Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-18 / nr. 23
Liont. Pușcariu, parochu 1 fl. nG. Babesiu, parochu 1 fl. Sum’a: 2 fl. Din Chi ’ a. Dela DD. Nicolau Berbece, parochu 1 fl. Ms. Berbece, 50 cr. Sum’a: 1 fl. 50 cr. Din Tohanu nou. Dela DD. N. Plotogea, parochu 1 fl. I. Moldovenescu 1 fl. Sum’a: 2 fl. Din Zernesci. Dela DD. N. Penciu, jude reg. 2 fl. I. Comsi’a, parochu 1 fl. I. Bunea, cant. 2 fl. Dn’a Mariti Metianu, 1 fl. Ard. Badiu, not. 2 fl. Bart. Bude, invet. primariu 1 fl. Al. Moldovenescu, 1 fl. Const. Ianoviciu, 1 fl. Stanciu Garoiu 50 cr. Sum’a, 11 fl. 50 cr. Din Resnovu. Dela D. I. Gasparu 1 fl. Din Ghimbavu. Dela D Ios. Comanescu invet. 1 fl. Din Trentiari. Dela DD. I. Popoviciu parochu, 3 fl. I. Popescu parochu, 2 fl. Sum’a, 7 fl. Din Brasiovu. Dela dd. Ios. Baracu protopr. 1 fl.; Barth. Baiulescu parochu prin colecte 10 fl.; G. Persianariu parochu 3 fl.; Ios. Puscariu adv. 1 fl.; I. Persiciu neg. 2 fl.; N. Boboianu neg. 2 fl.; Andr. Zenescu 1 fl.; N. Porcarea 2 fl.; V. Voin’a 3 fl.; D. Jarc’a 1 fl.; G. Navrea 1 fl.; V. Porcarea 1 fl. sum’a 28 fl. v. a. Din Sacele. Dela dd. Petru Stoianu 1 fl.; R. Fratila 50 cr. sum’a 1 fl. 50 cr. Sum’a totala 98 fl. 30 cr. Din acesta suma a venitului întregu subtragendu-se spesele de 72 fl. 13 cr. romane venitu curatu 26 fl. 17 cr. Acesta suma de 26 fl. 17 cr. v. a. adaugendu-se la capitalulu fondului „scolariloru seraci“ de pana acum 490 fl. 44 cr. face la olalta 516 fl. 61 cr. v. a. Asta data „fondulu scolariloru seraci“ din Branu consta astadi din cinci sute siese-spre-diece floreni si 61 cr. val. austr. cari s’a si pusu spre frupucare mai departe. Ne pare forte reu ca după pregătirile ce s’au facutu la acestu baiu cu spese atâtu de mari ca nici odata nu mi-a favoritu tempulu ca sa pota participa mai multi domni. Nu putemu vise decâtu sa ne esprimamu cea mai viu a multiumita atâtu câtra domnii contribuitori, cari desi n’au pututu veni, totuși ni-au spriginitu scopulu nostru, câtu si câtra domnii, cari n’au crutiatu ostenel’a ci au participatu la acésta petrecere, desi tempulu a fostu nefavoritoriu si drumulu forte reu.*) Mare plăcere si bucuria ni-a causatu dlu comerciante din Brasiovu Ioanu Persioiu care ne infrumsetiu cu acésta ocasiune sal’a de baiu cu un’a candelabra forte frumósa pentru care ii esprimamu viua multiamita; si in fine aducemu multiamita dd. studenți din Brasiovu: Maximilianu Racianu, Iosifu Maximilianu, Ioanu Herdea, Nic. Stinghe, Ioanu Popoviciu, Solomona Feldman, Radu Pascu, Nicolau Boboianu, Nicol. Borzea, Iosifu Boeriu, Vasiliu Stinghe, si S. Gold cari făcură petrecerea forte plăcută prin jocuri si cantori romanesci precum si pentru colect’a de 4 fl. 20 cr. ce o făcură pentru unu elevu dela scól’a capit. din Branu pentru declamarea poesiei de „Beneventare.“ ?**) Branu in 8 Martie st. v. 1876. Corpulu invetiatorescu branénu. Teodoru Popu, Nic. Restu , invetiat. secr. conf. Rogamu predomnii contribuitori ca déca până acum in ratiociniele nóstre s’a stracuratu vre-o erore, nepublicandu-se unulu sau altu domnu contribuitoriu, sa aiba bunătate a ne incunosciintia spre a satisface detorintiei nóstre pre deplinu. Caus’a intardierei acestui ratiociniu a fostu ca mai multi domni ne-a fostu promisu ajutore la acestu fendu, unii a si trimisu rendu pre rendu, alții inse până acum inca nu, suntemu totuși incredintiati ca acei onorați domni cari au primitu bilete voru trimite oferte după bunavointia. *** Unu vitielu cudau capete a fetatu o vaca a unui fieraru in comun’a Orlatu din apropierea Sabiiului. Vitielulu e desvoltatu de ajunsu, asemenea si capetele, unulu cu altulu; totu trupulu celalaltu e simplu ca la alti vitiei atâtu in estremitati câtu si in intestine. Partea economica. Sabiiu la 28 Martiu st. n. 1876. Astadi s’a tienutu a III adunare generale a institutului de creditu si de economii „Albin ’a“ cu ressedinti’a in Sabiiu. Ponderositatea obiecteloru de pertractare aru fi reclamatu unu numeru mai mare de acționari presenti decâtu a fostu iu adeveru. Totu sufletulu românu de dincole de Carpati, dar’ mai cu sema acționarii aru fi trebuitu sa se intereseze mai multu de uniculu institutu romanescu — de femei’a lui Cesaru?