cas’a vecinului nemijlocitu aru pute arunca scântei si in coperisiulu casei nóstre. De alta parte turcii, cari aru trebui sa fia cei mai circumspecti, ataca in repetite renduri teritoriulu celu pacinicu alu Austro-Ungariei si traiescu, asia dicendu, in mania cu tóte populatiunile creștine ce i incungiura. Va se dica, ei voru cu deasii’a sa provoce încurcături câtu de multe si sa póte ca in urma sa li se faca si pre voia. Pre calea acést’a venimu vise la întrebarea ce, va fi atunci de facutu? caci cetimu mai in tóte dilele, ca Russi’a pare a se pregăti pentru eveniminte seriose in orientu si ca amu fi intrevenitu (?) la cabinetulu din Londona pentru lucruri cari in Vien’a inca nu suntu cunoscute, dara cari in Vien’a cu tote aceste au provocatu (?) suspiciuni In adeveru, cându Russi’a s’aru puté intielege cu Angli’a, orientulu nu aru deschide nisce panorame politice, cari aru puté pune pre multi pre gânduri. Din tóte vorbele si semnele de solulu celoru de susu putemu sa venimu si noi nediplomatii sa presupuneam ca ceva trebuie sa fiu, caci déca n’aru fi, nu aru sbura atâtea faime prin aeru etc. etc. In partea acést’a a politicei noi putiem vomu influintia, fiindu ca avemu mai multu roluru de privitori, altii suntu chiamati se intre in desvoltarea evenementeloru. Inse bine este sa nu scapamu din vedere nici noi cursulu acestora mari eveneminte, caci daca ele nu au alta, au influintia asupra afaceriloru nóstre economice. Ministeriulu din Romania se completase, după o telegrama din Bucuresci dela 10 Fauru asia , loculu vacantu alu min. V. Boerescu, la esterne, lu ocupase Costaforu, fostu agentu diplomaticu la Viena si Berlinu si, după retragerea lui Cantacuzino dela finance, intrase in același ministeriu Straja. Nu trece decâtu o di si cetimu alte depeste din Bucuresci si adeca, ca in urm’a votului de blamu datu de senatu ministrului de instrucțiune, a demisionatu cabinetulu Catargiu intregu. Principele,se dice mai departe, a insarcinatu, pre presiedintele camerei si pre vicepresiedintii senatului, cu compunerea noului cabinetu. Alta depesia din aceeași dispune, ca senatulu a Votatu încredere lui Catargiu si acest’a lua asupra si formarea unui cabinetu nou, in care Balaceanu e ministru de estetne, Stratu de finance si Carpu de culte si instrucțiunea publica. Celelalte portiduri ministeriale remânu in mânile celoru de mai nainte. Sabiiu 29 ianuarie. Catenele feudalistice si legaturile urbariali, s’au frântu cu ajutoriulu lui Odieu demultu, beneficiele inse, care le-au trasu nobilii si corporatiunile invescute cu drepturi nobilitarie, din pusetiunea loru de mai înainte, esista in parte inca până in dium a de adi. — Astfeliu suntu drepturile de crismaritu, moraritu s. a. care le eserceza foștii domni până in diu’a de adi, in comunele subjugate urbarialitatei. Si unde, cumva nu le eserceza si nu le-a esercitatu nici odata, acolo se încerca foștii domni —* nesaturati cu multele despăgubiri inghitite până acum din vistieri’a statului — a si le insusi acum, sub pretestulu asiá numitei limitatiuni. —■ Limitatiunea in sine, si conformu destinatiuniloru legei, nu e altu ceva, decâtu lipsarea anume a tempului dintr’unu anu si a ordinei, in care fiacare dintre mai multi proprietari nobilitari, sa-si eserceze eschisiru pentru sine, cutare beneficiu regalu —* — îndeosebi dreptulu de crismaritu — intr’o comuna urbariale. — Va sedica, limitatiunea e regularea fapticei usuari, a cutarui beneficiu regalu ; si prin urmare regularea acest’a póte avea numai acolo locu si sensu, unde usuarea acést’a faptica — ca factorulu ce e de a se regulă — esista. — Dar minune, ca domnii nostri ceru si oficiele cercuali politice le si incuviintieza limitatiune — regularea folosintiei — acolo unde folosinti’a lipsesce de totusi apoi după ce s’au limitatu aceea ce n’a esistatu — oficiulu limitatoriu trebuie sa-si