Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-25 / nr. 25

pre care adunarea generala lu va alege dintre membrii sei pe 3 ani c) de notariu pre secretariulu universitatiei (§ 15) ier fiindu acest’a impedecatu pre care dintre membrii sei va alege adunarea generala pentru durat’a unei adunări. Notariulu are dreptu de consul­tare si de votare. d) de membri pre 20 deputați aleși prin acei locuitori ai fondului regescu, cari au dreptu de a alege deputatu dietalu. Si anume: din par­tea orasieloru Sabiiu si Brasiovu câte 2 asia dara cu totulu a orasieloru Si­­ghisior’a, Sasu­ sebesiu, Oresdi’a Me­­diasiu si Bistriti’a câte unulu asia data la olalta 5. Spre alegerea celorulalti 11 mem­bri, partile celelalte ale fundului re­­giu se impartu in 11 cercuri electo­rali, si anume, cu privire la acea ca numerulu alegatoriloru incatu se póte sa fia egalu, ca unu cercu electoralu sa nu se estinda preste teritoriulu mai multoru municipie infiintiande, si ca după putintia alegatorii acelui’asi fostu municipiu sasescu se remana împreuna. Fia-care cercu electoralu tramite unu deputatu la adunarea generala a universitatiei. E#ajrtenia Cosm’a: On. Camera! Sum necesitatu a propune si ad­ unu amendementu, si ’mi pare forte reu, cum ca deputații din fundulu regiu s’au decla­aratu prin oratorulu loru ca la desbaterea speciala nu voru parti­cipa, si cei mai multi au si esitu deja din camera, pentru ca atât’a i-amu auditu laudandu-se cu semn­ulu loru de drep­tate, si provoc­a­ndu-se la dreptate, incatu sunt convinsu ca de cum­va aru si aci nu s ’ a­r­u l­ate rabdă se nu recunosca cum ca propunerea mea este cea mai drepta, si sa nu o spriginesca­ si din partea loru. In­t­ru acest’a este vorba ca pro­priu cine va compune universitatea sasesca ? 20 de deputați ai fundului regiu. Fundulu regiu fiindu impartitu in orasie, scaune si districte, din nume­rulu de 20 pre orasie cadu 9 ier pre scaune si districte numai 11. Regretu ca nu ni s’au comunicatu date statistice privi­torie la numerulu locuitoriloru. Eu inse asta sciu, cum ca propor­­tiunea intre numerulu locuitoriloru orasieloru si cel’a alu scauneloru si districteloru este aprópe ca 1 la 4 va se­dica mai bine ca de 3 ori atâti’a locuitori au scaunele si districtele câți au orasiele, iara in proiectu propor­­tiunea este aprópe egala, pentru ca sta o fatia de 11. Guvernulu scie mai bine de câtu noi cumca si acum’a câtu este de mare nemultiumirea in universitatea sasesca pentru impregiurarea, ca orasiele adeca, minoritatea absorbu pre scaune si districte va se­dica pre majoritatea locuitoriloru fondului regescu, si cum ca minoritatea din universitate este ne­cesitată mai la fie-care conclusu a da votu separatu. Eu on. casa asiu consideră de celu mai dreptu si mai ecuitabilu lucru că scaunele si districtele se aiba celu putieru de doue ori atâti’a deputați in universitate câți voru avea orasiere; si asiu re­­mânendu numerulu proiectatu pentru orasie 9, scaunele si districtele se aiba 18 deputati prin urmare numerulu totalu a deputatiloru se fie 27. Póte ca mi­ se va face obiectiunea cum ca aru fi numerulu deputatiloru prea mare si aru costă prea multu in fia care anu, ast’a inse n’aru fi basata obiectiune, obiectele pertractande voru fi mai putiene in viitoriu si siedinitele nu voru dură asta lungu tempu că până aci, — va fi inse proportiunea drepta si ast’a aru produce multiu­­mire generala, apoi asta-i ca­pul­u l­u­c­r­u­l­u­i. Si recomenda pro­punerea mea spre primire. Notariulu Gulner, cetesce propunerea care este: „In șirulu alu doilea alu punctului d, din §. 