Telegraful Roman, 1904 (Anul 52, nr. 1-141)
1904-10-26 / nr. 115
An 115 Anat LII Sibiuu, Marţi 26 Octobre (8 Novembre) 1904. ABONAMENTUL Pentru Sibius pe an 14 C., 6 luni 7 C., 8 luni 8 C. 50 fii. Teatru monarchie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Aparv WmFfia, M* şi StmMa Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Adalastrada BS, tipografia Iaroklile pesace Sibini, strada Măcelarilor 45 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiesea „Telegrafele Ranis“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refuşii. Articolii nepublicaţi nu se înapoiasă. INSERŢIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de doni ori 84 fii., — de trei or 80 fii. rândul cu litere garaond Memorandul Episcopatului bisericei gr.-or. române din Ungaria şi Transilvania, înaintat dlui ministru de instrucţie Berzeviczy, în chestia reformelor şcolare. Excelenţa Vostra Domnule Ministru! Provocându-ne la deobligatorea amabilitate, cu care în 26 Maiu a. c., când în obiectul proiectului de reformă a legilor asupra învăţământului primar am avut onorul a ne putea presenta personal înaintea Excelenţei Voastre, aţi binevoit a lua la cunoştinţă aprobătore înştiinţarea nostră, că la timpul seu vom subşterne Escelenţei Voastre în scris observările noastre amănunţite referitoare la proiectul amintit, ca representanţii bisericei gr. or. române din Ungaria şi Transilvania, şi în înţelesul îndrumării primite de la Consistoriul nostru metropolitan, nu mai puţin urmând simţului nostru de iubire pentru biserica şi patria nostră, cu adânc respect avem onorul a înşira în cele urmatoare observările noastre şi a da espresiune acelor prea seriose temeri, de cari sunt cuprinse inimile noastre în faţa proiectului de sub întrebare atât din punctul de vedere al bisericei şi şcolelor noastre confesionale, cât poate şi mai mult cu referinţă la interesele mari generale ale patriei. Voim însă înainte de toate a semnala, că aceste observări ale noastre nu vor urma seria articolilor din proiect, ci le vom preda grupate după categoriile conţinutului lor, ca astfel chiar şi prin acestă grupare să iasă mai uşor în evidenţă scopul şi tăria lor. Excelenţa Voastra Domnule Ministru! In patria noastră sute de ani esclusiv şcolele confesionale au propagat cultura, şi îndreptăţirea lor întru aceasta nici-odată din partea nimănui nu a fost contestată, ba tocmai dimpotrivă, în toate timpurile cei mai distinși patrioți s’au insuit a asigura și prin legi aceste drepturi ale confesiunilor. Astfel în deosebi cu privire la biserica nostră §-ul 8 al art. de lege XX din 1848 apicat asigură ortodocşilor răsăriteni dreptul de a dispune în afacerile lor şcolare şi religionare, iar §-ul 3 al art. de lege IX din 1868 tocmai pe temeiul legii susamintite declară, că credincioşii bisericei noastre sunt îndreptăţiţi a-şi conduce şi regula ei înşişi afacerile lor şcolare. In urma îndrumării cuprinse în acăstă lege a sancţionat Maiestatea Sa în 28 Maiu 1869 Statutul Organic al bisericei grecoorientale române din Ungaria şi Transilvania. Pe temeiul acestui Statut biserica nostra are dreptul de a înfiinţa şi susţină şcole confesionale de tot soiul, a aplica la aceste şcole puterile didactice fără nici un amestec străin, a disciplina pe profesorii şi învăţătorii sei, a compune planurile de învăţământ şi a se îngriji de cărţile didactice pentru şcoalele sale. Tot pe temeiul acestui Statut biserica nostra are dreptul a-şi cualifica însăşi pe profesorii şi învăţătorii săi. Aceleaşi îndreptăţiri ni le asigură art. de lege XXXVIII, cum şi art. de lege XLIV din 1868. Drepturile acestea ale bisericei noastre, garantate prin legile fundamentale ale patriei, le vatămă urmatorele dispoziţiuni ale proiectului de subîntrebare: 1. Cu invalidarea totală a drepturilor autorităţii confesionale comisiunea administrativă primeşte îndreptăţirea, ca în contra învăţătorilor noştri confesionali să pună în curgere proces disciplinar şi să -i amoveze pe aceia din posturile lor fără considerare la aceea, dacă şcoala respectivă primeşte orima ajutoriu din partea statului (§. 41). 2. Ministrului i se dă dreptul a încredinţa comisiunii administrative disciplinarea învăţătorilor confesionali în toate acelea cazuri, când în înţălesul §-ului 7 al art. de lege XXVIII din 1876 are loc procedura disciplinară (§. 