Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)
1889-10-24 / nr. 115
Nr. 115 Sibiiu, Marți 24 Octobre, (5 Novembre) 1889. Anul XXXVII TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 f., 6 luni 8 fi. 50 cr., 3 luni 1 fi. 75 cr Pentru monarhie pe an 8 fi., 6 luni 4 fi., 8 luni 2 fi. Pentru streinătate pe an 12 fi., 6 luni 6 fi., 8 luni 8 fi. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea ,,Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr.,— de două ori 12 cr., — de trei or. 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Nr. 6418 Scol. CONCURS. Devenind vacant un stipendiu de 60 fi. din fundațiunea Francisc Iosif, pentru acela se publică concurs până la 15/27 Novembre a. c. inclusiv. Aspiranții la acest stipendiu au să-și așterne suplicele pănă la terminul de mai sus la consistoriul archidiecesan instruite cu documentele următore : a) atestat dela oficiul parochial al comunei, cărei aparțin, că sunt români greco-orientali; b) testimoniu scolariu despre progresul făcut in anul din urmă; c) atestat medical, că sunt sănătoși; d) atestat de la primăria comunală despre posițiunea socială și starea materială a părinților lor, și în fine e) eventual alte documente recomandătore. Sibiiu, din ședința consistoriului archidiecesan , ca senat scolariu, ținută la 5 Octobre, 1889. Consistoriul archidiecesan. Sibiiu, 23 Octobre. Principiile depuse in statutul nostru organic numai atunci vor deveni pentru biserica nostra un isvor de bunăstare și progres, dacă ele vor fi aplicate consciențios și cu bună credință, și posibil mai bine acomodat impregiurărilor, îndată ce ne vom țină numai de litera acelui statut și de regulamentele emanate spre esecutarea practică a diverselor trebuințe, fără a ține cont de tote impregiurările, atunci vom da de obstacole, cari se vor pune în calea desvoltărei vóstre și cari cu timpul se vor răsbuna în mod simțit. Tocmai de aceea cade cea mai grea responsabilitate morală asupra tuturor factorilor din biserică, dacă nu cumpănesc bine tote, dar tate impregiurările, pănă ce un lucru nu ia încă o formă concretă, pănă nu devine realist. Așa devine de sine explicat dreptul dat arhhiereului de a denumi pe un timp orecare administratori protopresbiterali, pentru ca să se convingă, dacă cel denumit după o activitate de un an, doi, este el eventual chemat ca mai târziu ca protopresbiter se potă presta cu demnitate serviciile recerute dela un protopresbiter, deși noi —afară de cazul unde greutățile topografice fac imposibilă încredințarea protopresbiteratului vacant spre administrare protopresbiterului vecin, suntem în contra denumirei de administratori, și acesta din motive ușor de explicat. Așa am înțeles noi, că s’a ținut cutare și cutare protopresbiterat doi și mai mulți ani in administrare, pentru ca se se cunoscă persona, căreia era să i se concreda un post cardinal în biserică, ca nu mai târziu să se dovedescă de nedestoinic. Așa ar fi trebuit se înțelegă și cei ce au solicitat mereu prin interpelațiuni în sinodele nóstre ocuparea definitivă a cutărui protopresbiterat și dacă așa ar fi înțeles, nu ar fi vedut în orice amânare o disposițiune rea, netrebnică, și păgubiciosă pentru biserică. Avem aiii in archidiecesa noué fracturi protopresbiterale vacante, în cari în cufond au să se facă alegerile și resp. denumirile, conform lucrărilor pregătitore dispuse deja. In conformitate cu regulamentul de procedură votat de congresul nostru național bisericesc din anul 1888, acele alegeri se vor efectul acum după nisce norme mai bine precisate ca pănă acum — și consistoriului îi stă în voie mai bine ca până acum de a se folosi de dreptul de denumire. Dar nu în celea formale e de a se căută greutatea cea mai mare, ci in aflarea personelor, cari nu se ocupe unul ori alt loc vacant. Postul de protopresbiter este impreunat ații cu mare responsabilitate și alesul, resp. denumitul, are ații de ziece ori mai multă