Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-01-01 / nr. 1
2 TELEGRAFUL ROMAN. Vistula, în apropierea cetății prusiane Thorn. Aceeași experiența o am făcut dealungul graniței, în Lipdo și Strenszk este un regiment de cavalerie, în Mlava un regiment de infaterie, de asemenea în Ostrolenca și în Pramyz, în Plotc și Lonza, în Bialystoc și Grades, se află staturile majore de divisiuni. în localitățile din apropierea graniței nemțesci Augustovo, Smoalzi, Volcovschi, în fiecare se află câte un regiment de cavalerie. în Dovno sânt două divisiuni. Varșovia geme de miliție. Aci sunt două cuartire generale de la două corpuri de armată și staturile majore de la două divisiuni. Acolo am aflat, că în cercurile Varșoviei, Vilnei și Chievului, așadară în cele ce se mărginesc cu Prusia și cu Austro- Ungaria, sânt concentrate 19 divisiuni de infanterie, 9 de cavalerie și afară de aceste mai multe baterii de tunuri. De altă parte pe drumurile de fer și pe drumurile de țară este o mișcare, din care și un laic poate să vadă, că aici se adună literațiuni de resboiu. Despre pregătiri rusesci a primit și „Daily Telegraph“ de taiuri de tot feliulceasta: Intre alte se scrie la foaia a- Statul efectiv al armatei ruseșci se sporesce într’o proporțiune cu mult mai mare, decât pentru ca să se întregească numai lipsele cauzate de resboiul din urmă, în săptămânile din urmă armata sporită de la apus s’a mai sporit cu patru divisiuni de infanterie și două de cavalerie. Infanteria se află la Verița și Minac, cavaleria la Bialystoc și Chiev. Prin aceasta s-au întărit toarte trupele eșelonate pe trei drumuri de căpetenie, cari purced de la Riga-Dünaburg-Mu8chier. Armata aceasta consistă din divisiunea de infanterie de gardă, 17 divisiuni de infanterie de linie, 4 brigade de artilerie, 5 batalioane de reservă, cu totul 339 batalioane de infanterie, 176 escadroane de cavalerie și 534 tunuri. Jumătate din armata iuească se află așa dară în apropierea graniței apusene. Un corespondent al farului „D. Zig.“ care s-a întors acum de curând din Rusia a telegrafat din Brody. Tocmai acum vin din Rusia. Mari corpuri de trupe s’au îndreptat spre granița austriacă. De o lună încoace pe fiecare zir se sporesce cavaleria număroasă, care garnionează în cetățile mărginașe Dubro Luk, Ostrov, Zitomir și Camenit. Bat la ochi cu deosebire transporturile de artilerie, în săptămâna trecută am vădut încărcând în arsenalul de la Tuia 60 de tunuri, în gara de la Curse erau 100 de tunuri. La fortăreața Chievului lucră mai multe sute de țărani și soldați. Cu cât se apropie omul de granița austriacă cu atâta se întâlnesce cu mai multe trenuri de tunuri, în Zdolbunov stau pe șini cam la o sută cincizeci de lafette și cărci de munițiune. Infanteria din guvernamentele Chievului, Cernigovului, Volhiniei, Podoliei și Chersonului se concentrează în cetățile acestor guvernamente. Corespondențe particulare ale „ Telegrafului Român. “ Brașov 28 Dec. 1879. (Adunarea generală a Asociațiunei pentru spriginirea învățăceilor și sodalilor români meseriași). Domnule Redactor înainte de a vă comunica raportul despre decursul pertractărilor din această adunare, voiesc să ne lămurim în două privințe. Una că fiind multe necesitățile naționale mai ales în această țară are de lipsă să le specificăm, cari din ele , fie puse cu mai mult interes în vederea Românilor, eu țin că după carte este îndată munca, așa este, că dacă nu poți înmulți pământul, n ai de unde da salarizeară Românii se Români, că prin ce să’și câștige pânea și prin ce să înainteze. Bată logic vorbind că necesitatea și cerințele progresului pretind, că în linia a doua după cultură să îngrijim de aplicarea fiilor la meserii și așa de formarea clasei mijlocie. Altă privință este: cum de numai foaia ce redigeați propagă mai des, „formarea meseriașilor români“ ? Fiind ocasiunea, care ne dă pricină a vorbi de meserii, vă relatez următoarele: Adunarea generală a Asociațiunei pentru promovarea meseriilor între Români, s’a ținut — după cum era anunțată — Mercuri în 26 Dec a. c. în a 2 serbare a nașterei mântuitoriului Christos. La această adunare a luat parte un număr frumos de membri peste 50, însă nu a fost cercetată ca în anul trecut. Mai mulți dintre meseriași, apoi dintre neguțători și profesori au luat parte. Președintele d. B. Baiulescu a ținut cuvântul seu de deschidere din care s’a vădut dorul ce posede, că trebue să aibă Românii clasa mijlocie, fiindcă fără clasa mijlocie nu poate vede o înaintare mai însemnată. A arătat cum s’au entusiasmat Românii