Telegraful Roman, 1883 (Anul 31, nr. 1-152)

1883-10-27 / nr. 125

500 „Bud. Cor.“ la întrebarea făcută în Bucuresci primește răspunsul, că ultima călătorie a ministru­lui de externe din România, dl Dumitru Stourdza, care deja în 1 Noemvre s’a și reîntors la Bucu­resci în societatea domnului ambasador Carp, a avut de scop numai regularea unor afaceri pri­vate ale unei rudenii de ale ministrului, care acum petrece în Baden-Baden, și că ministrul nici la tre­cere prin Viena, nici la reîntoarcere n’a petrecut timp îndelungat în Viena și n’a avut nici o între­­vorbire de caracter politic.“ Comitetul delegațiunilor ungare pentru aface­rile externe și­ a isprăvit lucrurile sale. Din rapor­tul ei mai de însemnătate se par a fi cele cu pri­vire la academia orientală. Raportul constată cu plăcere, că la academia orientală s’a înființat catedră pentru limba maghiară și dreptul penal maghiar. Fondul de disposițiune s’a urcat de la 60,000 la sumulița de 500,000 și aceasta din simțită nece­sitate a informațiunilor politice despre starea lucru­rilor din Orient, suma de 77,203 fl. Ca credite supletorii s’au votat Din această sumă pentru sus­ținerea elevilor în academia orientală vine suma de 2100 fl. pentru representațiunea monarh­iei la în­coronarea în Moscua 59,403 fl. arangiarea otelului de ambasadă in Constantinopole 8000 fl. și pentru personalul ambasadei în Egipt 7,700 fl. Lovitura de stat din Serbia preocupă întreagă pressa europeană. Revoluția a erupt în unele dis­tricte, și b­iarele noastre atribue aceasta agitatori­lor ruși emigrați din Bulgaria. Regatul Spaniei a denumit ambasador la Fran­cia, și prin aceasta s-a complanat diferențele ișcate din demonstrațiunile contra regelui Alfonzo. TELEGRAFUL ROMAN Cuvântarea domnului director al despărțementului 111. al „ Aso­­ciațiunei transilvane pentru literatura și cultura po­porului românu cu care a descris adunarea generală în 23 Octomvre, a. c. în Poplaca. Onorată adunare generală a despărțământului! Asociațiunea Transilvană pentru literatura și cul­tura poporului român este astăzi o instituțiune prea cunoscută în sinul poporului român, decât ca să se arete trebuința a­i face mai pe larg istoricul ei. Ea este cunoscută pentru aceea, căci ea încă astăzi după o activitate de 22 ani varsă bunătățile ei asupra fiilor poporului român. Mulți tineri ro­mâni, cari au fost ajutați cu stipendii la studiile lor, și alți, cari se ajutară de presiune, ar pute să vă spună cu mai mare putere de cuvânt, ce­l este aso­ciațiunea Transilvaniei. Tot așa ar pute să vă spună, ce este Asociațiunea Transilvaniei și mu­lți­­mea de învățăcei și sodali de meserie români din«» Transilvan­iov.cari au fost ajutați din partea numitei Asociațiuni * " ,** 0 i Dar ea se numesce: Asociațiunea Transilvaniei pentru literatura și cultura poporului român, care va să țlică, că ea lucră pentru cultura și luminarea poporului, face cărți și ajutoră pe alții, cari fac cărți bune românesci și se interesează ’n multe chi­puri pentru învățătura poporului român. Aceste îngrijiri pentru poporul român le-au fă­cut fruntașii neamului nostru după exemplul altor popoare și națiuni, cari au societățile lor de multe feliuri. La facerea de întruniri au condus pe toate națiunile acea împregiurare prea cunoscută, că, dacă, lucrează unul câte unul de capul său, nu mult spo­­­reșce, din contră, dacă puteri și mai slabe se în­­­­trunesc, arată