Telegraful Roman, 1904 (Anul 52, nr. 1-141)

1904-10-26 / nr. 115

An 115 Anat LII Sibiuu, Marţi 26 Octobre (8 Novembre) 1904. ABONAMENTUL Pentru Sibius pe an 14 C., 6 luni 7 C., 8 luni 8 C. 50 fii. Teatru monarchie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Aparv WmFfia, M* şi StmMa Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Adala­strad­a BS, tipografia I­arokl­ile pesace Sibini, strada Măcelarilor 45 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiesea „Telegrafele­ Ranis“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refuşii. Articolii nepublicaţi nu se înapoiasă. INSERŢIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de doni ori 84 fii., — de trei or 80 fii. rândul cu litere garaond Memorandul Episcopatului bisericei gr.-or. române din Ungaria şi Tran­silvania, înaintat dlui ministru de instrucţie Berzeviczy, în chestia reformelor şcolare. Excelenţa Vostra Domnule Ministru! Provocându-ne la deobligatorea amabilitate, cu care în 26 Maiu a. c., când în obiectul proiectului de re­formă a legilor asupra învăţământu­lui primar am avut onorul a ne putea presenta personal înaintea Excelenţei Voastre, aţi binevoit a lua la cuno­ştinţă aprobătore înştiinţarea nostră, că la timpul seu vom subşterne Es­celenţei Voastre în scris observările noastre amănunţite referitoare la pro­iectul amintit, ca representanţii bi­sericei gr. or. române din Ungaria şi Transilvania, şi în înţelesul îndrumării primite de la Consistoriul nostru metropolitan, nu mai puţin urmând simţului nostru de iubire pentru bi­serica şi patria nostră, cu adânc respect avem onorul a înşira în cele urmatoare observările noastre şi a da espresiune acelor prea seriose temeri, de cari sunt cuprinse inimile noastre în faţa proiectului de sub întrebare atât din punctul de vedere al bise­ricei şi şcolelor noastre confesionale, cât poate şi mai mult cu referinţă la interesele mari generale ale patriei. Voim însă înainte de toate a sem­nala, că aceste observări ale noastre nu vor urma seria articolilor din pro­iect, ci le vom preda grupate după categoriile conţinutului lor, ca astfel chiar şi prin acestă grupare să iasă mai uşor în evidenţă scopul şi tă­ria lor. Excelenţa Voastra Domnule Ministru! In patria noastră sute de ani es­­clusiv şcolele confesionale au pro­pagat cultura, şi îndreptăţirea lor întru aceasta nici-odată din partea nimănui nu a fost contestată, ba tocmai dimpotrivă, în toate timpurile cei mai distinși patrioți s’au insuit a asigura și prin legi aceste drep­turi ale confesiunilor. Astfel în deosebi cu privire la biserica nostră §-ul 8 al art. de lege XX din 1848 apicat asigură orto­docşilor răsăriteni dreptul de a dis­pune în afacerile lor şcolare şi reli­­gionare, iar­ §-ul 3 al art. de lege IX din 1868 tocmai pe temeiul legii susamintite declară, că credincioşii bisericei noastre sunt îndreptăţiţi a-şi conduce şi regula ei înşişi afacerile lor şcolare. In urma îndrumării cu­prinse în acăstă lege a sancţionat Maiestatea Sa în 28 Maiu 1869 Sta­­tutul­ Organic al bisericei greco­­orientale române din Ungaria şi Transilvania. Pe temeiul acestui Sta­tut biserica nostra are dreptul de a înfiinţa şi susţină şcole confesio­nale de tot soiul, a aplica la aceste şcole puterile didactice fără nici un amestec străin, a disciplina pe pro­fesorii şi învăţătorii sei, a compune planurile de învăţământ şi a se în­griji de cărţile didactice pentru şcoa­­lele sale. Tot pe temeiul acestui Statut biserica nostra are dreptul a-şi cualifica însăşi pe profesorii şi învăţătorii săi. Aceleaşi îndreptăţiri ni­ le asigură art. de lege XXXVIII, cum şi art. de lege XLIV din 1868. Drepturile acestea ale bisericei noa­stre, garantate prin legile fundamen­tale ale patriei, le vatămă urmato­­rele dispoziţiuni ale proiectului de sub­întrebare: 1. Cu invalidarea totală a drep­turilor autorităţii confesionale comi­­siunea administrativă primeşte în­dreptăţirea, ca în contra învăţători­lor noştri confesionali să pună în curgere proces disciplinar şi să -i amoveze pe aceia din posturile lor fără considerare la aceea, dacă şcoala respectivă primeşte ori­ma ajutoriu din partea statului (§. 41). 2. Ministrului i­ se dă dreptul a încredinţa comisiunii administra­tive disciplinarea învăţătorilor con­fesionali în toate acelea cazuri, când în înţălesul §-ului 7 al art. de lege XXVIII din 1876 are loc procedura disciplinară (§. 