pentru desvoltarea simțului național înainte de a. 1848, la a. 1848/9 pentru principiile libertăței și după aceasta s’au jertfit în tot modul a crea o inteligență și institute școlare, acum este perioda de a se forma clasa mijlocie la Români. A făcut în scurte cuvinte istoricul înființărei Asociațiunei acesteia, având zece ani de la începerea ei. Apoi a arătat mijloacele prin care credea pute înainta mai iute și mai perlcet cătră scopul Asociațiunei și declară adunarea de deschisă. Dl secretar Dr. Botocean a cetit raportul comitetului, care a pus pe membrii Asociațiunei în deplină lumină despre starea și progresul ei. Atât cuvântul, cât și raportul vi le voiu comunica. Din raport am înțeles că comitetul în a. 1879 a așezat 46 copii români la 12 ramuri de meserii. S’a arătat că comitetul cu totul au așezat 226 învățăcei, dintre cari parte mare sânt sodali și unii și măestri cu firme. Sodali s’au declarat 11 în a trecut din diferite meserii: croitori, cordoneri, lăcătuși, fauri, cismari, păpucari și cojocari. Școala pentru copiii de la meserii se ține Dumineca și preste săptămână seara în o școală a Asociațiunei sub direcțiunea gimnasială. în a. 1878/9 și 1879/80 a predat dl prof. Ipolit Hasievici gratuit pentru care jertfă i s’a votat mulțămită și s’a declarat de membru onorar al Asociațiunei. învățăceii au fost instruiți în cele trei despărțăminte ale școalei comerciale înființată pentru seara de premiul român cu cei din școala săsască (Gewerbeschule) au fost înscriși în a. tr. 11 învățăcei. Mai încolo raportul a istorisit luptele cu antipatie Românilor cătră meserii, cu sărăcia, că copiii n’au veștminte, cu școala, că măiestrii nu lasă pre învățăceii lor să cerceteze școala seara preste săptămână și lipsa de o școală pregătitoare, că învățăceii vin fără cunoștințele elementare și fără școală nu pot propăși cu timpul, nu pot ave idei și gust, care e lucru de căpetenie pentru măiestrii. De aceasta raportul a adus 12 propuneri dintre care mai multe sau desbătut și primit anume: Mulțămită a societăți „Transilvania“ din Bucuresci pentru spriginirea sa cu stipendii; On. Sinod și on, comitet parochial dela sf. Nicolae din Brașov pentru spriginirea sa. S’a adus din nou condus de apel cătră publicul român pentru a sprigiuni Asociațiunea aceasta cum și că fiecare membru ia a promisiunea de a mai câștiga un alt membru Asociațiunei. Să se ceară de la comunitate ajutoriu pentru școala pregătitoare și alte. Pentru propunerile înființărei unui „Atelier“ s’a ales o comisiune de trei membrii, cari vor veni în Dumineca viitoare cu Raportul ei. Oamenii ar trebui să vadă ce fac Maghiarii, se facă și ei. S’a cetit raportul casei, fondul Asociațiunei este așa în sumă de 1977 fl 51 c. v. a. în anul 1879 a crescut cu 380 fl. Restanții cu tacsele au fost 425 fl. Comisiunea aleasă de a cerceta socotelele a raportat, că socotelele le a aflat în bună regulă și a propus mulțămită și absolutoriu comitetului, ceea ce s’a primit cu aplaus. Esposițiunea de lucrurile învățăceilor de astă dată a fost din mai multe manufacturi. Comisiunea le a clasificat și le a premiat pre toate obiectele prin perfecțiunea lor și gustul lor a atras atențiunea membrilor încât șlicea unii: „aceștia și alți ca ei devenind Măiestrii vor ține concurență față cu cei de sus și nu ne vor copleși. Numărul membrilor a dat mai mult însă de vorbit, fiindcă de la Nr. depinde puterea și venitul fondului Asociațiunei și tot de aici și o activitate cu mai mari resultate din partea comitetului. Dl președinte al Asociațiunei s’a esprimat foarte nemulțămit cu aceasta împregiurare, și la alegerea noului comitet în care s’au ales toți membrii cei vechi a mulțămit că nu primește și numai după alte resone puternice din partea dlui Ad. I. Lenger a primit realegerea. La această împregiurare dl deputat N. Strevoiu a rostit, că Brașovenii și Românii în genere au să se intereseze cu mai mult zel de formarea Meserieșilor români. Calea ferată a schimbat împregiurările și națiunea care va ave mai mulți Meseriași va ave puterea preste Brașov și preste Orașele din Țară. O altă înaintare materială nu vede. Acum fiind de o parte timpul înaintat la 7 oare sara și de alta hotărînduse a se amâna ședința, ea se ridică ca să se continue pertractarea agendelor ramase Duminecă în 30 Dec. a. c. la 3 Oare d. pr. (Va urma). Din Dobrogea. (Chiustenge sfârșitul lui Decemvre 1879). Domnule Redactor! Ca cedou puternic al tuturor strigătelor atât de bucurie cât și de durere a tot ce este românesc, dați’mi voie, cu ocasiunea anului nou ce