Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-25 / nr. 25
pre care adunarea generala lu va alege dintre membrii sei pe 3 ani c) de notariu pre secretariulu universitatiei (§ 15) ier fiindu acest’a impedecatu pre care dintre membrii sei va alege adunarea generala pentru durat’a unei adunări. Notariulu are dreptu de consultare si de votare. d) de membri pre 20 deputați aleși prin acei locuitori ai fondului regescu, cari au dreptu de a alege deputatu dietalu. Si anume: din partea orasieloru Sabiiu si Brasiovu câte 2 asia dara cu totulu a orasieloru Sighisior’a, Sasu sebesiu, Oresdi’a Mediasiu si Bistriti’a câte unulu asia data la olalta 5. Spre alegerea celorulalti 11 membri, partile celelalte ale fundului regiu se impartu in 11 cercuri electorali, si anume, cu privire la acea ca numerulu alegatoriloru incatu se póte sa fia egalu, ca unu cercu electoralu sa nu se estinda preste teritoriulu mai multoru municipie infiintiande, si ca după putintia alegatorii acelui’asi fostu municipiu sasescu se remana împreuna. Fia-care cercu electoralu tramite unu deputatu la adunarea generala a universitatiei. E#ajrtenia Cosm’a: On. Camera! Sum necesitatu a propune si ad unu amendementu, si ’mi pare forte reu, cum ca deputații din fundulu regiu s’au declaaratu prin oratorulu loru ca la desbaterea speciala nu voru participa, si cei mai multi au si esitu deja din camera, pentru ca atât’a i-amu auditu laudandu-se cu semnulu loru de dreptate, si provocandu-se la dreptate, incatu sunt convinsu ca de cumva aru si aci nu s ’ aru late rabdă se nu recunosca cum ca propunerea mea este cea mai drepta, si sa nu o spriginesca si din partea loru. Intru acest’a este vorba ca propriu cine va compune universitatea sasesca ? 20 de deputați ai fundului regiu. Fundulu regiu fiindu impartitu in orasie, scaune si districte, din numerulu de 20 pre orasie cadu 9 ier pre scaune si districte numai 11. Regretu ca nu ni s’au comunicatu date statistice privitorie la numerulu locuitoriloru. Eu inse asta sciu, cum ca proportiunea intre numerulu locuitoriloru orasieloru si cel’a alu scauneloru si districteloru este aprópe ca 1 la 4 va sedica mai bine ca de 3 ori atâti’a locuitori au scaunele si districtele câți au orasiele, iara in proiectu proportiunea este aprópe egala, pentru ca sta o fatia de 11. Guvernulu scie mai bine de câtu noi cumca si acum’a câtu este de mare nemultiumirea in universitatea sasesca pentru impregiurarea, ca orasiele adeca, minoritatea absorbu pre scaune si districte va sedica pre majoritatea locuitoriloru fondului regescu, si cum ca minoritatea din universitate este necesitată mai la fie-care conclusu a da votu separatu. Eu on. casa asiu consideră de celu mai dreptu si mai ecuitabilu lucru că scaunele si districtele se aiba celu putieru de doue ori atâti’a deputați in universitate câți voru avea orasiere; si asiu remânendu numerulu proiectatu pentru orasie 9, scaunele si districtele se aiba 18 deputati prin urmare numerulu totalu a deputatiloru se fie 27. Póte ca mi se va face obiectiunea cum ca aru fi numerulu deputatiloru prea mare si aru costă prea multu in fia care anu, ast’a inse n’aru fi basata obiectiune, obiectele pertractande voru fi mai putiene in viitoriu si siedinitele nu voru dură asta lungu tempu că până aci, — va fi inse proportiunea drepta si ast’a aru produce multiumire generala, apoi asta-i capulu lucrului. Si recomenda propunerea mea spre primire. Notariulu Gulner, cetesce propunerea care este: „In șirulu alu doilea alu punctului d, din §. 