8, in locu de 20 sa se puna 27, féra in lini­ a a dou’a, sirulu primu in ambele locuri sa se inlocuiésca 11 cu 18. Pressedintele pune testulu orig, la votu si se primesce, amenda­­mentulu cade. La §. 15 se mai primesce unu amendamentu neinsemnatu a lui Casper si apoi ceia­lalti ’§ până in fine se primescu nestramutati. Sl­vista biurnalistica Era de prevedintu ca regularea fundului regiu va pune in miscare presi’a germana si colo „afara in im­periu“. Cele ce le reproduceau sub rubric’a acest’a vinu sa constateze prevederea acest’a. Din reproducerile aceste se póte vede câtu de putienu suntu cunoscute referintiele patriei nóstre in afara si câtu este de bine déca are cine­va părtinitori si in străinătate. Cu privire la desfiintiarea fun­dului regescu cetinu in diurna­­lulu germanu: „T­r­i­b­ü­n­e“ din Ber­­linu nr. 76 din 30 Martie, sub ru­bric’a­­ Austro-Ungari’a urma­­t órele: „Sașii din Tranzi’a au incetatu de a mai fi o națiune politica. Diet’a unguresca, după o desbatere lunga dar’ emotionata, a primitu legea pentru regularea, recte daraburirea asia nu­mitului fundu regescu. Deputatulu sa­sescu Baussneru numi acésta lege, calcare de cuventu eserciala din par­tea unui poporu fatia de altulu. Acés­t’a este critic’a cea mai scurta dar’ nimerita a celui mai recentu eroismu magiam. Caci tóte frasele loru de dreptu si ecuitate, suntu vanitate. — Insusi Tisza a esprimatu in lung’a sea cuventare asupr’a reformei pentru ad­­ministratiune, ca elu nu voiesce sa surpe si dorime comitatele, ci mai multu voiesce sa le faca mai capabile de viétia. Comitatele unguresci, ce e dreptu romanu ; in loculu loru nu se asiedia vre-o administratiune européna; ba nici ch­iaru denumirea amploiati­­loru nu este introdusa. Inse privi­­legiele sasesci, institutiu­­nile nemtiesci, cari de secuii au fostu unu scutu alu libertatei si ordinei, suntu ruinate. Acést’a nu este numai o injuria colosale, ci si o erore politica immensa. Caci chiaru germa­­nismulu tr­an­silvan­u a formatu pana aici o baricada in fati’a acelora po­póra barbare (?), pre cari fonm­ulu regiu le desparte de Ungari’a, si de cari ungurii iu fara causa se temeau. — In dinariulu „Leipz. Tablit und Anzeiger“ aflamu altu vesunetu de durere pentru spargerea fondului si o manifestatiune de simpathia catra elementulu sasescu inruditu. Acestu organu se esprima intr’unu articulu intitulatu : Sașii din Transil­van­i ’a in diet’a Ungariei in modulu urmatoriu : Cu viu interesu a urmaritu po­­porulu germanu din inceputu mani­­festatiunile germanismului in tior’a indepartata a Transilvaniei, si numele „Hermannstadt“ (Sibiiu) are unu su­­netu atâtu de primitivu germanu, in­câtu a datu ansa unei poetrice, Jo­­hianna de Weissenthurn, si unui com­­ponistu, Westermeier, sa folosesca acestu nume intr’unu spectacolu si intr’o opera. Paguba numai, ca den­­sii ne producu aici nu germani ci slavi si comitu astfel cu o falsificare a istoriei. Mai puternicii decâtu aceste opere mai multu sau mai pucinu fara pretiu ne misca priveli­ștea ce s’a desfassuratu in zilele ace­stea in diet’a Ungariei. Vedhiuramu aci 14 barbati germani curagiosi luptanduse contr’a sfortiurii ce si o făcu sute de contrari nimicindu pre calea legislativei privilegii de 700 ani cari au fostu scutulu sasiloru din Transilvani’a séu a germanismului si au impedecatu absorbirea loru prin maghiarismu si rormanismu. Cu vi­tézie si credintia au aperatu sasii din Transilvani’a in decursulu acestui lungu tempu nu numai pamentulu loru propriu sasescu, ci si domni’a maghiara, dela