*) —in tóte privintiele fara respectu de a prejudeca pre cei ce conducu acestu institutu. Desi cu operațiunile acuzate si cu resultatulu favoritoriu ce a doveditu consiliulu de administratiune in afacerile institutului sum indestulitu, totusi vreu cu ast’a ocasiune se espunu ceva din obiectele pertractate astazi. Incheiarea computulu si a bilantiului cu 31 Decembre a. tr. de impreuna cu raportulu directiunei asupr’a modului de operațiune etc. s’a aprobatu, modificându-se singuru numai condusulu premergatoriujjalu consiliului de administratiune, care a fostu lipsatu procentele si supr’adividend’a pentru un’a acțiune numai cu fl. 850, radicându-se pre bas’a profitului la 9. fl. v. a. Marcele de presentia pentru consiliarii de administratiune au remasu ca si in anulu espiratu cu 3 fl. v. a. Prea destulu inttelegu pentru fiacare siedintia 3 fl. v. a. Mai momentusa a fostu desbaterea despre modificarea statuteloru in sensulu legei comerciale ung. nare, intrata in vigore cu 1 Ianuariu a. c. mai cu sema asupr’a unuia din statutele modificate, in care directorele Yis. Romanu si-a insusit o putere nemărginită pentru suspensiunea oficialiloru institutului. Pre lângă alte motive juste si acceptabili cu privire la casuri grave (abusuri, — fara de legi, defrauduri ce potu sa privina din partea oficiantiloru), prin cari si-a rechimatu directorele si câtiva consiliari de administratiune — cari se subintrelegu —,eu a-si mai adauge altu momenta mai gravu, dar’ „taia pop’a limb’a“; totusi s’a acceptatu si momentulu mai gravu cu putiena modificare. Tristu lucru ca acționarii presenti n’au vrutu a apretiui in esentia acestui si urmările lui. Si mai momentusa a fostu desbaterea asupr’a unui § in care se cuprindu procentele de tantiema din venitu, distribuite intre directoru si oficianți, si anume: pentru directore singuru 2 °/0 si L pentru toti oficianții numai 2 °/0. Unulu din membrii a propusu procentele dintâiu pentru oficianți si cele din urma pentru directore. Prea justu daru si-a aprinsu paia pe capu mai de 2 inși. A fostu sustienutu nuIn favorulu directorelui a pledatu iarasi consiliarii de administratiune sub intielele si, aducându feliu de feliu de arguminte ridiculi până si impregiurarea, ca in contractulu incheiatu cu directorele a carui cuprinsu inca n’au ajunsu la cunostinti’a moritoriloru si nice nu se póte intielege de ori-ce minte omenésca — afara de a consiliariloru de administratiune iarasi sub intielesi institutulu este oblegatu a-i da 4 ° 0. Ce se vedi, inse cându la propunerea unu membru — Tom’a necredinciosulu din Lugoj, ca se marturisesca consiliarii de administratiune adeverulu acestui obligamentu din contractu acei’a veniră in confusiune cu directore cu totu incâtu unii afirmă cu gur’a de jumetate, alții taceu ; astfeliu a remasu ca sa se convingă in diu’a urmatórie Mercuri la 29 Martie a. c. Proprietariuluinse trebuia se pretindă ca sa i se arete misteriosulu contractu stantepede. Cei trei proprietari, ce au pledatu in favorulu oficiantiloru au trecutu cu vederea, ca directore este numai unulu cu salariu mai câtu toti oficianții si cu 4% tantiema, iar oficianți suntu dejà 6 si in 2 —4 ani trebuie sa fie conformii inmultirei agendeloru institutului 8—9 si toti laolalta cu 2 ° 0 tantiema. La observarea in parte a unui din acești proprietari, ca si oficianții nu trebuie astfeliu desconsiderați vis-a-vis de directore, si ca ei inca suntu factori principali dîleri cu palm’a sau cu sap’a si lopat’a la lucrările institutului, i s’a respunsu din partea consiliariului de administratiune I. H. intr’unu tonu apasatu si categoricii, ca : „intre oficianți si directore este diferintia ca intre pamentu si cea mai depărtata stea din calea lui Traianu (viata se a.) “ Până intru atât’a s-a pricopsitu mai pre toti consiliarii de administratiune directorele. In unu Nr. din „Gaz. Trans.