Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-11 / nr. 21
Telasmifula ese Duminec’a *> Joi’h la fie-care dóne «eptei TiHiíi cu adausulu Foisiórei — Preiimeratiimea se face in Sabini la espeditur’noiei,pre afara la i. r. poate cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate cAtraespeditura. Pretiusu preimmeratiunei pentru Sabinu este pre aim 7 fl. v. a. ar pre o jumetate de anu 3 fl. 60. Pentr. 21. ANULU XXIV. Sabiiu 11!23 Martiu 1876. trupelelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru provinciei« din Monarch!» pre nnu aim 8 fiiera pre o jumetate de ana 4 fl. v. a. Pentru priue. si tieri streine pre anii 12, anii 6 fl. Inseratele se platescu pentru intilia ors cu 7 cr. sicula, pentru a doua ora cu 5 '/, cr. si pentru a treia repetire cu 3'/, cr. v. a. Nr. 753 Preș. De comisariu consistorialu mironescu in cerculu electoralui alu XX-lea alu Agnitei, pentru conducerea scrutiniului la alegerea deputatiloru sinodali, in loculu domnului vice-capitanu districtualu Ioanu Codru Dragusianu, carele nu a pututu primi acesta însărcinare, e denumitii asesorulu consistorialu domnulu Constantinu Stelariu, capitanu in pensiune. Ceea ce respectiviloru spre scrie si acomodare se face cunoscuta. Sibiiu 10 Martiu 1876. Mironu Romanul m. p. archiepiscopu. Sabiiu I0 Martin. Dieta Ungariei desvolta in dilele aceste o activitate din cele mai productive. Legi preste legi se voteza, se sanctioneza si promulgeza si in acelasi tempu resaru alte proiecte de legi de cea mai varta natura. Ministrulu de interne, cetinu, ca a depusu in comissiunea administrativa, pentru orientare, unu proiectu nou, care inca nu e de totu gata, unu proiectil despre nou’a arondare a Transilvaniei. După proiectulu spre orientare, Transivani’a s’aru imparti in siesespradiece comitate, sau după cum se vede din o varianta la fine a proiectului, din sieptespradiece comitate. Tier’a este organisata de vre-o câtiva ani judecatoresce, fara privintta la marginile jurisdictiuniloru administratiunei politice de astadi. Era de asteptatu ca sa vina o arendare, care sa corespunda organisarei premerse. Proiectulu de nou’a arondare, cu tóte ca si acum negat’a, era asteptatu, pentru ca are sa înceteze anomali’a, ca unu bietu de omu, care are de a face cu tribunalulu si cu comitiatulu sa mai fia silitu a calatori pentru afacerile sele d.e. dela Sacelu la Sabiiu si după aceea la Aiudu. Este o lipsa intetitóre nou’a arendare din consideratiuni practice si pentru aceea bine era, déca după organisarea tribunaleloru nu se intardiu si arendarea cea noua nici câtu s’a intardiatu. Pentru cei ce au trebuintie pre la tribunale si oficiele politice calotoriele cele multe, crucisiu si curmedisiu prin tiéra,suntu perdere de tempu, si tempulu este moneta, dice englesulu, si poporulu patriei nóstre nu are tocm’a mare prisosintia nici de tempu, nici de bani. Arondarea cea noua inse mai are si partile sele politice. Pentru noi românii, considerata principiala nou’a arondare este o mare satisfacere, pre carea nu o putemu destula apretia. Arondarea acest’a nu va derima, prin ordonantie, nici provisoriu, ci prin lege ocar’a tierei nóstre seculare, impartirea in trei teritorie natiunali, cu eschiderea celei mai mari si mai numeróse nationalitati din tiera. Prin acést’a se da si după lege tierei deplina egale îndreptătire, pentru ca nu va mai esiste dela promulgarea ei raportulu acelu tristu, ca locuitorii unei si acelei’asi nationalitati si patrie, in patri’a sea, sa locuiésca pre pamentu „ungurescu“, pre pamentu „secuiescu“ si pre pamentu „sasescu“. Voru fi multi, cari nu voru gasi asta de importantu proiectulu póte si pentru ca e dela guvernulu ungurescu; altii Tu voru considera cu totulu indreptatu in contra autonomiei transilvane. Fatia cu reflessiunile de feliulu acest’a, déca s’aru ivi, trebuie sa diceru, ca politic’a nu încape cu poesi’a si viceversa Acest’a ne-a documentatu tempulu celu relativu destulu de lungu, dela 1848 până la 1860, in care s’au petrecutu multe, inse neexistându o lege cu formele ei, după 1860 ne-amu trezitu iara in impartirea politica de odinióra, in carea suntemu si astadi. Câtu pentru autonomia, o nearondare desiguru ca nu e in stare sa o mântuie si apoi déca după impartirea cea vechia fiér’a nu e a nóstra, sau n’avemu si