care au priimitu pre acel’a de alu seu, ceea ce densii nici odata n’au negatu. Acést’a vitézie si credintta o au recunoscutii cei mai mari regi ai Ungariei, unu Geisa, unu An­dreni, unu Carolu Robert, unu Math­ia s. a. asigurandule sasiloru unele séu alte privilegie si consolidandu astfel cu viéti’a natiunale germana. Nu se pote dice ca habsburgicii că regi ai Ungariei si mari principi ai Transilvaniei au con­­tribuitu in deosebi la acest’a conso­lidare a germanismului, pentru ca deo­parte, precum nu se póte ignoră, li-a lipsitu puterea, de alta parte inse pentru ca nu le convenea, regentiloru mai din urma, protestantismulu, ba póte si cetatienismulu sasiloru din Tran­silvani’a. Promissiuni de scutintta n’au lipsitu nici odata si nu s’a uitatu inca, ca Imperatulu si Regele Franziscu Iosifu si-a promisu in Decembre 1849 serbatoresce autonomi’a unei tieri de coróna specificu transilvana-sasesca — — acel’asi monarh­u, care astadi in intielesu strictu constitutiunalu nu va intardii­ sa dea aprobarea sea resolu­­tiunii ce a adusu diet’a ungurésca, prin care se sfarma pamentulu sasescu séu regescu. Cine va ceti cu atentiune dis­­cursiunile din siedinttele de pre urma ale dietei unguresci, acel’a va observă numai de câtu, cu ce argumente so­fistice infrumsetieza magiarii si îm­preuna cu densii slavii si românii, conduși de ura catva germani, darabu­rirea pamentului sasescu si impartirea fragmenteloru lui la teritorie magiare. Ministrulu Tista dise intre altele cam aceste, déca se voru sustiené tóté cele vechi, unu progresu nici ca se póte cugetă; acést’a enunciatiune nu póte fi decâtu adeverata, déca se va pute dovedi, ca (institutiunile) vechi im­­­pedeca desvoltarea celoru noute, ceea ce nu se póte afirmă cu privire la pamentulu sasescu si la sustienerea lui că unu teritoriu germana com­pactii. De romu intielege sub progresu magiarisarea tuturoru celoru-lalte na­­tionalitati nemagiare, atunci firesce poporulu sasescu, in sine unitu, e la totu casulu o piedeca grea, si dln Tisza impreuna cu ceilalți cari se falescu cu liberalismulu, nu nu voru concede nici odata, ca progresulu magiaru se invertesce numai pre lângă acést’a Si totuși lucrulu sta astfeliu. Cându eră sa se dea dinariului ger­manu „Gartenlaube“ o lovitura si sa se detraga cetitoriloru magiari, slavi si români cari pricepu limb’a germana, pentru ca, cum se dicea, s’a facutu vinovata de unu delictu duplu vata­­mându pre națiunea magiara si pre regele magiaru, — atunci ministeriulu ungurescu nu intardiu nici pre unu momentu, a urmă cu interdictulu asupr’a foiei pre ministeriulu cislau­­­anu germanu care se prinse in cursa, ba până a si întrece pre acest’a cu asprimea in esecutarea interdictului. Dara unei foi magiare, care a vata­­matu pre regele Franciscu Iosifu in modulu celu mai turcescu si grosolanu, pentruca acel’a n’a acompaniatii co­­sciugulu lui Deak, nu i s’a facutu nici unu zeu, ba i s’a permisu sa se laude de repetite ori cu cuvintele acele. Cine se opune apoteosei magia­­riloru, acel’a intempina ura si se de­­latura cu ori-ce meditace. „Garten­laube“ ajută in modu eficace lalatirea culturei germane, de aceea se folosi cu bucuria prim’a ocasiune, pentru a i se opri intrarea mai departe in imperati’a magiariloru. Cultur’a ger­mana inse e mesur’a si mesuratoriulu culturei magiare, le succede sa o re­spingă, atunci slavulu si românulu póte află la urma, ca magiarii pasiescu in fruntea civilisatiunii. In discussiunile asupr’a ruinarei fundului regiu trebuie sa ne macine­­sca adencu unu lucru, ca totusi se