Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-01-15 / nr. 6

24 TELEGRAFUL ROMAN, la negustorie în măsură mai mică, apoi ca lucrători la ferestraie, mori etc. Mulți din ei în timpul verii se coboră dintre delurile lor pe șesurile mânase ale României la lu­crul câmpului, asemenea moților din Munții­ Apuseni, cari merg vara la lucru de câmp în Ungaria, dar cu deosebire la țară în Ardel; astfel își agonisesc ei paralele, cu cari își cumpără cele trebuinciose pentru casă și cu deosebire păpușoiul (mălaiul), care la ei nu se face, dar le este intremăn­­tul de căpetenie. In timpul mai nou au început brânenii a să ocupa în măsură mai mare și cu pomăritul. Este apoi răspândită între ei industria de casă; țesăturile de lână și de pânză ale femeilor brănene sunt forte trainice, cr cusăturile lor cu mătase și fir, în borangic și alte materii sunt de o frumseță admirabilă, esecutate cu finețe și eleganță Satele brănenilor nu sunt compacte, ci casele lor sunt împrăștiate prin văi și pe castele delurilor. In privința acesta ele au asemenare cu unele sate din Munții­ Apuseni Casele sunt clădite de obiceiu din bârne, lângă ele se află celelalte clădiri economice și lete dimpreună cu curtea sunt închise cu stobor (pălan) nalt de bârne, încât au înfăți­șarea unor castele. „In aceste castele, Ilice I. Turcu, locuiesce modestia nemărginită și caracterul pacinic, locuiesce sinceritatea, so­ții nedespărțiți ai branénului" Aprópe lângă fiecare casă s­ă află gră­dină cu pomi, ceea ce dă complecsului de clădiri o înfațoșare plăcută. Pomăritul să lățesce tot mai mult între brăneni, precum am amintit și începe să le aducă folose bune, împrejurul casei să află deobiceiu și moșia. Românii brăneni au o numire spe­cială a lor, de col­ib­a­ș­i. Acesta numire am pute $ice, că e istorică. Ea să derivă din vecurile evului mediu, când bietul român bră­­nea, e spus la năvălirile turcilor, ce erau dese prin acest pas, nu pute să-și cladescá decât case mici, colibe (bordeiul căci totul era nesigur și clădirile adeseori date pradă flă­cărilor mistuitore. Românii brăneni comunică pe căile lor de munte mai mult călare sau pe jos, cum fac și țepii din creștetul Munților Apuseni sau românii de pe Jisuri, care au forte pu­țini și mai cu samă aceia, cari șed pe lângă drumurile principale. (Va urma.) Bibliografie. A apărut: „Transilvania# nrl. 1 din a. c. cu următorul sumar : O sărbatóre de pietate a „Asoci­­ațiunii transilvane“, de Z. B. Diploma de donațiune a familiei „Voyk Ola­­ch­us“. Intru amintirea Dr. loan Cri­­șanu, de N. Cristea. Resultatul învin­gerilor romanilor asupra dacilor, de Basiliu D. Bașiota Din cronica lu­nară. Dare de sumă a comisiunei es­­mi 86 pentru examinarea raportului ge­neral și eventualelor propuneri. Din public*­ Avis. In conformitate cu cond­usul din 25 Decembre a. tr., comitetul central al „Reu­niunii