44), ceea ce din nou confirmă escepţiunea nostră de sub p. 1. 3. Dacă vre-un învăţătoriu ar fi amovat din postul său prin sentinţa comisiunii administrative, atunci pe noul învăţătoriu îl numeşte ministrul de culte şi instrucţiune publică fără a asculta măcar în privinţa aceasta opiniunea susţinătoriului şcolei (§. 42). Aceasta disposiţiune face ilusoriu dreptul autorităţii confesionale de a-şi alege învăţători şi totodată dărimă acel principiu cardinal al autonomiei noastre bisericeşti, că toate staţiunile preoţeşti şi învăţătoreşti se îndeplinesc prin alegere. In caşul acesta pentru răutatea, neglijenţa ori incapabilitatea unui individ se ştirbesc drepturile bisericei întregi, fără ca însăşi acastă biserică să fi dat însă la astfel de disposiţiuni. 4. Toate legile noastre şcolare de pănă acum, cum şi art. de lege^ XLIV din 1868 recunosc confesiunilor dreptul de a stabili limba de.‘ propunere în şcolele susținute dini puterile lor. Acest drept în mod indirect se scoate din vigoare prin §-ul 13 al proiectului de sub întrebare, care dispune, că dacă în vre-o școlă ca limbă de propunere nemagiară s’ar afla întră școlari 20% cari au limba magiară ca limbă maternă, atunci și limba magiară are să se folosească ca limbă de propunere, cu toate că la cas de trebuință, fără nici o siluire legislativă, chiar susținătoriul şcolei ar putea dispune aceasta. 5. Proiectul de lege voieşte să nimicească acel drept sfânt al bisericei noastre, ca ea însăşi în cercul său de competenţă absolut independent să dispună despre internarea religiosă a elevilor săi, şi voeşte cu desăvârşire a scoate din vigoare faptul, că biserica nostra este biserică gr. or. națională română, care astfel este recunoscută prin toate legile statului. Acesta o făptuesc cii 13 și 55 ai proiectului, cari dispun, ca în scolele unde limba de propunere este cea magiară, religiunea asemenea are a se propune în limba ungurâscă, când este mai presus de orice îndoială, că biserica gr.-or. română religiunea nu o pate instrua, de cât numai în limba românâscă, adecă în limba aceea, care constitue condiţiunea de esistenţă a acestei biserici, căci dacă altei ar face, atunci ea nu numai ar vătăma legile fundamentale ale ţării, ci însăşi şi-ar denega caracterul său naţional, care peste tot îi dă dreptul de asistenţă. Căci în caşul contrar aceasta biserică ar putea să fie biserică grecoorientală, dar nu ar putea să fie biserică românască. Şi de altfel însă afacerea aceasta nu mai este afacere şcolară, ci afacere bisericască, şi astfel prin disposiţiunea escepţionată proiectul a depăşit cercul de competinţă designat prin obiectul său şi — credem, că involuntar, — dar de fapt pricinueşte tulburarea păcii religionare în ţăra nostră. Pentru înconjurarea tuturor neînţelegilor suntem necesitaţi a declara aci din capul locului, că biserica nostră peste tot şi sub nici o împrejurare instruirea religiunii nu o poate face în altă limbă, decât numai în limba românască, ceea ce a enunţat prin conclus şi congresul nostru naţionalbisericesc din 1903. 6. Vatămă dreptul nostru autonom şi §-ul 67 al proiectului, care dă drept comisariului ministerial, ca la examenul fundamental de cualificaţiune să potă pune întrebări fiecărui elev din fiecare studiu. 7. Dreptul de a cualifica învăţătorii §-ul 71 îl ia cu desăvârşire din competenţa confesiunilor şi acest drept îl transpune comisiunii examinatore de stat, ai cărei membri pot să fie şi indivizi, cari nu aparţin confesiunei noastre. (Va urma.) ___________ |Protest contra proiectului despre reforma instrucţiunii poporale. Comitetul parochial sârbesc din Neoplanta, cum cetim în ziare, a presentat sinodului parochial spre primire următoriul proiect de resoluţiune în causa proiectului de lege despre reforma instrucţiunii: 1. Sinodul dă comitetului autori care, ca în numele comunei bisericeşti se adreseze dietei un memorand cu rugarea, ca proiectul de lege şcolar sâ fie luat de la ordinea zilei) deoarece prin mai multe disposiţiuni cuprinse în el nu numai se viciază autonomia bisericescă şi şcolară naţională, ci în multe privinţe acesta se nimiceşte