responsabilitate ca înainte cu câțiva ani când nu era administrația complicată, când simțul religios al poporului era tare și puternic, morala lui firmă, când scólele nu erau amenințate, când posiția învățătorilor nu era așa precară, și când biserica nu era espusă la atâtea atacuri, când municipiile — din rea voință ori credință, nu cercetăm nu se amestecau în subvențiunile votate sculelor și bisericilor spre a le lua și a îngreuna susținerea sculei și a personalului didactic — în aflarea unei persone, care se potă și să scre de pept cu tote aceste neajunsuri aflăm noi deci greutatea în locul prim. Noi am fost totdeuna, cari am pledat pentru buna ordine, pentru respectarea legilor In biserică și astfeliu cu bucurie intimpinăm și acésta disposițiune consistorială, dar de altă parte în interesul bine înțeles al bisericei nóstre trebue sé o accentuăm chiar cu acésta ocasiune, când e vorba sé se întregésca cu protopresbiteri a patra parte din archidiecesa, că a te țină fără nici un reson practic de litera legii, însemnă a condamna eventual la inerție o parte sau alta a archidiecesei. Noi, cari încă am luat parte la aducerea acestui regulament congresual feim din ce motive sau adus acele disposițiuni rigurose formale, dar nu trebue să se pardă din vedere disposițiunile legei fundamentale a statutului organic, în care — nu fără motive — cu abatere de la îndeplinirea tuturor celorlalte posturi bisericesci, la îndeplinirea postului de protopresbiter arhhiereului ca cap al consistoba și câte un prevaz mai mare încărcat de medaiie și alte note recomandătore pentru cel ce le posede. Vinul, rachiul și berea încă sunt espuse în aceste galerii, dar ocupă un număr mai mare și pavilone deosebite. Sticlele adese sunt espuse în combinațiuni de tot originale. Ele formeza stâlpi, piramide portale și bufeturi. Sunt destule locuri și de acele unde cel ce voieste pote gusta conținutul sticlelor. Dar în asemenea cozuri trebue să fim precauți A te încrede fiecărui e nebunie. Me vei întrebă póte este Francia in aceste bine representată ? și pot răspunde cu siguritate, că este de ajuns representatâ. Asemenea și în șuncă lângă care se grupeza slănina și unsórea, carnea și unele frupte sunt representate în modele de gips. Pe un părete spânzură chiar și un cal descompus anatomicesce, lângă el era grămădită o colecțiune interesantă de potcove. Dar cine pote descrie tot ce se află aici de vădut. Dacă obiectele ar fi ordonate cu atâta gust am trece cel puțin preste jumătate din ele fără a le observă. Mai multe galerii sunt destinate pe sema mașinelor agricultural. Fie cine cine numai parcurge aceste mașini, se convinge despre progresul cel mare ce-l face Francia pe terenul agriculturei. Aci se află espuse pluguri de cele mai ușore pentru ogorul nisipos, pănă la cele mai grele, menite pentru a pătrunde in adâncul ogorului lutos. Am versul riului eparhial i se dă o putere aprope discreționară, căci protopresbiterul trebue să fie în locul prim un om probat din tote punctele de vedere, protopresbiterul trebue să fie gata a da pept, a apără căușele bisericei cu energie și destoinicie, a se presentă cu demnitate și cu cunoștință de causă înaintea oricărui for, fie civil, fie bisericesc — mai ales de altă confesiune — spre a promovă și nu a compromite interesele bisericei nóstre. Și fiind-că greutățile pe unele locuri sunt mai mari, pe altele mai mici, tocmai de aceea trebue căutat ca cu deosebire în centre se se acuire atari puteri, cari se scie representă cu demnitate căușele bisericei. Nu e tot una a fi cineva protopresbiter în Mediaș ori în Brașov, în Cluș ori Unguraș și pentru că nu e tot una e neapărat ca și sinadele electorale să fie pătrunse de acesta, și dacă ele nu vor fi, atunci se vină consistoriul cu totă autoritatea, care ie dă legea și să repareze ceeace sinodul din considerări la persone ori din nepricepere a intenționat se strice. Consistoriul nostru mai bine trebue se