române de agricultură din comitatul *) Pentru cele publicate în rubrica ace­a­sta redacțiun­ea nu e responsabilă. Red. I Sibiiului“, va distribui între membrii reuni­unii și în primăvara anului 1894 sămințe de trifoiu, luternă și do­napi de nutreț, precum și surcei nobili (de meri și peri) în mod gratuit. Cei­ ce doresc să fie împărtășiți să se adreseze spre acest scop comitetului pănă la 15 Martin n. a. c. Totodată rugăm și de astă­ dată pe mem­brii reuniunii, care au fost împărtășiți cu sămințe în anii premergători, să binevoască a ne raporta cât de detailat despre resulta­tul recoltei. Aibitu, 4/16 ianuarie 1894. Comitetul central al „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“: loan de Preda, V. lordășianu, v.­preș. secretar. D­i­v­e­r­s­e. Partida anarh­istă. La începutul anului curent a apărut în Paris almanachul anarh­iștilor, pe care însă poliția la confis­cat. In el aflăm expuse principiile anar­­h­iste, organizația și caracterisarea presei anarh­iste. Dăm din aceste urmatorele: Anarh­istul urmăreste două scopuri: resturnarea ordinei sociale de a ști cu forța și crearea unei n­une ordini sociale. Partida anarh­istă e împărțită în grupe. In orașele mai mici este câte o grupă, în cele mai mari mai multe Mai mulți c­a­m­e­r­i­șt­i (așa să numesc anarh­iștii între sine) for­­meza o grupă și grupa să apucă de propa­gandă. Propaganda să face mai cu succes cu ajutoriul presei; de aceea ei înființază foi, sau erau broșuri, manifeste, placate etc. Cameralii din o grupă să adună odată sau de două ori pe săptămână la vreun soț de al lor, care de obiceiu e birtaș. Aici își comunică ideile și fac schimb de șirare și broșuri. Propaganda o face fiecare grupă in locul sediului său. Sunt însă și propa­gandiști ambulanți, cari țin discursuri la convențri familiare, câștigă aderenți noi și spriginitori ai causei, întemeiază șliaie etc. Pe ziaristica anarh­istă pun anarh­iștii mare pond. Diaristica este care ține legă­tura între diferitele grupe și chiar și între singuraticii camarazi, Ziazele anarh­iste publică colane întregi de corespondență dintre anarh­iști și publi­cații de-ale anar­hiștilor. In o rubrică să află de obiceiu demascarea „trădătorilor“. Cea dintâia faie anarh­istă a apărut la 1880 în Lyon, cu titula L’Insurge. In Paris cele mai răspândite foi anarh­iste sunt: La Révolte și Le Père Peinard. In provincie cea mai însemnată este­ Mistoufle, care apare în Dijon. La Revolte a apărut întâi în Geneva dar la 1885 s’a strămutat la Paris. Ea este o fóie seriosa, doctrinară, să tiparesce în 8500 de exemplare, dar abonați nu are mai mulți de 850, intre cari sunt mulți ,savanți, artiști, scriitori etc. Ea apare odată pe săp­tămână, Sâmbăta.