noi parte intreas’a, cui e buna autonomi’a ? decâtu claseloru privilegiate, intre cari noi sa nu ne dorim nici odata, afara déca amu renunciâ dela aceea catva care nesuiesce astazi tóta lumea, catra o democrația rationala. Si apoi, autonomi’a, după cum si-o intipuiescu multi, aru nivela dóra asta ingraba tóte gardurile si îngrăditurile străvechi prin care fia-care nationalitate privilegiata, afara de români, si le-a fostu radicatu pentru ca sa-si apere esistinti’a? O dieta transilvana compusa sub influinti’a unui românu, va sedica, intr’unu tempu favorabilu, si nu are majoritate romanesca si apoi crede cineva ca intr’o dieta transilvana autonoma, cu majoritate relativa româna nu avutiene pre celelalte doua nationalitati totudeuna împreunate ca sa faca majoritatea absoluta ? Tóte elementele cauta după modalitati in puterea carora ceea ce este omogenu sa se traga la unu locu. Numai noue româniloru din Austro-Ungari’a ni-a remasu reservatu ca sa dorimu tempuri si sa sustie nemu referintie, după cari in Transilvani’a sa stea românii sub dóue minoritati mici, cari făcu o majoritate mica si in Ungari’a sub o majoritate mare si in Bucovin’a in mai acelesi impregiurari nefavorabile ca in Ungari’a. Pre cându si unu copilu trebuie sa cunosca ca o masa mare de aprópe 3 milióne români, pre unulu si acel’asi nivelu politicu, in un’a si aceeași patria, in care numai un’a majoritate are asupr’a sea,precare eventualuo aru pute si invinge, potu face mai multu, déca voru voi sa faca, decâtu împărțiți in tóte patru venturile, pentru o autonomia imaginata. Nu suntemu contrari autonomiei, dara asta departe sa mergemu pentru dens’a incâtu sa uitamu tóte, bune si rele, n’aru fi decâtu orbia politica. Dara sa revenimu la proiectulu arondarei. Acest’a după cum este elu are si pârtile sele politice slabe. Cum aruncamu o privire, câtu de fugitiva asupr’a cartei, gasimu parti, cari suntu in cea mai mare contradicere cu scopulu proiectului, cu înlesnirea administratiunei. Asta, ca sa incepemu din coltiulu celu mai estremu despre sud-est, damu la finea proiectului de variant’a, carea impreuna districtulu Brasiovului cu Treiscaunele intr’unu comitatu, cu loculu centralu in Sepsi-Szt-György (Sân. Georgiu), locu fara de nici o însemnătate. O facsamu si noi numai cu pre 0 varianta si presupunemu, ca nu se va realisa si asta trecemu mai departe. Comitatulu Treiscauneloru, déca remane singuru, alu Ciucului si alu Odorheiului suntu comandate de impregiurari topografice si asta in privinti’a loru amu ave putieri de disu. Dara, indata ce trecemu mai inlauntrulu tierei, d. e. la cele dóue comitate ale Cetatiei de balta dâmu preste inconveniente, ce din scopulu proiectului, cum ni-lu intipuimu noi, nu se potu nici deduce nici explica. Comitatulu Cetatiei de balta mare, cu loculu centralii in Sighisióra, are sa cuprindă scaunulu Cohalmului, alu Sighisiórei, Cincului mare si Mediasiului, fara de pârtile cari vinu la comitatulu Cetatiei de balta mici etc. si totuși Elisabetopolea, carea este in lini’a drumului de feru cu Mediastulu si Sighisiór’a remane pentru comitatulu celu micu alu Cetatiei de balta cu locu centralu, in periferi’a estrema a comitatului. Preste astfeliu de inconveniente domu la comitatulu Albei, din care se da Magulu si Sacelulu comitatului Sabiiului, precându Oga’a si alte comune care si au emporiulu la Sabiiu si judecatoresce se tienu de Sabiiu, remanu si mai departe impreunate cu Aiudulu celu pre indepartatu (dincolo de Alb’a-Iuli’a). Dara astfeliu de inconveniente suntu multe. Inse proiectulu nu este statoritu definitivu si asta nu intrâmu in tóte amenuntele, lui până cându lu vomu avé intr’o stare mai perfecta. Destulu atât’a, ca din câtu lu vedemu si din câte cetimu in diurnalele magiare, scopulu s’aru vedé ca nu e atâtu de a înlesni administratiunea, dara de a intari elementulu magiam. Déca i se va pune proiectului magiarisarea de scopu supremu, atunci proiectulu ia cu o mana ce da cu ceealalta. Si cu tóte aceste nu va ajunge nici scopulu magiarisarei, nici alu multiamirei poporului din patria. Ne esprimamu dara o dorintia cându dicemu, ca scopulu magiarisarei, déca cumva este, sa se sterga si se remana numai celu alu unei bune si inlesnite administratiuni. Atunci va fi proiectulu binecuventatu de majoritatea