scie, că d.e. ce afaceri extraordinari pate să aibă protopresbiterul din Brașov, trebue se scie, că acolo avem un gimnasiu complet, că protopresbiterul ca atare în virtutea oficiului seu să fie capace a substitui pe archiereu și consistoriul seu, și pe lângă altele va trebui să fie cu deosebită considerare și la cualificațiunea superioră a preoților din respectivul ppresbiterat. In atari centre, unde elementul străin e puternic, unde confesiunile celelalte au cei mai valoroși bărbați, noua nu niertat se avem un om mai puțin cuarificat și mai destonic. Și dacă dotațiunea ne ar face greutăți la aflarea unei persone corăspundătore la un loc sau altul, consistoriul va trebui să caute, ca în atare loc să voteze o subvențiune anuală corăspunzătore din fondurile archidiecesane, în acele părți adecă unde interesele bisericesci și școlare sunt mai periclitate, bisericile sunt mai scăpătate, sculele sunt mai rău dotate și ele recer un bărbat, care să și seie pune și sufletul pentru cei încredințați conducerei lui și astfeliu cu timpul aceste sacrificii să fie răsplătite îmbelșugat. Consistoriului nostru îi vor fi de bună samă cunoscuți omenii ce i are și îi puteară la disposițiune pentru atari centre, și credem că se va umná după un program bine precisat la îndeplinirea posturilor vacante și nu vom fi surprinși la viterele alegeri prin câte un rezultat contra dorințelor adevărate ale bisericei. Am atins acestea în linii generale, în considerarea obiectului de mare importanță, dorind a conțin plug, la care fetele celelate erau atât de mari încât am cugetat că este un plug care se pune în mișcare cu ajutoriul unui locomobil. Se află șiruri întregi de mașine de îmblătit de deosebite sisteme. Desigur, că tate aceste aparate vor găsi și cumpărători, căci altcum perfecționarea lor ar fi de prisos. Asemenea s-au sporit și mașinele pentru sortire și curățirea sămânăturilor, chiar și cele pentru tăerea nutrețului. Mașini de cosit se află puține, cu deosebire în secția franceză. Mi se pare, că aparatele industriale, precum sunt : lopata, sapa, hârlețul și furca de fer sunt în proporție mai puțin representate Intre mașinele cele mari, cari aparțin agriculturei, este a se computa și teascul de vin sau pressa de struguri, aparatele de destilat, diferitele buți și butaie, dintre cari cu deosebire una a escelat. Jurnalele au anunțat la timpul său, că acesta buze a fost atât de mare încât n’a încăput pe nici o portă. A trebuit se deziine un dărab de părere numai ca se-i facă loc. Aceste obiecte încă merită a fi privite cu atențiune, ba chiar admirate. In esposiție se află espuse și numărase apa rate aparținătore zabarăriei. Cu deosebire interesantă era priveliș cea ce ne oferiră o căldare de aramă. Dealtcum aceste apărute sunt de astădată cam rari. Cu tote aceste nu se pute afirma, că din ceas ce vedem sau nu vedem în esposiție am pute deduce tóte progresele făcute pe acest teren. Tocmai FOITA. » Esposiția universală din Paris. VII. Agricultura. (Urmare din Nro. 113.) După cele înșirate pănă aci se nu ne surprindă împregiurarea, că mai multe galerii sunt tescuite cu probe de sămânță cu deosebire sămânță de grâu. Adese aflăm espuse și spice cu paiu cu tot asemenea și numai bombe de grâu cu deosebire sub sticlă. Deosebirea, între diversele sămânțe o pate observă chiar și neespertul, dar tot cel ce voesce a o cunosce exact trebue sa studieze diversele sămânțe cu deamăruntul. Tot acesta este de a se țlce și despre cartofi, napi de zăhar, și despre celelalte rădăcinose și fructe. Cu tote acestea cumpărarea pre care o pate face și laicul în neșființa sa, este destul de interesantă. Aici aflăm exemplare de sămenături stricate, colo una sau mai multe colecțiuni de pământ, care caracteriseză ogorul unuia sau a tuia despărțământ. Lângă aceste se află de regulă uneltele necesarii pentru analizare, foi liniare ca cele de cari se folosesc în contabilitate, desemnuri și prospecte,