aflara doi sasi sa pledeze, contr’a ce­loru 14 colegi ai loru, pentru usur­­parea drepturiloru poporului loru de catra magiari. Deputații Wächter si Fabritius nu se inspaimentara de a­­própe unanim’a condemnare a conna­­tionaliloru loru. Se scie, ca acești domni se bucură inca de multu tempu de favorulu magiaru si se tiene de acei barbati nu prea rari in Ungari’a, cari porta cu predilectiune costumulu teatralu magiaru. Puternicu se rădică preste figurele loru Kapp, Baussnern Trauschenfels, Gebbel s. a. cari cu graiu elocventu, de­si in limb’a ma­giara, unic’a admisibila in dieta, au representatu din punctulu de vedere sa­sescu transilvanu, moștenită din ve­chime, dreptulu si libertatea. Bauss­nern, fiiulu unui colonelu imperatescu repausatu de multu si descendenții dela cornițele natiunei sasesci de odi­­nióra Raussnern, dintre a cărui înru­diti talentati mai multi membrii in­­frumsetieza teatralu germana cu nu­mele Ernst si Ernest, eră odinióra adoratorii insufletitu alu magiariloru, pre cari elu si tiene de cei mai fideli aliați contr­ a slaviloru. Cu căldură s’a intrepusu elu pentru densii chiaru contr’a connationaliloru sei sasi fara de a se teme de ignorarea, la care eră supusu pre la inceputulu carierei sele politice după ce depusese carac­­terulu seu de oficieru. Dara incetu in­­cetu ii cadiura soldii de pre ochi, candu trebui sa cunosca, ca cu ego­­ismulu ungurescu nu te poti demite la vorba si de atunci a rem­asu devo­­tatu causei poporului seu fara reserva. Cu zelu infocatu lupta elu pentru ace­st’a causa la desbaterile de pre urma ale dietei unguresci, dara limb’a sea magiara înflorită nu-i potu fi de nici unu folosu, pentru ca densulu voiesce sa-si insusiasca limb’a, dara nu anim’a magiariloru incarnați. Care va fi sfersitulu apotesei din acestu spectaculu magiaru ce se des­­fassara de pre acelu tempu, cându dlu de Beust care se consideră pre sine si eră consideratu de catva vienezi, de unu Dieu, dara care acum e binisieru uitatu, se presenta pre taieriu drepturile si libertățile, ce si le au luptatu dela h­absburgi in anulu 1848, si ai carora operatori au trebuitu sa infrumsetieze in anulu 1849 turcile dela Aradu ? Intielegemu: perirea magiarismului. Magiarii s’aru pute tiene fericiti cându aru pute emigra séra in suit’a turci­­loru in Asi’a, in fier’a, de unde se tragu, după cum­ a scrutatu „Bam­­berg“ celu magiarisatu din Bamberger. „Gazetta d’Italia“ dela 11 Martie da sema despre unu banchetu alu so­­cietatiei geografice din Rom’a, la care agentulu diplomaticu alu României d. C. Esarcu a luatu o parte pre însemnata, tienendu unu remarcabilu discursu din care reproducemu câte­va pasagie, după aretat’a Gazeta italiana. Iata cum acestu diuariu da sem’a despre banchetu : Rom’a, 8 Mart. 1876 (intardiata). Eri sora a avutu locu banchetulu societatiei geografice spre a dă salu­tarea de adio marchisului Antinori care pleca in Afric’a ecuatoriale. Ban­chetulu era presidatu de d. Cesare Correnti presidentulu societatiei, care are la drept’a sea pre d. Menabrea, ambasadorulu Italiei la Londr’a. In fati’a dlui Correnti stă profesorale Mi­­chaelu Amati senatore, care are la drept’a sea pre d. de Beaumont pre­sidentulu societatiei geografice dela Genev’a si la stâng’a pre­d. Esarcu, agentu diplomaticu alu României pre lângă curtea Quirinalului. D. Correnti care dimineti’a, la o siedintia tienuta de societate la cole­­giulu romanu, pronunciase unu fru­mosii si lungu discursu, si-a cerutu scuse ca nu­mai tiene si unu alu doi­lea discursu, si a ridicatu unu toastu

Next