­Intre colaboratorii ei este : Krapotkin, Elisée Reclus și I. Grave. Le Pére Peinard are un ton mai revo­luționar, ca La Revolte. Articolii ei sunt plini de atacuri brusce și provocări furiose. în partea literară publică romane cu sunete anarh­iste. Cele mai multe din foile anarh­iste stau slab în privința materială, luptă mereu cu deficitul. Pentru susținerea lor să fac adese corecte între anarh­iști, cr unii anar­­h­­iști mai cu stare le spriginesc cu parale. Mersul trenurilor pe liniele orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din 1 Octobre 1803. Budapesta — Arad ____%— Teiuș Nota: Orele însemnate în stânga stațiunilor sunt a se ceti de sus în cele jos,însemnate în drepta de jos în sus. Numerele cele grase însemnă orele de noapte. Budapesta Predeal Tren de per­sóane Tren accele­rat Tren de per­sóane Tren de per­sóane Tren accele­rat 10.­8.25 11.28 1.35 3.531 4.— 4.80 5.22 5.46 6.34 7.18 8.05 8.32 8.49 9.06 10.08 10.37 10.59 11.07 11.31 11.48 12.25 12.50 1.04 1.35 1.50 2.13 2.32 3.04 3.39 4.01 5.26 6.08 6.40 7.16 8.— 6.05 2.10 4.07 5.46 7.08 7.15 7.43 8.18 9.07 9.37 10.37 Tr. de per­­soane 11.— 12.26 1.11 8.05 2.50 6.14 8.42 12 05 1.02 2.14 2.50 3.54 4.53 6.24 6.59 11.10 11.32 12.50 1.25 1.43 1.52 2.18 2.40 Tren acce­lerat 5.15 5.57 6.29 5.50 8.57 11.33 1.50 2.24 3.03 3.46 4.07 4.53 5.32 6.24 6.59 8.40 9.08 10.40 11.25 11.54 12.04 12.34 1.— 1.40 2.17 2.35 3.14 3.34 3.49 4.11 4.48 5.27 6.10 7.52 8.30 9.03 9.38 10.25 6.18 7.10 7.40 2.15 9.15 11.12 12.50 2.12 2.19 2.49 3.24 4.17 4.50 5.55 6.11 6.27 7.28 7.50 8.17 8.33 8.38 9.09 9.42 9.44 9.59 10.22 10.51 11.13 12.26 12.58 1.15 1.34 2.09 2.19 3.01 3.31 pi- Viena M Budapesta A ▼ Szolnok * P. Ladány H Viena Budapesta Szolnok P. Ladány Í pl. Oradea - măreț­­ 80B s­ Mező Telegd A Rév Bratca Ciucia Huie din Ghîrbea Iciuș. Apah­ida Ghiriș Cucerdea Uiara Vințul-de-sus Aiud­­ Teiuș­­ I­­ pi. I 808. ( Pl-I sos. pl­­­ 1 ) ' Crăciunel A Blaș­a Micăsasa A­scopșa­ mică 1 80 S. pl. i Mediaș Elisabetopole Sighișora Hașfaleu Homorod Agostonfalva Apața Feldioara j Brașov Timiș Predeal / pi­» 808. A ! "• Tren accele­rat Tren acce­lerat Tren de per­sone 3.— 6.20 2.55 12.06 Tr. de per­­sone 3.53 2.58 1.13 12.17 10.17 9.41 9.12 1.55 7.30 5.23 3.46 2.25 2.18 1.52 26 12.47 11.01 10.45 9.23 8.54 8.24 8.07 8.— 7.31 6.57 6.55 6.42 6.21 5.54 5.34 4.29 3.56 3.40 3.19 2.48 2.18 1.42 1.12 3.— 6.35 3.31 1.16 11.04 10.44 10.07 9.30 9.10 8.31 7.53 6.53 6.14 5.14 4.45 3.18 2.31 2.13 2.05 1.35 1.08 12 28 11.57 11.42 11.06 10.4 10.31 10.09 9.31 8.53 8.23 6.55 6.09 5.42 5.07 4.20 Tren accele­rat. 7.20 1.50 11.46 10.05 8.43 8.38 8.13 7.47 7.08 6.39 5.25 4.48 4.23 3.— 2.08 2.­ 1.51 1.23 12.45 6.58 5.57 5.16 Tren de per­sona­l 20 8.40 447 2.24 12.09 11.51 11.17 10.42 10.23 9.51 9.12 8.17 7.40 6.52 6.34 5.26 4.52 4.34 4.28 4.07 3.47 2.49 2.27 2.13 1.39 1­18 12.53 12.37 12.06 11.29 11.03 9.46 9.04 8.37 8.03 7.23 _ 8.45 12.20 10.50 9.15 1­4.45 7.40— 8.50— Ghiriș — Turda 7.33 11.— 4.