chiar. Deoarece legile şcolare de pănă acum din 1868 şi 1866, deja sunt grav aminoase pentru autonomia nostră bisericescă şi şcolară naţională, nu corespund cerinţelor pedagogiei moderne şi nu iau în considerare cultura nostră naţională garantată în lege fundamentală, — ministrul de culte şi instrucţiune publică, după ascultarea tuturor autorităţilor autonome sâ presinte dietei un nou proiect de lege, care sâ stee la nivelul pedagogiei moderne, sâ apere cultura nostră garantată în lege fundamentală, sâ fie cu considerare la autonomia nostrâ bisericască şi şcolară naţională şi care sâ corespundă intereselor binepricepute ale tuturor naţionalităţilor, cum şi ale scumpei noste patrie. — 2. Memorandul acesta are sâ fie comunicat comisiunii congresuale a bisericei noastre în legătură cu rugarea,, ca el sâ fie înaintat dietei, eventual — în caz de lipsă — casei magnaţilor"1. Proiectul de lege referitor la modificarea articolului de lege XXXVIII din 1868, şi a articolului de lege XXVIII din 1876. (Urmare). Capitlul IV. Instruirea şi cualificaţia învâţătorilor. §. 68. In pedagogiile pentru învăţători şi învăţătore pot fi primiţi numai tineri, respective fete, cari au cel puţin 14 ani, au terranat cu succes şcola superioara poporală, ori cele patru clase inferioare ale şcoilei civile, ale unei şcole superioare de fete, ori ale unei şcolle medii, şi o dovedesc acesta cu atestat în regulă. Candidatul ce e de primit are ce dovedesca că vorbeşte ungureşte, mai diparte, să dovedésca cu certificat de la medic cu cere oficial de competenţă că e sănătos cu privire la toate simţirile şi e de un fisip corăspunetătoriu ocupaţiunei de învăţătoriu. Cel trecut peste anul 18 de etate nu poate fi primit. §. 59. In pedagogiile pentru învăţători şi învăţătoare instrucţia durază patru ani. In fiecare curs nu pot fi primiţi, de reguli, mai mulţi decât 30 de elevi. Numărul aceata poate fi urcat numai cu aprobarea ministrului de culte şi instrucţiune, şi numai în cazul când spaţiul din respectiva sală de clasă (120 metru pătrat pe un elev) o concede acesta. Elevii şi elevele sunt a se instrua separat. Unirea pedagogiilor pentru învăţători şi Invitatoare într’un organism cuman, şi sub administraţie comună, împreunarea lor cu un institut de educație de altă categorie, mai departe, susținerea lor în cursuri necomplete și contrare, nu se permite. § 60. Fiecare pedagogie de învățători și învâțătore trebue să dispună: a) De sale de clase corespuncfătoare pentru numărul cursurilor, și de localități corăspuntfătoare scopului instrucţiei şi administraţiei şcolare, cum şi al aşezării de biblioteci şi de colecţii de recursite şcolare. b) De grădină, care are să fie folosită la facerea exerciţielor agronomice, şi de recuzitele necesare pentru instruirea în aninimie de casă. c) De un loc potrivit pentru gimnastică şi de o sală de gimnastică. d) De o şcală de aplicaţie stătătore din ambele cursuri ale şcilei elementare poporale (zilnic şi de repetiţie), pentru a se că Şta instrucţia practică şi intuiţiunea. Şcila de aplicaţie are să stea în legătură organică cu pedagogia şi sub aceeaşi administraţie comună. §. 61. La pedagogiile de stat pentru învăţători şi învăţătură vin create gospodării şi internate puse cu ele în legătură organică, a căror organizare o stabileşte ministrul de culte şi instrucţie, după ascultarea opiniunei corpului profesoral. Elevi săraci, diligenţi şi cu bună purtare, pot fi dispensaţi de tot, ori în parte, de la plătirea taxelor pentru primirea în internat, eventual pot primi în locul acestei dispensări un ajutoriu în bani. Primirea în pedagogie şi în internatul legat de ea, cum şi acordarea favorului de stat se face din partea corpului profesoral, prezidat de inspectorul regesc de şcole, ca represantant al ministrului de culte şi instrucţie (împuternicire pe care ministrul poate să o detragă ori şi când) şi despre acesta se face raport detailat ministrului de culte și instrucțiune. §. 62. După primire elevul numai pe cale disciplinară poate fi eliminat din institut. Eliminarea poate să sune: a) numai pentru institutul în care a fost primit; b) pentru toate institutele analoge din patrie; c) pentru toate institutele de orice natură din patrie.