resultate frumoase și îmbucurătoare. Acest adevăr s’a arătat și cu Asociațiunea Transil­vaniei. Poporul român din Transilvania, făcându-și aso­ciațiunea sa în anul 1861, așa dară înainte cu 22 ani, a început cu câte puțin și pe încetul și astăzi desvoaltă o activitate frumoasă, spre binele popo­rului român și are și un fond de aproape una sută mii floreni, care înlesnesce realizarea scopurilor sale. Asociațiunea Transilvaniei prin despărțămintele sale și comitetele despărțămintelor își desvoaltă ac­tivitatea sa, mai ales ajungând în atingere cu poporul, în adunările despărțămintelor, precum ne aflăm și noi astăzi adunați, ca despărțământ al Si­­biiului, se dă ocasiune fiecărui a ajuta după putință scopurile Asociațiunei, se dă ocasiune a cunoasce pedecile, carii stau în contra înaintării poporului român din deosebitele ținuturi, se dă ocasiune a da mâră de ajutoriu acolo, unde este de lipsă mai mare, ca nici unii din frații noștri să nu piară și să nu rămână în umbra neșciinței. Despărțământul nostru al Sibiiului, care se nu­meșce și al 3-lea, a ținut adunările sale în vre-o 12 comune și adunarea din urmă ținută în anul trecut în comuna Porcești, a aflat de bine, ca în acest an să-și țină adunarea sa generală anuală în comuna D-Voastră Poplaca. Comitetul despărțământului cu bucurie a pri­mit această hotărîre și, după ce a făcut pregătirile de lipsă, iată-ne cu ajutoriul lui Dumnezeu în mij­locul D-Voastră. Fiți dară salutați, frați iubiți ai noștrii, cu fră­­țiască salutare! Vă rugăm să ne priviți ca pre ne­­sce apostoli mai mici în misiunea arătată, și să ne primiți ca pre nesce amici ai culturei poporului ro­mân, picând nu bine V’am aflat, declar adunarea generală a despărțământului de deschisă. Sibiiu, 3 Noemvre 1883. Varietăți. * (Rectificare respective întregire.) La raportul din Nr. trecut al fonei noastre despre constituirea noului comitet al despărțământului al III. Sibiiu avem a mai adauge, că in comitet s’a ales și domnul Dr. loan Crisian, profesor seminarial în Sibiiu. * (Mulțămită publică) Se aduce prin aceasta doamnei văduve Dobra Pistru-Hodrea din Re­­șinari, carea a binevoit a dona doi stângini de lemne pe seama școalei de fete a Reuniunei femeilor ro­mâne din Sibiiu. Sibiiu 7 Noemvre st. n. 1883. Maria Cosma m. p., presidenta Reuniunei. * (Mulțămită publică.) Subscrisul’mi țin de sântă detorința a esprima prin aceasta, cea mai profundă mulță­mită grațioaselor și marinimoaselor persoane, cari au bine­voit a contribui la­­ înființândul fond școlar greco-oriental din comuna Comana inferioară și anume: Din Comana inferioară, Dnii: Georgiu Halmagyi noi. cerc. 10 fl., Georgiu Popp docente gr. or. 10 fl., Georgiu Stoica ing. silv. 10 fl., Ioane Langa docente gr. cat. 1 fl. Samuel David 10 fl., Georgiu Mat. Popp 2 fl., Dionisiu Popp 10 fl., Aron Sancea 10 fl., Moritz Hirschfeld 2 fl., Ioane Popița paroch gr. or. 10 fl., Din Cu­ci­u­lata Dnii Nicolau Chiornița 10 fl., Boer György de Nagy Berivoi 10 fl., Georgiu Cantor docente gr. or. 1 fl., Din Comana superioară Dnii Georgiu Lascu 1 fl. Alesandru Francu 1 fl., Bruno Zerboni nobil din Germania 1 fl., Silvestru Greavu par. gr. or. 1 fl., Georgiu Comșa docente gr. or. 1 fl., Din Crihal­ma Din­ Georgiu Bucur paroch gr. or. 1 fl., Sofron Papiu 10 cr., Georgiu Ghindea 50 cr., Zaharie Boldea 50 cr., Samuel Deutsch 50 cr., Vasile Coman 20 cr. Din Ticușul român loan Ludich 40 cr., Georg, Ludich 20 cr., Simion Chisăliță 20 cr., Simion Broș 20 cr., Georgiu Cârlan not. cerc. 1 fl., Din V­eneția inferioara, Dnii Georgiu Comaniciu paroch gr. or. 1 fl., Georgiu Comaniciu not. cerc. 2 fl., Nicolau Boeriu 1 fl., Ioan Stoica docente gr. or. 1 fl., Moritz Apfelbaum 2 fl., Din Pârău, Dnii Georgiu Cerbu paroch gr. or. 1 fl.