— 10.17y Ghiri? a 5.10 10.30 3.30 9.12 8.08 11.20 4.20 10.37 ▼ Turda n 4.50 10.10 3.10 8.52 Carei­-mare — Zelău _—m_ _ 5.42 U Carei­ mare A 7.05— — — _ — — 10.30 ▼ Zelău n 2.25— — — S­i­g­h­ișoră — Odorheiu _ __ 4.20 11.08­­ y Sighișoră A 10.32­5 32 3.02 — — — — 7.07 1.50­­ ▼ Odorheiu H 7.57— — y Simeria , S Hațeg . A Peroșeni Vulc­e .. Lupeni Tren de per­sons Tren accele­rat Tren de per­sons Tren de per­sone Tren accele­rat Tren de per­sons — — 10.— 8.05 2.15 P* 1- Viena 80S­ 6.20 7.20 3.­— — — — 8.10 1.56 9.305f Budapesta /K 7-25 1.20 5.50— — — — 10.04 4.02 1.05 >^ Szolnok i1 4.15 11.15 2.21— — _ — 3.45 6.57 5.24 SO£/Arad 1 p1' 1 1 B08. 11.18 8.20 9.05— — — — T. d. p.— Pl 10.46 7.20 8.40 —-— 4.30 4.42 2.34 2 34 5.46 5.571I Glogovaț l 10.34 7.01 8.30— _ _ 5.03 3.34 6.19 Gyorok 10.11 6,20 8 08— — __ 5.14 3.58 6.30 Pauliș 9.58 5.50 7.57— — — _ 5.32 4.20 6.48 Radna-Lipova 9.44 5.28 7.46— — — _ 5.56_ 7.12 Conop 9.10— 7.17— — — _ 6.12_ 7.27 Berzava 8.54— 7.02— — — _ 6.58_ 8.07 Soborșin 8.03— 6.24— — — — 7.26_ 8.33 Zam 7.28— 5.53— — — — 7.52— 8.57 Gurasada 7.—— 5.28— — — _ 8.08— 9.13 Ilia 6.49-5.17— — _ — 8.26— 9.29 Branicica 6.24— 4.55— -— — 8.52— 9.53 Deva 5.59— 4.33— — — — 10—— 10.19 Simeria (Piski) 5.43— 4.17— — — — 10.25— 10.50 Oreștia 4.42— 3.30— — — — 10.44— 11.16 Șibot 4.20— 3.03— — — — 11.58— 11.44 / Vințul de jos .i 4.58— 2.36— — — — 11.29 7.05 12.06} Alba-Iulia 3.40 9.40 2.19— — — — 11.56 7 40 12 38 808. Teiuș pi. 3.04 9.05 1.39— — Budapesta,garadevest — Orșova — Verciorova Orient. Tren de Tren Tren de Tren Tren Tren Orient. Tren Tren Espres per­sons acce­lerat per­sons mixt per­sóne per­sons Espresaccele­rat per­sons 9.00 ii.— 9.-9.15 4.15 pi. Viena 8°8-6.15 2.45 3.16 7.05 6.35 Vineri 1.55 8.25 2.35 6.30 10.10 pi. Budapesta sos. 7.10 9.14 10.27 1.20 8.50 5.18 5.20 7.59 4.24 3.36 X }Timi?óra {sot 9.50 5.50 5.13 7.50 11.20 — 0.15 8 25 5.25 9.30 9.20— 5.07 7.42 3.28 — 9.35 10.41 8.23 3.30*Á CaransebeșA 6.22— 12.53 531 11.05 11.28— 12.52 10.58 7.36 Băile­­ HerculaneT 3.40— 12.53 3.21 5.14 12.09— 1.25 2.10— I Verciorova 1 2.26— 12.10 2.10— 10.55­ 11.40— — Bucuresci * ---— 4.03 5.50— Cucerdea—Oșorheiu —­Reg. să s. — 2.35 8.15 3.11 8.581— Cucerdea­i­ 7.40 2.37 8.25 1.18­­ 3.20 9.01 3.57 9.44[ Ludoș­­ Oșorheiu 6.55 1.51 7.36 12.22 — 5.07 10.27 5.23 11.11 5.30 12.25 5.54 10.35 — 5.50 10.42 5.36 [UNK] — 5.18 9.35 5.05­ — 7.25 12.15 7.15—­­ Reghinul­ săs.1­3.50 8.— ~3.22— Arad — T­imișora — 6.25 7.32 8.42 11.30 12.47 2.04 5.58 6.46 7.39 S­i­m­e­r­ia (Pis) — 6.— 11.28 4.10 — 7.21 12.48 5.39 — 9.45 3.40 8.48 5.15— 4.05 --.---6.20— 5.10 — .--6.40— 5.30 » Arad Vinga Timișora A 9.44 3.45 10.55. 1 9.02 2.41 9.46— 8.— 1.11 8.15— n­­ — L­u­p­e­n­i 10.3­1 3.24 9.35 9.02 2.03 8.25_ 5.56 11.25 6 16. --9.58— 8.38 —­--9.07— 7.45 8.35— 7.01 Redactor responsabil Silvestru Moldovan, Editura și tipariul tipografiei archidiecesane,

Next