Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-11-29 / nr. 128

512 1 ELEUKARUL HUMAN, naționalități destul de bună, care trebuie esecutată și să nu facem ca guvernul, care aici giugiulea naționalitățile, aici le apăsa, după cum pretindeau interesele sale. Desbaterile asupra reformei electorale din Austria In comisiune nu vreau să Înainteze de loc. Conservatorii fac mai mult decât oricând oposiție proiectului guvernului ; ei nu voiesc să 8 die nimic de înființarea unei a cincea curse. Intre asemenea împrejurări e aprope sigur, că guvernul coalițiunei n’are să ajungă la nici un sfîrșit, și lucrul cel mai cinstit ar fi ca se’ și de e demisiunea. Guvernul acesta și așa n’a făcut de când există nimic altceva, decât a zăpăcit lumea și a împedecat parlamentul de a-și urma normalul său curs. E vorba acum ce se alegă un sub-comitet, care să fie compus din 10 membrii, dintre cari trei dintre conservatori, trei dintre poloni, trei din stânga extremă și unul din clubul Coronini. Partidele cari stau afară de coaliție — după cum se vede — sunt excluse dela desbaterile din acest subcomitet. Mare ispravă n’au se facă nici aici. Din Hiroshima se raporteze, că planul referitoriu la ocuparea Mucden-ului este abandonat Generalii Osama și Jamagata si au conțeles să opereze Împreună. „Temps“ zice că cu ocasiunea luptei dela Port-Arthur au căzut în mânile japonezilor numai un torpilor, două corăbii de comerciu și un vapor, ce nici nu era încă gata. Referitoriu la pertractările de pace „Times“ are informațiile din Shangai, că directorul de vamă Detring a fost denumit prin decret împărătesc de delegat estraordinar pentru pertractările de pace, dar miniștrii japonezi n’au voit să-i cerceteze actele de plenipotențiare. Drept motiv al trăgândrei pertractărilor din partea Japanului se aduce intențiunea acestuia de a umili total pe dușmana sa și numai după aceea se dicteze condițiunile păcei.* * * „Wiener Abig. Zig.“ adune un articol despre stările din Ungaria, in care zice, că aici nu avem de a face cu crisă de cabinet, ci cu crisă de sistem. Nu e vorbă numai că cabinetul Weberle plecă, ci întregul partid liberal se va disolva, făcând loc unei constelațiuni nouă parlamentare. Disolvarea parlamentului e iminentă ei, prin alegerile nouă se va înjgheba un nou partid compus din disidenții de astăzi, din apponyisti și din elemente cari pân’ acum n’au luat parte în viața parlamentară. In fruntea noului partid va veni contele Apponyi Albert. Răspuns la Mesagiul tronului român. In ședința dela 23 Novembre v. dl Titu Maiorescu a cetit următoriul proiect de răspuns la Mesagiul regal cu care au fost deschide corpurile legiuitore române: Sire. Adunarea deputaților. Intrând în a patra sesiune ordinară a legislaturei de față, reînoesce espresiunea iubirei și a credinței de care Jora este însuflețită pentru dinastia sa și pe care le-a arătat cu atâta avânt și cu atâta căldură la serbarea nuntei de argint a Maj. Vostre și cu prilegiul nașterei principesei Elisabeta. Națiunea scie, cât datoresce înaltei și mult încercatei înțelepciuni a regelui său constituțional, precum și dragostei cu care regina a înțeles și a împodobit spiritul poporului român. IStra. Relațiunile amicale, ce statul nostru continuă a le păstra cu tote puterile steine, sunt resultatul firesc al politicei chibzuite și reale urmate de guvernul Maiestății Tale în unire cu representanța legală a țării. Popor cumpătat și muncitor, românii au avut interesul de a contribui întru cât îi privesce, la respectarea reciprocă a îndatoririlor internaționale. In acest cuget de pace și de ordine, ne simțim în acord cu celelalte state europene, cu cari ne asociem la espresia de condolență pentru pierderile, ce le au suferit imperiul Rusiei și republica franceză prin mortea țarului Alecsandru III și a președintelui Carnot. Sire, In politica internă ne vom îndeplini cu sfințenie mandatul, ce ni a încredințat țara Clisa agricolă, prin care trecem, ne impune o îndoită luare aminte. Vom cerceta în chipul cel mai consciențios însemnatele proiecte de lege, ce ni le arată mesagrul. In mijlocul momentanelor greutăți economice, ne este cu atât mai bine-venită înșciințarea, că bugetul statului pe anul financiar espirat s’a încheiat cu un escedent de peste 20 milione și că bugetul anului curent se va solda fără deficit. Sire. Lucrând până la sfârșit și în înțelegere netulburată cu guvernul Maiestății Tale la opera, pentru a cărei infăptuire am fost aleși, vom fi răspuns în consciință și după puterile nóstre la