întimpinăm, să vă trimit, din inimă, salutările mele de aici de pe țărmurile mării negre. Deașleu ca anul, în care intrăm să fie un an bun, un an roditoriu in isprăvi frumoase pentru întreaga națiune română, să fie un an producătoriu de inimi, în care simțămintele naționale să’și aibă hrană pentru a se nutri, ca astfeliu cu statornicie să poată conduce pe calea binelui și prosperărei interesele națiunei române; îmi pare rău că nu pot fi acolo, pentru ca în persoană să vă aduc urările mele, după debila’mi putere, îmi remâne însă mângăerea, d-le redactor, că aceste Zile mari le sărbătorim aici la Marea neagră între Români, apărați și puși sub scutul legilor și binevoitoarelor lor priviri cătră noi, căci simte cu noi, are aceleși dorințe ca noi, deoarece națiunea română ori de unde ar fi, nu poate să fie decât numai una. E frumos când vedi aici în toate părțile mărețul semn tricolor al domniei române, este însă și mai frumos obiceiul și înțelepciunea, cu care națiunea română își întăresce aceasta domnie aici, căci scre prin aceste două calități: tact și bunătate, să facă chiar pe inimici a o stima și iubi. Trăiesc mai mult pe câmpuri, d-le redactor, căci cunoasceți meseria și cum ea se îndeplinesce de cătră un păstoriu, și astfel nu vin în atingere numai cu poporul, care nici odată dura sei a se peface, prin urmare îi cunosc bine apucăturile, credințele și inștințele lor. Nu e mai puțin adevărat că în această provincie redevenită romană sânt mai multe națiuni cumatari, turci, Bulgari, Greci etc. Vă spun înse, un adevăr netăgăduit când die că, ații în toată Dobrogea este o singură simțire, care e numai românească. Aceste sânt semne bune. Meritul cel mare însă al întărirei domniei române aici cade în prima linie asupra d-lui prefect Remus Oprean care, în județul seu Chiustenge, prin muncă neobosită, pornit totdeauna spre fapte bune și cu adevărat fiu iubit al României, cu înțelepciune și zel nemărginit a sciut într’un timp destul de scurt sa facă atata bine aici a apropiat pe străini de națiunea care domnesce și au unit și împreunat atât de mult interesele tuturor locuitorilor. Munca d-sale însă nu este mărgintă numai la atât, ci cu puteri îndoite tinde a forma o colonie mare și nepritoare română pe aceste țărmuri ale Mării negre, pentru ca pe vecie să se cunoască inima strămoșilor, care bate viu în pepturile Românilor de a(z. Tot ce v’aș mai pută spune d-le refactor despre valoarea lucrărilor, ce sub conducerea, ca să fie așa, voinicească a d-lui prefect Remus Oprian, sânt pornite a se face — în mărginirea cunostințelor mele ca păstoriu — este frumos, mare, măreț, spe onoarea d-sale, pentru tot neamul nostru românesc. Deaceea ca simțenentele naționale ce nutresce, pornirile ce are să se nască în toți Românii și atunci mărirea neamului nostri nu mai e departe V’am ținut cam mult, dară cred că veți fi așa de răbdători, căci asediați pe un Român, dintre d-voastră, care trăind aici cunoasce starea lucrurilor încâtva, și după cât poate redă — ca o mică bucurie în dar de anul nou — voiu spune, că aici fecare dintre ai noștrii trăiesce cu ceilalți bine, și că sunt iubiți ca adevărați frați, uniți în gândul de a pune temelie celei dintâiu colonii române la Marea neagră. N’ați face rău dacă, din când în când, și d voastră v’ați mai gândi la noi, și chiar a’ți sprijini scopul ce d-aii de aici, și noi, urmărim pentru mărirea neamului românesc. Să trăiți la mulți ani! Al d-voastre îndatorat Bucur Lupea, din Galeș econom de oi. Varietăți. *(Casina) va ține Duminecă în 25 ian. 1880 la 5 oare după amea și adunarea sa generală. * (în favorul inundaților). Cetim în „Românul“ . Aflăm că mai urulte doamne, din toate părțile societății, organisează două serbări sub patronagiul înălțimei Sale Regale, Doamna Românilor. Scopul este pentru a veni în ajutoriul celor suferinzi în Transilvania, din cauza inundărilor și celor suferinzi în țară, din causa lipsei. Una din aceste serbări va fi un concert, care se va da în sala teatrului celui mare, cu concursul câtorva doamne și a câtorva artiști și artiste. Alta, va fi un bal de copii, tot în sala teatrului. Doamnele care vor binevoi a veni la acest bal vor fi toate în costum național. Cele care nu vor vor a pune acest costum vor ocupa legile teatrului. Măria Sa Regală. Doamna va onora aceste serbări cu prezența Sa, în curând vom anunța seara concertului și programa. Vom anunța apoi seara care se va orărî pentru bal. Costumele naționale se pot cere dinainte. Pentru cele produse la Golesti, la doamna Ioan Brătianu, strada Colței.