indeplinesca limitatiunea, si prin manevr’a acést’a, introduce pre domni in folosinti’a unora drepturi, cari nu le-au avutu si nu le-au esercitatu nici cându, si care altcum pre calea legei, celei ordinarie, nici cându nu s’aru puteaduce la valore. Procederea acést’a ilegale, aduce mare dauna pentru comunele nóstre foste urbariale si de aceea ne tienemu de o datoria sânta, sa le luminamu in privinti’a acést’a, cu venindu in pusetiune de a se apera in contr’a vre-unei incercari de feliulu acest’a sa cunosca celu putieru destinatiunile legei. Mai intaiu e unu principiu necontestabilu si urmatoriu de sine din despărțirea justitiei de administratiune cu oficiele administrative, de care se tiefit negresitu si oficiele Cercuali politice, nu suntu si nu potu fi chiamate de a pertracta si decide cestiuni de dreptu, ci acestea cadu singuru mumai in competiu’a judecatorierei’si regii. Totii atât’a de adeveratu si necontestabilu e, ca cestiunea introducerei cuiva iii folosinti’a initii drepții, pre care paria acuma nu l’a folositu e cestiuire de dreptii, prin urmare, cade in competinti’a judecatorieloru legii si nici decum a oficielorii administrative ! De alta parte ingrijesce legea, ca nimenea sa nu pota fi instrainatu dela judecatoriulu seu competinte. Din cele premise resulta deci, ca limitatiunea numai acolo póte ave locu in sensulu legei, unde foștii domni se afla in folosinti’a beneficiiloru de limitatu. Mai departe, ca încercarea de a introduce pre fostii domni sub pretestulu limitatiunei, in folosinti’a unui dreptu sau beneficiu pana aci nefolositu, e contraria nu numai legei, dar’ e chiaza si ratiunei sanatóse, după ce limitati’a are se reguleze folosinti’a esistinta, iar’a nu prin regularea unui ce ne esistenta, se procure folosint’a. In fine ca oficiele administrative, suntu deja chlamate de a îndeplini limitati’a in sensulu celu adeveratu alu cuventului nu suntu si nu potu fi in dreptul de a procură ele insusi folosint’a, ci acést’a fiindu cestiune curatu de dreptui, cade in competinti’a judecatoriilor il regie. —1 Cum ca sensulu espusii de noi, este sensulu celu adeveratu alu limitatiunei , acest’a se póte vede apriatu din lege appr. P. III L 32 etc. Totu in sensulu acest’a se esprima si § 31 alu Part. imp. din 21 Iuniu 1854, carele conserva foetiloru domni drept tutlu de cârciumaritu, numai in mesur’a aceea, in carea s’a folositu pâflă la anulu epocalu 1848. Asemenea incredintiezau citatu, competintiei Oficiiloru administrative, numai deciderear in cestiuni de certa asupr’a folosintiei faptice, nici decum inse si ifi cestiuni de dreptu, spre folosintia. — Dar’ chiarul si in comunele acelea unde fostii boieri folosescu si de presentu faptice dreptulu de cârcimaritu si unde astfel cu limitatiunea e la loculu sei, inca se scurteza de regula fostii coloni in competinti’a loru, de a puté eserciu eschisiru pentru sine, resp. comuna, dreptulu de cârcimaritu in asia numitulu patrariu libera. Pentruca domnii si cu ei asemenea si oficiele administrative, interpretéza normativele resp. legali totu in favorulu fostiloru domni astfeliu , ca acești din urma chiaru si in patrariulu acest’a alu jobagiloru, se póta esercia si ei dimpreună cu jobagii, dreptulu de cârcimaritu. In sensulu ord. urbare pentru Transilvani’a Iii. 8. inse foștii, domni, numai acolo au dreptu de a öserciu dreptulu de cârcimaritu si in patrariulu acest’a împreuna cu foștii iobagi, unde pos du birturi proprii, întocmite pentru pasageri si ierași, numai in birturile acestea potu contiene cârcimaritulu si in patrariulu nbmitu liberii. După cum se vede din cele espuse, intru câtu suntu de nefavavorabile determinatiunile legali, ce se avemu in privinti’a dreptului de crismaritu , intru atât’a mai nefavorabila se aplica ele in prada. Sigiur starea acést’a póte fi de mare dauna? pentru foștii coloni; déca nu-si voiu