* lacob Oana docente gr. or. 1 fl., Iacob Morariu not. cerc. 1 fl., Iacob Onescu 1 fl., Zosim Oana cler. abs. 1 fl., Din Serpeni, Dnii Gregoriu Maier jud. reg. 1 fl., Vasiliu Dan not. jud. 1 fl., Alesandru Belea ,pret. 1 fl., Ioane Silagy cancel, pret 70 cr., Georgiu Macaveiu amplaiat jud. 50 cr., N. Schnell 2 fl., Deutsch Bernat 1 fl., Peter Bonfert 60 cr., Din Vad Dl. Deutsch Iacob 2 fl., Din Șinca veche, Iosif Stoica 3 fl., Dr Iacob Ardea paroch gr. or. 2 fl., Georgiu Modorcea învețăt. direg. 2 fl., P. Prot. Petru Popescu, 3 fl., Bene­dek Gyula advocat 1 fl., Comana inferioară 16 Octobre 1883 loan Popisia paroch gr. or. *(Socoata și mulțămită publică*) La acope­rirea speselor recerute pentru înmormântarea decedatului confrate al nostru Tom­a Stănilă, jurist de anul I, la acade­mia reg. de drepturi de aicia, carele în urma nefericitei în­tâmplări cunoscute, a reposat în 6/18 August a. c., au con­tribuit cu ajutoare binefăcătoare, următorii generoși domni: Escelenția Sa, Preas, părinte archiepiscop și metropolit Miron Romanul 10 fl. — Ps. tit. domni: Paul Dunca, consilier gubernial în pensiune 3 fl., Gregoriu Mateiu, ne­­guțătoriu 3 fl., Elia ț Măcelariu, cons. gub. pens. 2 fl., Parteniu Cosma, advocat 2 fl., Constantin Stezar, căpitan c. r. pens. 2 fl., Dr loan Nemeș, advocat 2 fl., Dr Nicolau Maier, protopresbiter 2 fl., loan de Preda advocat 2 fl., Iacob Bologa, cons. aulic pens. 1 fl., Zaharia Boiu, ases. cons. 1 fl., Iosif St. Siuluțiu, jude de trib. reg. 1 fl., Petru Roșea, jude de trib. reg. 1 fl., Visarion Roman, dir. la instit. Albina 1 fl., Anania Trombițaș, ases. cons. 1 fl., B. Pop de Harșan, advocat 1 fl., Simeon Popescu, protopresbiter 1 fl., Petru P. 1 fl., Romul Furdui, teolog abs. 50 cr., Victor Tordoșan 50 cr. — Suma 38 fl. — cr. Din carea s’au făcut următoarele arogațiuni: 1. Pentru înmormântare, conform cuitanței: clopote 3 fl., stola preotului 5 fl., cantorului 1 fl. 50 cr., facerea groapei 2 fl., prapori 50 cr., d­e t­o­t 12 fl. — cr. 2. Tipografului dl Adolf Me 1­ter pentru anunciuri (Partezetter) 3 fl. 50 cr. Croitorului Em. Noszko, conta 10 Spese poștali pentru anunciuri — de tot........................................................................26 „ 64 „ Remanența de..................................................11 „ 36 „ s’a immanuat dlui Bliskei Antal, la care locuise defunctul ca ajutorii­ pentru acoperirea celorlalte spese de înmormân­tare mai mari, suportate de dânsul. Ceea ce subscrișii din însărcinarea și în numele comi­tetului arangiatoriu ad-hoc, aducând la cunoșcința publică: ( 70 „ „ 44 „ *) Rugăm cu toată stima și pre cele­lalte amiabile redacțiuni ale fiarelor noastre, se binevoească a da loc și în coloanele lor acestei soco­teli și mulțumite publice. Colectanții. Peterson, care nu se rătăcesce nici când,­­ e drumul spre castelul vechiu, de l’ar fi perdut. Noi am ve­nit dar pe jos și n’am ocolit prea mult, venind din partea gardului în loc să fi mers de a dreptul prin curte. Peterson ne-a­m sfis­„— E tot una, pe aci mergem bine. „— Și, în adevăr, eată