“ din lun’a cur. a scrisu unu actionariu dintre Ternare m. m. (aru fi fostu bine sa-si subscrie intregu numele, baremu pre unu grăunte de piperiu precum s’a subscrisu in dinariulu „Albin’a“ din anii trecuti in disput’a astronomica cu Dr. Marienescu din Oravitta) ceva cu privire la adunarea generale de astadi si la ponderositatea obiecteloru de pertractare. Nu s’a infatistatu vise la adunare ca se contribue la lămurirea cestiei. Numai de nu si amu bănui mai tarziu. Altul din statute asemene forte ponderosu pentru acționari si institutu in raportu cu directorele s’a trecutu cu vederea de membrii adunarei. Despre acest’a si altele cu alta ocasiune. Tanasuica. Redactoru respundietoriu Nicolau Cristea» Concursu. Parochi’a gr. or. Certegia protopresbiteratulu Câmpeni, de clas’a a III aflându-se vacanta, se deschide si publica prin acest’a concursu, până in 10 Aprile a. c. st. v. Emolumentele suntu: Sum’a: 405 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta parodha voru avea si adresa concursele loru, in sensulu statutului organicu până la terminulu presiptu lu subscrisulu. Câmpeni 11 Martie 1876. In contielegere cu comitetulu parochialu. Ioanu Patiti ’a , (1—3) protopopu. I. Tacsele stolare. a) dela botezuri ... 15 fl. b) dela cununii ... 40 fl c) dela molitve pre posturi, si plat’a ss. pasci. 30 fl. d) osfestaniile. . . . 60 fl. e) inmormenturi . . . 160 fl. II. După pamentulu bisericei unu venitu anualu de ... . 100 fl. Ad Nr. 2. Concursu. Pentru ocuparea postului de parochu in vacant’a parochia romana gr. or. de a III clasa Banabicu constatatóre de presentu din 176 familii din cari 20 familii neorustici (țigani) cu 864 suflete, pre bas’a gratiósei ordinatiuni a măritului consistoriu archidiecesanu dto 15 Decembre a. tr. Nr. 2794 ex 1875 se escrie prin acést’a concursu până la 11 Aprile 1876. Venitele preotiesci impreunate cu acestu postu suntu urmatórele : 1. Casa parochiala cu dóue despartieminte si cocna in mijlocu, siura si grajda, tóte de lemnu, acoperite cu paie. 2. Portiunea canonica de :35 jugere 393 □“ cum arata faima O. Nr. 16 si protocolulu de regulatiune din 1873. 3. O jumatate (8 cupe) ferdela de bucate dela fia-care casa sau fumu si de presentu dela 156 familii, caci cele 20 familii nu dau bucate. 4. Un’a di de lucru cu palm’a, la sapa, secere séu casa etc. dela 176 familii. 5. Stofa usuata precum au avutu si fostulu parochu, ce de nou s’a defiptu in sinodulu parochialu din 24 Fauru 1876. Din venitele de bucate si dilele de lucru cantorele actualu capeta au parte, iér’ din stola */3 parte; din bucate capeta crasniculu a y,0 parte. Doritorii de a ocupa acestu postu suntu poftiti a-si așterne concursele sele, instruite conformu statutului organicu si dispusetiuniloru provisorie ale sinodului archidiecesanu până la 11 Aprile a. c. Clusiu, 26 Februariu 1876. In contielegere cu comitetulu parochialu. V. Rosiescu, (1—3) prot. rom. gr. or. Concursu. Pentru ocuparea parochiei vacante de class’a III Buciumu-satu, in protopresbiteraturu Abrudului, se deschide concursu, până la 8 Aprile 1876. Emolumentele suntu, tacsele stolari bine regulate dela 130 de familii, si folosirea cimiteriului, eventualminte, daca aru voi se ocupe si postulu de invettatoriu, va primi inca unu salariu de 120 fl. v. a, cuarticu si lemne. Doritorii de a competa la acésta parochie, au de a-i substerne concursele instruite conformu legei — până la terminulu prefiptu, subscrisului. Abrudu in 4 Martiu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochiale. Ioane Ga 1iu, prof. gr. or. alu Abru (3 — 3) dului IU <1ict 11. Marin’a George Dutia din Rotbaru, de religiunea gr. or. care de 6 ani parasi cu necredintia pre legiuitulu ei barbatu Arsenie Vladescu, si nu se scie ubicatiunea ei, prin acést’a se citéza a se presenta la subsemnatulu foru matrimonialu in terminu de unu anu si o di dela datulu subsemnatu, caci neinfatisindu-se se va pertracta acțiunea bărbatului si in absenti’a ei. Brasiovu in 21 Febr. 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu tract, alu I alu Brasiovului. Ioanu Petricu , (2—3) protopopu. Edictu. Zosimu Comanu din Nou, de religiunea gr. or. carele parasi pre legiuit’a sea soția Mari’a Ioanu Savu totu de acolo, de 3 ani de dile, si nu se scia unde se afla, este citatu prin acést’a a se infatiosiâ la subsemnatulu foru matrimoniale, caci de nu se va infatiosiâ in restempu de unu anu si o di dela datulu de facia se va pertracta acțiunea soției sele si in absensenti’a lui. Brasiovu in 16 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu trad. II alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (2—3) protopresbiteru. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.