așteptarea legitimă a țării: Să trăiți Sire! Trăiască Maiestatea Sa Regina! Trăiască moștenitorul Tronului împreună cu principesa Maria și copii lor. Raportor: T. Maiorescu, despre japonezi și chinezi, dând o scenă fidelă a desvoltării celor două popore, organisațiunea statelor, raporturile culturale și sociale etc. Conferința a fost succesă și ascultată cu multă atențiune, ci conferențiarul viu aplaudat și felicitat. Monument Maiestății Sale. In Graz s’a constituit un comitet, care publică un apel cătră public pentru colectări spre ridicarea unui monument Maiestății Sale cu ocasiunea jubileului de 50 ani de domnire. Apelul, între alții, e subscris și de următorii: Don Alfonso de Bourbon, comandantul de corp Rheinländer, contele Attems, șeful Stiriei, primăriul din Graz Portugali, Leopold arhiepiscopul de Seckau și Mihail Iapomie arhiepiscopul Lavant. O cruce pentru mănăstirea Sinaia Arhhimandritul Nifon, starețul mănâstirei Sinaia, a primit din partea reginei o frumosa cruce de argint masiv, în greutate de 14 kilograme, având o înălțime de 70 centimetri și așezată pe un piedestal de abanos. Acesta cruce a fost trimisă de principesa Maria de Wied, mama reginei, cu destinație pentru mănăstirea Sinaia. Inscripțiile de pe cruce reamintesc data căsătoriei M.M L.L., nunta de argint, cum și data nasterei și a morții micei principese Maria a României, Svetozar Hurban în Viena. Cunoscutul patriot și naționalist slovac, dl Svetozar Hurban Vajauszky, petrece cu mai mulți conducători slovaci în Viena, unde a fost invitat la o serată arangeată de clubul universitar „Tatra“. Foile unguresci aduc cu multă supărare scirea, că Hurban a avut o întâlnire cu mai mulți deputați cehi tineri (20 la numér), cu cari a discutat asupra unei mișcări comune în folosul naționalităților slave din Intréga monarhia. „Egyetértés* 4"cel ce numai atât a mai trebuit acum pe lângă celealte rele nenumărate. „Așa se vede — zace faia kossuthistă — că toți demonii se deslănțuesc, tote elementele nemulțumite și inimice statului se folosesc de neputința guvernului Wekerle, care se sbate in crisă. Clericalii și-au desfășurat deja stegul. Valahii cochetăză pe față cu România contra puterii statului magiar, țara zace până în gât în crisa agricolă, guvernul care posedă puterea statului și-a perdut încrederea Coronei și „ministrul casei împărătesei“ nici nu mai tăgăduesce, că se amestecă în afacerile Ungariei! Numai slovacii mai lipseau. Hurbaniștii și-au ales bine prilegiul pentru sfătuirile din Viena“. * « * Cai ferate în Secuime Lucrările pentru construirea unei nouă căi frate, care va trece prin Secuime și va pune în legătură gara dela Brașov cu Murș-Oșorheiul și cu Reghinul săsesc, se află într’ur stadiu atât de înaintat, încât încă în primăvara viitare se va începe negreșit construirea liniei între Sepsi-Sângeorgiu și pasul Ghimeșului apoi mai departe dela Sepsi Sângeorgiu încolo spre Mureș Oșrheiu. Se scie, că cel mult în tomna anului 1897 întrega acesta linie trebuie să se predea comunicațiuo ei. Papa și bisericele din Orient. Cetim în „Timpul“. In 6 Dec. n. a apărut constituțiunea apostolică „Orientalium dignitas eclesiarum“, care amintesce despre gloriasele biserici orientale dovedte de onore și generisitate ce le-a și dat biserică romană (??). Ea proclamă necesitatea de a menține neatinse disciplinele și riturile orientale. Constituția sancioneza 13 puncte, din care ele mai principale sunt: In localitățile din orient, unde credincioșii n’au preoți din propriul lor rit, vor putea se primesca preoți dintr’un rit pre care, fără ca prin acesta se fie acuzați că și-au părăsit ritul lor natal. Ordinele religiose stabilite în Orient pentru a dirigia colegiile vor avea grija ca elevii orientali să fie instruiți după riturile respective și nu se va putea întemeia nici un alt colegiu de către un ordin religios latin, fără autorizația papală. Toți orientalii cari au Îmbrățișat ritul latin vor putea relua titlul de oriental.