ne aici, deși nu prea seim, pe unde am venit, dar noi n’am întâlnit pe nimenea, și linișcite despre soartea Dvoastră, avem, cred, să ne ingrijim serios de maiorul... și de ceia­­lalți ofițeri. — A! Margareta! $ise Cristian încet cătră ti­­nera contesă, pănă ce dl Goefle, Martina și Peter­son se sfătuiră, ce au de a face, și Dta ai venit..! — Cum, respinse ea, să las să ucidă pe un om ca dl Goefle, fără a mă încerca a-i veni într’a­­jutor? — Nu, de bună seamă, replica Cristian, a că­rui recunoscință era prea sinceră și prea vină ca să-i lipsească delicateța. Dta ai făcut foarte bine, dar curagiul Dtale nu este mai puțin mare. Ai pu­tut să întâlnesci bandiții! foarte puține femei sânt conduse de devotament, umanitate... până a veni însuși... Martina a venit cu mine, respinse Margareta cu vivacitate. — Martina e logodnica locotenentului, replică Cri­stian. Ea nu s’ar fi hotărît a veni pentru... dl GoetL ? — Pardon, die Cristian, ea ar fi venit pentru.. pentru om­ și cine, când este vorba de viața aproa­pelui său. Dar vei fi, nu țin domnii aceia, căci eu nu cred, că a trecut periculul. — Da, da, Ilise Cristian adunându-și ideile, periculul n’a trecut încă. Eu tocmai gândesc acum că dia ești aici. O Dumnedeule! pentru ce ai venit ? Și tinerul bărbat, cuprins de simțăminte con­trare, era foarte fericit, că dânsa a venit și toto­dată foarte supărat a o vede e spusă unei scene supărăcioase. Afară de aceea, nu era presența ace­stor două fete tinere făcută să agraveze situațiu­­nea și în altă privință? Nu putea ea servi chiar de protenst pentru o invasiune declarată? Contesa Elveda, păzitoare rea a nepoatei sale cum era, ar pute observa, sau poate a și observat deja ab­sența sa, poate trimite după dânsa. — Lucrul de căpetenie, își dica Cristian, este să nu o vadă nimenea. El gândea să o ducă împreună cu consoara sa în gaard-ul lui Stenson, unde nimenea nu ar fi cău­tat-o, însă locuința lui Stenson servea poate în mo­mentul acesta drept post de observațiune inimicu­lui .. . în mijlocul perplecșităților aceste, Cristian care nu răspundea decât cu distracție la întrebările iritate ale dlui Goefle, luase o hotărîre ce nu o îm­părtăși nimănui. El voia să iasă din apartamente și să meargă, sau în curțile castelului vechiu, sau pe lac, se caute periculul, a cărui țintă în sfârșit numai el singur era. în efectuarea acestui plan el își lua o luminare, ca să se facă după putință vă­­duv în negură, și eși fără a șlice ceva, sperând, că dl Goefle nu va fi îndată atent la absența sa, însă înainte de ce trecu pragul ușei principale din odaia ursoaicei, Margareta se ridica esclamând: — Unde mergi? — Unde mergi, Cristian? esclamă și dl Goefle repedîndu-se spre el. Nu ieși singur. — Eu nu ies, respinse Cristian furișându-se re­pede afară, vreau să văd, dacă este închisă ușa cea­laltă, ca dă în curte. — Ce face? Ilise Margareta cătră dl Goefle, nu te temi că. . . = Nu, nu, respinse advocatul, el mi-a promis că va fi cu­minte. — Dacă eu îl aud, cum desface zăvoarele de la ușe, el o deschide. O deschide? A! vin amicii noștri! — Ba nu, el se duce! Și Margareta făcu mișcarea involuntară să ur­meze pe Cristian. Dl Goefle o opri și făcând semn lui Peterson a nu părăsi femeile, el voia să se repe­­stească pe urma lui Cristian. Acesta încuiase deja ușa din afară, ca să oprească a eși, și fugea cătră poarta exterioară a curții, chemând pe Larrson cu,

Next