44), ceea­ ce din nou confirmă escepţiunea nostră de sub p. 1. 3. Dacă vre-un învăţătoriu ar fi amovat din postul său prin sentinţa comisiunii administrative, atunci pe noul învăţătoriu îl numeşte ministrul de culte şi instrucţiune publică fără­­ a asculta măcar în privinţa aceasta­­ opiniunea susţinătoriului şcolei (§. 42). Aceasta disposiţiune face ilusoriu drep­tul autorităţii confesionale de a-şi alege învăţători şi totodată dărimă acel principiu cardinal al autono­miei noastre bisericeşti, că toate sta­ţiunile preoţeşti şi învăţătoreşti se îndeplinesc prin alegere. In caşul acesta pentru răutatea, neglijenţa ori incapabilitatea unui individ se ştirbesc drepturile bisericei întregi, fără ca însăşi acastă biserică să fi dat însă la astfel de disposiţiuni. 4. Toate legile noastre şcolare de pănă acum, cum şi art. de lege^ XLIV din 1868 recunosc confesiu­nilor dreptul de a stabili limba de.‘ propunere în şcolele susținute dini puterile lor. Acest drept în mod indirect se scoate din vigoare prin §-ul 13 al proiectului de sub întrebare, care dispune, că dacă în vre-o școlă ca limbă de propunere nemagiară s’ar afla întră școlari 20% cari au limba magiară ca limbă maternă, atunci și limba magiară are să se folosească ca limbă de propunere, cu toate că la cas de trebuință, fără nici o siluire legislativă, chiar susținăto­­riul şcolei ar putea dispune aceasta. 5. Proiectul de lege voieşte să nimicească acel drept sfânt al bisericei noastre, ca ea însăşi în cer­cul său de competenţă absolut in­dependent să dispună despre interna­­rea religiosă a elevilor săi, şi voeşte cu desăvârşire a scoate din vigoare faptul, că biserica nostra este bise­rică gr. or. națională română, care astfel este recunoscută prin toate le­gile statului. Acesta o făptuesc c­ii 13 și 55 ai proiectului, cari dispun, ca în scolele unde limba de propunere este cea magiară, religiunea aseme­nea are a se propune în limba un­­gurâscă, când este mai presus de ori­ce îndoială, că biserica gr.-or. ro­mână religiunea nu o pate instrua, de cât numai în limba românâscă, adecă în limba aceea, care consti­­tue condiţiunea de esistenţă a ace­stei biserici, căci dacă altei ar face, atunci ea nu numai ar vătăma legile fundamentale ale ţării, ci însăşi şi-ar denega caracterul său naţional, care peste tot îi dă dreptul de asistenţă. Căci în caşul contrar aceasta bise­rică ar putea să fie biserică greco­­orientală, dar­ nu ar putea să fie bi­serică românască. Şi de altfel însă afacerea aceasta nu mai este afacere şcolară, ci afacere bisericască, şi astfel prin disposiţiunea escepţionată pro­iectul a depăşit cercul de compe­­tinţă designat prin obiectul său şi — credem, că involuntar, — dar­ de fapt pricinueşte tulburarea păcii religionare în ţăra nostră. Pentru înconj­urarea tuturor neînţelegilor suntem necesitaţi a declara aci din capul locului, că biserica nostră peste tot şi sub nici o împrejurare instrui­­rea religiunii nu o poate face în altă limbă, de­cât numai în limba ro­­mânască, ceea­ ce a enunţat prin conclus şi congresul nostru naţional­­bisericesc din 1903. 6. Vatămă dreptul nostru au­tonom şi §-ul 67 al proiectului, care dă drept comisariului ministerial, ca la examenul fundamental de cuali­­ficaţiune să potă pune întrebări fie­cărui elev din fie­care studiu. 7. Dreptul de a cualifica în­văţătorii §-ul 71 îl ia cu desăvârşire din competenţa confesiunilor şi a­­cest drept îl transpune comisiunii examinatore de stat, ai cărei mem­bri pot să fie şi indivizi, cari nu a­­parţin confesiunei noastre. (Va urma.) ___________ |Protest contra proiectului despre reforma instrucţiunii poporale. Co­mitetul parochial sârbesc din Neoplanta, cum cetim în ziare, a presentat sino­dului parochial spre primire următo­­riul proiect de resoluţiune în causa proiectului de lege despre reforma in­strucţiunii: 1. Sinodul dă comitetului autori care, ca în numele comunei bise­riceşti se adreseze dietei un memorand cu rugarea, ca proiectul de lege şcolar sâ fie luat de la ordinea zilei) deoare­ce prin mai multe disposiţiuni cuprinse în el nu numai se viciază autonomia bisericescă şi şcolară naţională, ci în multe privinţe acesta se nimiceşte