__ Coșurile matrimoniale ale orientalilor și cașurile de consciință vor fi deferite congregațiunii Propagandei. Patriarhul grec melchit își va întinde jurisdicțiunea asupra tuturor fidelilor de ritul său în tot teritoriul otoman. In fine constituția apostolică anunță că Papa va mări numărul seminariilor și colegiilor in Orient, dându-se mari ajutore la concursul catolicilor din tote țările. * * « Dela patriarhia sârbéscá. Patriarhului sârbesc Brancovici a adresat episcopilor sârbi un circulariu, în care dispune, ca pastorala lui să fie cetită în tote bisericile din patriarhat și credincioșii să fie sfătuiți la iubire de patrie, la pace și bună înțelegere cu celelalte naționalități și la purtare liniștită față de disposițiunile autorităților. Ziarul „Hazánk 4 aduce soliea, că scaunul patriarhal se va muta de la Carloviți la Budapesta încă sub actualul patriarh Tot acolo se va ine și congresul și se vor lua disposițiuni ca clericii încă să se califice în Budapesta, Consiliul de instrucțiune cassat. Ministrul de culte și instrucțiune publică contele Lorand Eötvös, are intențiunea după cum spune „Budapesti Hirlap“ — se dióive consiliul de instrucțiune, voind a-l înlocui cu o organisațiune cu totul Două. * * # 4 Ferdinand Lesseps, marele inginerialamez, carele a deschis canalul Suez, și care a fost angajat și in marea dar odiosa întreprindere Panama, a murit. Ferdinand Lesseps a avut o viață egitată, având succese mari, cari însă ta urmă au fost întunecate prin catastrofa Panamei. El s-a născut la 19 Novembre 1805 în Versailles. Tatăl său a fost diplomat și a reprezentat Francia în mai multe state din * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Noutăți. 1 Prelegerea publică, ținută Duminecă după ame-i de dl prof. Ioan Popovici a întrunit un număros public din inteligența română din Sibiu. Conferenți nul a vorbit totuși unde iobagii la cumpărarea și vinderea fundașurilor voe slobodă au, cu scirea totuși domnului da și peste slobozenie lui cumpărări și vinderi a face vor pute. Punct IX. Despre acele ce se țin de reputația din lăuntru. .. 1. Biraele, pentru punerea slujbelor pământesci domnimii, au ori pentru ce altă pricină dela darea împărătescă nici supt un feliu de preteesi să nu se scutesca. .. 2. Drept și de lipsă este, ca domnul pământesc osăbită grije despre aceea să aibă, ca împărțirea, aruncarea dării împărătesei între iobagi după așezata a varmegiei, sau scaunului normă în drepta măsură, și proporție să se facă, ca nu cumva ceva greutate întru acesta se cadă. Fără de acesta și despre darea împărătescă, și despre veniturile obștii, și acestora cheltuele, dară fără de ură de greutatea supușilor samă a lua va putea. .. 3. In întâmplarea aceea, când domnul pământesc, adusă înainte luare de samă o ar petrece, acésta a domnimei sminte la jurisdicția varmegiei, sau a scaunului o va plini. §. 4. Strângerea totuși a aruncatei dări împărătesei, și la cuviincioca casă băgarea totuși numai pe lângă obște și birnele sătesci să rămână; pentru aceea de privirea tisturilor varmegiei, și a scaunului se va ținea, ca nu cumva domnii pământesci și a acelora deregatare întru acest lucru să se mestece. .. 5. Leneșilor acelora iobagi, care dăjdiile cuviinciose domnimii după ținerea acestui urbariu a le plăti s’ar lenevi, plătirea plății de 4* a greșirii ecsecuționalicesci numai atuncea, când adevărate restanții s’ar lua în sus, și nu întru alte lucruri domnesci a fi de a li se pune. §• 6-jefuitorii iobagi cu slugirea îndatăș a cuviinciósei dreptăți vin de a ajuta și decumva jalbele lor de aceiași domnimnii iobagi s’ar atinge, acelea înaintea pământescii domnieii, sau același deregatare domnesci să se ia înainte; éra de cumva împotriva deregatórelor domnesci ar fi diresa și cuviinciósa lăcuire și îndestulare nu ar urma, lucrul în scaunul domnesc trebue să se ia înainte, și decumva nici dela acésta cuviinciósa îndestulare nu s’ar puté dobândi, jefuitorii întru acésta precum și întru aceea întâmplare, când jalbele lor de domnul pământesc s’ar ține la cuviinciósa varmegie sau scaun I să se întorca, a cărui datorie va fi, iobagiului cuviinciósa dreptate a i-o slugi și pre acela dela tótu asupréla și globa a-l mântui și apăra. §• 7. Eră domnul pământesc, sau acestui deregatare care pe supușii săi pentru luatul la varmegie sau scaun recurs a-i pedepsi nu s’ar îndoi, ca a supușilor asupritori vin de a se ține, și cuviinciósei luări aminte de a se așterne. Pentru aceea, aceste tate și domnii pământesci, și acelora deregatare, cât și obștile și fresce care iobag a le țină vor fi datori. 7878 —------- Noi loan Alexandru Mavrocordato, cu mila lui Dumnezeu voivodul Moldovei iproci. La cererea rumânilor oieri ardeleni, cari dela ziua sfântului Dimitrie pănă la a sfântului Ghiorgie oile sale afară în Moldova a le țină ar pofti, éri s’au îngăduit lor din iznov slobozenie după așezământul cel vechiu. 1. Când sosesc în Moldova, vameșul dela Griosesci, pentru țoluri și cojocele lor cele de iarnă nici o vamă să nu ia, afară dintr’aceea, dacă ar duce în lăuntru ceva marfă de vândut. »