8, in locu de 20 sa se puna 27, féra in lini a a dou’a, sirulu primu in ambele locuri sa se inlocuiésca 11 cu 18. Pressedintele pune testulu orig, la votu si se primesce, amendamentulu cade. La §. 15 se mai primesce unu amendamentu neinsemnatu a lui Casper si apoi ceialalti ’§ până in fine se primescu nestramutati. Slvista biurnalistica Era de prevedintu ca regularea fundului regiu va pune in miscare presi’a germana si colo „afara in imperiu“. Cele ce le reproduceau sub rubric’a acest’a vinu sa constateze prevederea acest’a. Din reproducerile aceste se póte vede câtu de putienu suntu cunoscute referintiele patriei nóstre in afara si câtu este de bine déca are cineva părtinitori si in străinătate. Cu privire la desfiintiarea fundului regescu cetinu in diurnalulu germanu: „Tribüne“ din Berlinu nr. 76 din 30 Martie, sub rubric’a Austro-Ungari’a urmat órele: „Sașii din Tranzi’a au incetatu de a mai fi o națiune politica. Diet’a unguresca, după o desbatere lunga dar’ emotionata, a primitu legea pentru regularea, recte daraburirea asia numitului fundu regescu. Deputatulu sasescu Baussneru numi acésta lege, calcare de cuventu eserciala din partea unui poporu fatia de altulu. Acést’a este critic’a cea mai scurta dar’ nimerita a celui mai recentu eroismu magiam. Caci tóte frasele loru de dreptu si ecuitate, suntu vanitate. — Insusi Tisza a esprimatu in lung’a sea cuventare asupr’a reformei pentru administratiune, ca elu nu voiesce sa surpe si dorime comitatele, ci mai multu voiesce sa le faca mai capabile de viétia. Comitatele unguresci, ce e dreptu romanu ; in loculu loru nu se asiedia vre-o administratiune européna; ba nici chiaru denumirea amploiatiloru nu este introdusa. Inse privilegiele sasesci, institutiunile nemtiesci, cari de secuii au fostu unu scutu alu libertatei si ordinei, suntu ruinate. Acést’a nu este numai o injuria colosale, ci si o erore politica immensa. Caci chiaru germanismulu transilvanu a formatu pana aici o baricada in fati’a acelora popóra barbare (?), pre cari fonmulu regiu le desparte de Ungari’a, si de cari ungurii iu fara causa se temeau. — In dinariulu „Leipz. Tablit und Anzeiger“ aflamu altu vesunetu de durere pentru spargerea fondului si o manifestatiune de simpathia catra elementulu sasescu inruditu. Acestu organu se esprima intr’unu articulu intitulatu : Sașii din Transilvani ’a in diet’a Ungariei in modulu urmatoriu : Cu viu interesu a urmaritu poporulu germanu din inceputu manifestatiunile germanismului in tior’a indepartata a Transilvaniei, si numele „Hermannstadt“ (Sibiiu) are unu sunetu atâtu de primitivu germanu, incâtu a datu ansa unei poetrice, Johianna de Weissenthurn, si unui componistu, Westermeier, sa folosesca acestu nume intr’unu spectacolu si intr’o opera. Paguba numai, ca densii ne producu aici nu germani ci slavi si comitu astfel cu o falsificare a istoriei. Mai puternicii decâtu aceste opere mai multu sau mai pucinu fara pretiu ne misca priveliștea ce s’a desfassuratu in zilele acestea in diet’a Ungariei. Vedhiuramu aci 14 barbati germani curagiosi luptanduse contr’a sfortiurii ce si o făcu sute de contrari nimicindu pre calea legislativei privilegii de 700 ani cari au fostu scutulu sasiloru din Transilvani’a séu a germanismului si au impedecatu absorbirea loru prin maghiarismu si rormanismu. Cu vitézie si credintia au aperatu sasii din Transilvani’a in decursulu acestui lungu tempu nu numai pamentulu loru propriu sasescu, ci si domni’a maghiara, dela