chiar. Deoare­ce legile şcolare de pănă acum din 1868 şi 1866, deja sunt grav ami­­noase pentru autonomia nostră bisericescă şi şcolară naţională, nu corespund ce­rinţelor pedagogiei moderne şi nu iau în considerare cultura nostră naţională garantată în lege fundamentală, — ministrul de culte şi instrucţiune pu­blică, după ascultarea tuturor autori­tăţilor autonome sâ presinte dietei un nou proiect de lege, care sâ stee la nivelul pedagogiei moderne, sâ apere cultura nostră garantată în lege fun­damentală, sâ fie cu considerare la au­tonomia nostrâ bisericască şi şcolară naţională şi care sâ corespundă inte­reselor binepricepute ale tuturor na­ţionalităţilor, cum şi ale scumpei noste patrie. — 2. Memorandul acesta are sâ fie comunicat comisiunii congresuale a bisericei noastre în legătură cu ru­garea,, ca el sâ fie înaintat dietei, even­tual — în caz de lipsă — casei mag­­naţilor"1. Proiectul de lege referitor la modificarea articolului de lege XXXVIII din 1868, şi a articolului de lege XXVIII din 1876. (Urmare). Capitlul IV. Instruirea şi cualificaţia învâţătorilor. §. 68. In pedagogiile pentru învăţători şi învăţătore pot fi primiţi numai tineri, res­pective fete, cari au cel puţin 14 ani, au ter­ra­nat cu succes şcola superioara poporală, ori cele patru clase inferioare ale şcoilei civile, ale unei şcole superioare de fete, ori ale unei şcolle medii, şi o dovedesc acesta cu atestat în re­gulă. Candidatul ce e de primit are ce dove­­desca că vorbeşte ungureşte, mai diparte, să dovedésca cu certificat de la medic cu cere oficial de competenţă că e sănătos cu privire la toate simţirile şi e de un fisip corăspunetă­­toriu ocupaţiunei de învăţătoriu. Cel trecut peste anul 18 de etate nu poate fi primit. §. 59. In pedagogiile pentru învăţători şi învăţătoare instrucţia durază patru ani. In fie­care curs nu pot fi primiţi, de reguli, mai mulţi de­cât 30 de elevi. Numărul aceata poate fi urcat numai cu aprobarea ministrului de culte şi instrucţiune, şi numai în cazul când spaţiul din respectiva sală de clasă (1­20 metru pătrat pe un elev) o concede acesta. Elevii şi elevele sunt a se instrua separat. Unirea pedagogiilor pentru învăţători şi Invi­­tatoare într’un organism cuman, şi sub admi­nistraţie comună, împreunarea lor cu un in­stitut de educație de altă categorie, mai de­­parte, susținerea lor în cursuri necomplete și contrare, nu se permite. § 60. Fie­care pedagogie de învățători și învâțătore trebue să dispună: a) De sale de clase corespuncfătoare pen­tru numărul cursurilor, și de localități corăs­­puntfătoare scopului instrucţiei şi administra­ţiei şcolare, cum şi al aşezării de biblioteci şi de colecţii de recursite şcolare. b) De grădină, care are să fie folosită la facerea exerciţielor agronomice, şi de recuzi­tele necesare pentru instruirea în aninim­ie de casă. c) De un loc potrivit pentru gimnastică şi de o sală de gimnastică. d) De o şcală de aplicaţie stătătore din ambele cursuri ale şcilei elementare popo­rale (zilnic şi de repetiţie), pentru a se că­ Şt­­a instrucţia practică şi intuiţiunea. Şcila de aplicaţie are să stea în legătură organică cu pedagogia şi sub aceeaşi administraţie co­mună. §. 61. La pedagogiile de stat pentru în­văţători şi învăţătură vin create gospodării şi internate puse cu ele în legătură organică, a căror organizare o stabileşte ministrul de culte şi instrucţie, după ascultarea opiniu­­nei corpului profesoral. Elevi săraci, diligenţi şi cu bună pur­tare, pot fi dispensaţi de tot, ori în parte, de la plătirea taxelor pentru primirea în in­ternat, eventual pot primi în locul acestei dis­pensări un ajutoriu în bani. Primirea în pe­dagogie şi în internatul legat de ea, cum şi acordarea favorului de stat se face din par­tea corpului profesoral, prezidat de inspecto­rul regesc de şcole, ca represantant al mini­strului de culte şi instrucţie (împuternicire pe care ministrul poate să o detragă ori şi când) şi despre acesta se face raport detailat mini­strului de culte și instrucțiune. §. 62. După primire elevul numai pe cale disciplinară poate fi eliminat din institut. Eliminarea poate să sune: a) numai pentru in­stitutul în care a fost primit; b) pentru toate institutele analoge din patrie; c) pentru toate institutele de ori­ce natură din patrie.

Next