tierei. Revist’a politica. Eri s’a inceputu desbaterea asupr’a proiectului de lege privitorul la regularea fundului regiu. Loculu celu dintâiulu ocupa in diurnalistica afacerile orientale, in specialu situatiunea in Serbi’a si in tierile resculate. Press’a oficiósa din Austro-Ungari’a si da tóta silinti’a se infacisieze lucrurile in colori catu se pote de pacifice. Abia suntu dovedile de candu spuneau tóte oficiósele, ca zelulu serbiloru pentru resbelu este infrântu de sfaturile diplomației si adaugeau, ca Russi’a a facutu mare pressiune atâtu la Belgradu câtu si la Cetinje pentru sustienerea pacei. Alăturea cu scirile aceste se credea, totu după spusele pressei oficióse, ca insurectiunea se afla in resufletele cele din urma, ca multi fruntași din Brzegovin’a si Bosni’a se intorcu acasa, ba se si intrepunu la connationalii si coreligionarii loru resculati pentru ca sa înduplece precesti din urma la depunerea armeloru si la așteptarea ca sa se implinesca promisiunile turcesci. Tóte aceste erau acompaniate de perspectiv’a, ca ciontându Austro-Ungari’a subventiunea pentru refugiați, acesti’a nu voru ave alta de facutu decâtu sa se duca acasa. După ce pressa oficiala a intretienutu publiculu vre-o câte-va zile cu multumiri de aceste, vine acum si ea schiopatandu si spune, ca Serbi’a continua înarmarea, ca eserceza militiele si le provede cu puscile cele mai noue si mai bune, ca are o provisiune de 190,000 pusei, ca rădică fabrici de jerba de pușca in apropierea confinieloru turcesci, ca in fine principele Milanu a dechlaratu diplomației, ca pâna nu va intră Muntenegru in acțiune, nu va intră nici Serbi’a. Caracteristica si mai identica cu dechlararea acest’a este urmatori’a telegrama originale la „P. L1.“ datata: Belgradu 19 Martiu. Astadi, dice depesi’a tel., fara provocate militiele nationale cu toba: sa-si termine până la finea lunei lni Martiu tóte afacerile economice la câmpu si acasa si sa se provada cu lucrurile cele neaperatu trebuinciose, pentru că eventualu sa puta respunde la apelu in armatura deplina. Despre insurectiune străbătu acum sciri, cari mai curendu testeza ca insurgentii s’au mai intaritu si ca trupele turcesci suntu obosite. In doue loviri la Mirkowicz si Kosara (8 si 14 Martie) fura turcii batuti. „Pressei“ din Vien’a i se telegrafeza din Ragus’a, ca incercarile Muntenegrului de pacificatiune suntu cu totulu zădărnicite. Insurgenții dicu ca ei voru parasi resbelulu, déca turcii se voru lepădă de Coranu. Din mai multe parti vinu scrii scriese ca fortareti’a turcésca Niksich are sa cada câtu de curendu iu manile insurgentiloru. Despre reintorcerea refugiatiloru se scrie ca acei cari se intorcu, barbari, fara muieri si copii, se reintorcu inarmati si organisati in grupe, cari după ce intra in tierile resculate, organiseza mai departe rescul’a. De alta parte muieri si copii si acum trecu in Croatia si in Dalmati a, pentru că sa se asecure contra crudelitatiloru turciloru. La tóte aceste adaugemu vreo câteva cuvinte după „Gratzer Tagspost" care spune ca contele Andrássy nu se va sfii a pune pre tapetu cestiunea interventiunei. „Credu a fi bine informatu, dice coresp. (din Vien’a) alu feiei, déca tienu interventiunea verosimila sub urmatórele conditiuni: daca puterile se voru uma incredintia Austriei fortiat’o opera a pacificarei si adeca sub responsabilitatea comuna. O conditiune neincongiurabile este consimtiementulu Turciei.“ „S. d. T.“ adauge : „Daca se aru adeveri scirea acést’a, aru fi pasulu celu mai nenorocirii din partea Austro-Ungariei, pentru ca si aru legă sortea monarciei acestei’a de sortea Turciei, carea se afla in procesulu putredirei. Póte ca pre unu momentu aru tiene legatur’a, póte ca pre unu momentu Turci’a aru fi mântuita, dar in momentulu celu mai de aprópe aru fi trassa si monarchi’a nóstra in vertegiulu cestiunei orientali. Unu barbatu de statu, care face politica austriaca si nu turcésca, nu trebuie sa uite ca in monarchi’a acést’a locuiescu multi slavi.“ Din Constantinopole se scrie la mai multe diurnale ca Sultanulu n’are alta ocupatiune mai plăcută decâtu sa pandesca după sume de bani cari vina la vistieria, pre cari iute le confisca prin adjutanții sei si le cara la palatu. Trupele au capeta solda de 10 luni de dile si amploiatii de unu anu de dile.