care au priimitu pre acel’a de alu seu, ceea ce densii nici odata n’au negatu. Acést’a vitézie si credintta o au recunoscutii cei mai mari regi ai Ungariei, unu Geisa, unu Andreni, unu Carolu Robert, unu Mathia s. a. asigurandule sasiloru unele séu alte privilegie si consolidandu astfel cu viéti’a natiunale germana. Nu se pote dice ca habsburgicii că regi ai Ungariei si mari principi ai Transilvaniei au contribuitu in deosebi la acest’a consolidare a germanismului, pentru ca deoparte, precum nu se póte ignoră, li-a lipsitu puterea, de alta parte inse pentru ca nu le convenea, regentiloru mai din urma, protestantismulu, ba póte si cetatienismulu sasiloru din Transilvani’a. Promissiuni de scutintta n’au lipsitu nici odata si nu s’a uitatu inca, ca Imperatulu si Regele Franziscu Iosifu si-a promisu in Decembre 1849 serbatoresce autonomi’a unei tieri de coróna specificu transilvana-sasesca — — acel’asi monarhu, care astadi in intielesu strictu constitutiunalu nu va intardii sa dea aprobarea sea resolutiunii ce a adusu diet’a ungurésca, prin care se sfarma pamentulu sasescu séu regescu. Cine va ceti cu atentiune discursiunile din siedinttele de pre urma ale dietei unguresci, acel’a va observă numai de câtu, cu ce argumente sofistice infrumsetieza magiarii si împreuna cu densii slavii si românii, conduși de ura catva germani, daraburirea pamentului sasescu si impartirea fragmenteloru lui la teritorie magiare. Ministrulu Tista dise intre altele cam aceste, déca se voru sustiené tóté cele vechi, unu progresu nici ca se póte cugetă; acést’a enunciatiune nu póte fi decâtu adeverata, déca se va pute dovedi, ca (institutiunile) vechi impedeca desvoltarea celoru noute, ceea ce nu se póte afirmă cu privire la pamentulu sasescu si la sustienerea lui că unu teritoriu germana compactii. De romu intielege sub progresu magiarisarea tuturoru celoru-lalte nationalitati nemagiare, atunci firesce poporulu sasescu, in sine unitu, e la totu casulu o piedeca grea, si dln Tisza impreuna cu ceilalți cari se falescu cu liberalismulu, nu nu voru concede nici odata, ca progresulu magiaru se invertesce numai pre lângă acést’a Si totuși lucrulu sta astfeliu. Cându eră sa se dea dinariului germanu „Gartenlaube“ o lovitura si sa se detraga cetitoriloru magiari, slavi si români cari pricepu limb’a germana, pentru ca, cum se dicea, s’a facutu vinovata de unu delictu duplu vatamându pre națiunea magiara si pre regele magiaru, — atunci ministeriulu ungurescu nu intardiu nici pre unu momentu, a urmă cu interdictulu asupr’a foiei pre ministeriulu cislauanu germanu care se prinse in cursa, ba până a si întrece pre acest’a cu asprimea in esecutarea interdictului. Dara unei foi magiare, care a vatamatu pre regele Franciscu Iosifu in modulu celu mai turcescu si grosolanu, pentruca acel’a n’a acompaniatii cosciugulu lui Deak, nu i s’a facutu nici unu zeu, ba i s’a permisu sa se laude de repetite ori cu cuvintele acele. Cine se opune apoteosei magiariloru, acel’a intempina ura si se delatura cu ori-ce meditace. „Gartenlaube“ ajută in modu eficace lalatirea culturei germane, de aceea se folosi cu bucuria prim’a ocasiune, pentru a i se opri intrarea mai departe in imperati’a magiariloru. Cultur’a germana inse e mesur’a si mesuratoriulu culturei magiare, le succede sa o respingă, atunci slavulu si românulu póte află la urma, ca magiarii pasiescu in fruntea civilisatiunii. In discussiunile asupr’a ruinarei fundului regiu trebuie sa ne macinesca adencu unu lucru, ca totusi se aflara doi sasi sa pledeze, contr’a celoru 14 colegi ai loru, pentru usurparea drepturiloru poporului loru de catra magiari. Deputații Wächter si Fabritius nu se inspaimentara de aprópe unanim’a condemnare a connationaliloru loru. Se scie, ca acești domni se bucură inca de multu tempu de favorulu magiaru si se tiene de acei barbati nu prea rari in Ungari’a, cari porta cu predilectiune costumulu teatralu magiaru. Puternicu se rădică preste figurele loru Kapp, Baussnern Trauschenfels, Gebbel s. a. cari cu graiu elocventu, desi in limb’a magiara, unic’a admisibila in dieta, au representatu din punctulu de vedere sasescu transilvanu, moștenită din vechime, dreptulu si libertatea. Baussnern, fiiulu unui colonelu imperatescu repausatu de multu si descendenții dela cornițele natiunei sasesci de odinióra Raussnern, dintre a cărui înruditi talentati mai multi membrii infrumsetieza teatralu germana cu numele Ernst si Ernest, eră odinióra adoratorii insufletitu alu magiariloru, pre cari elu si tiene de cei mai fideli aliați contr a slaviloru. Cu căldură s’a intrepusu elu pentru densii chiaru contr’a connationaliloru sei sasi fara de a se teme de ignorarea, la care eră supusu pre la inceputulu carierei sele politice după ce depusese caracterulu seu de oficieru. Dara incetu incetu ii cadiura soldii de pre ochi, candu trebui sa cunosca, ca cu egoismulu ungurescu nu te poti demite la vorba si de atunci a remasu devotatu causei poporului seu fara reserva. Cu zelu infocatu lupta elu pentru acest’a causa la desbaterile de pre urma ale dietei unguresci, dara limb’a sea magiara înflorită nu-i potu fi de nici unu folosu, pentru ca densulu voiesce sa-si insusiasca limb’a, dara nu anim’a magiariloru incarnați. Care va fi sfersitulu apotesei din acestu spectaculu magiaru ce se desfassara de pre acelu tempu, cându dlu de Beust care se consideră pre sine si eră consideratu de catva vienezi, de unu Dieu, dara care acum e binisieru uitatu, se presenta pre taieriu drepturile si libertățile, ce si le au luptatu dela habsburgi in anulu 1848, si ai carora operatori au trebuitu sa infrumsetieze in anulu 1849 turcile dela Aradu ? Intielegemu: perirea magiarismului. Magiarii s’aru pute tiene fericiti cându aru pute emigra séra in suit’a turciloru in Asi’a, in fier’a, de unde se tragu, după cum a scrutatu „Bamberg“ celu magiarisatu din Bamberger. „Gazetta d’Italia“ dela 11 Martie da sema despre unu banchetu alu societatiei geografice din Rom’a, la care agentulu diplomaticu alu României d. C. Esarcu a luatu o parte pre însemnata, tienendu unu remarcabilu discursu din care reproducemu câteva pasagie, după aretat’a Gazeta italiana. Iata cum acestu diuariu da sem’a despre banchetu : Rom’a, 8 Mart. 1876 (intardiata). Eri sora a avutu locu banchetulu societatiei geografice spre a dă salutarea de adio marchisului Antinori care pleca in Afric’a ecuatoriale. Banchetulu era presidatu de d. Cesare Correnti presidentulu societatiei, care are la drept’a sea pre d. Menabrea, ambasadorulu Italiei la Londr’a. In fati’a dlui Correnti stă profesorale Michaelu Amati senatore, care are la drept’a sea pre d. de Beaumont presidentulu societatiei geografice dela Genev’a si la stâng’a pred. Esarcu, agentu diplomaticu alu României pre lângă curtea Quirinalului. D. Correnti care dimineti’a, la o siedintia tienuta de societate la colegiulu romanu, pronunciase unu frumosii si lungu discursu, si-a cerutu scuse ca numai tiene si unu alu doilea discursu, si a ridicatu unu toastu