Timpul, iunie 1876 (nr. 45-64)
1876-06-11 / nr. 50
TIMPUL Acesta era întrebarea principala ce avea să deslege Scupcina. Se iviseră mai multe păreri; aceea a lui Pelaghiț întruni majoritatea voturilor. „Ce s’a întâmplat ore? Mise Pelaghiț ? Un sultan s’a dus și altu ’i-a luat locu. Nimic mai mult. Acastă schimbare póte satisface pe Turci, dar pe noi nu ne atinge întru nimic. Nu vom intra în negocieri decât cu acela care ne va da independența și Murad nu ne o va da. Să continuăm dar a ne lupta, să luptăm cât ne va sta prin putință.” Acastă hotărâre a fost trimisă la Cetinje, pentru ca insurgenții din Brzegovina să ia cunoștință de densa. Ceea ce agraveză și mai mult starea lucrurilor în Orient, este că chiar Serbia cu tote asigurările de pace, este în ajunul d’a declara resbel. Declarația din parlamentul englez, pe care am comunicat’o în numerile trecute și care condamnă la bunul plac al sublimei Porți sorta României și Serbiei, credem că va grăbi declarațiunea de resbel a cabinetului de la Belgrad. Astfel fiind lucrurile, crede mult prevăzătorul ministru de resbel, d. Slăniceau, că era de ajuns materialul aflat în magaziile sale ? Așteptăm să răspundă și la acesta printr’un referat către consiliul de miniștri. limes de la 16 iunie publică o depeșă din Pesta, după care capul insurgenților Socola ar fi ucis, iar papa Musich ar fi ucis de omenii săi. — Daily-Nous de la 15 iunie publică o depeșă din Viena în care se anunță că flota de resbel rusă se adună Sebastopoli, înainte de a părăsi Nikolaieff, autoritățile au oferit un banquet mare marinarilor flotei. — Se scrie de la Cairo cu data de 16 iunie aceluiaș Ziar că plecarea vice-regelui la Constantinopoli, devine din ce în ce mai nesigură. Se caută a o amâna nedefinit. — Avenire di Sardegna publică o scrisore din Tunis în care se anunță că ministrul instrucțiunei publice, generalul Hussein, și ministrul de resboiu, generalul Rustan, vor pleca în curând la Constantinopoli spre a felicita pe noul sultan. După o solie de la Cincinatti, a doua ședință a convențiunei republicane s’a ținut la 15 iunie. S’au presentat numele candidaților la președenția Statelor Unite, care sunt Blaine, Bristew, Cubling, Morton, Jewel, Hayes și Hartraufft. Tot la acestă adunare s’a adoptat programul convențiunei republicane, prin care se menține egalitatea drepturilor politice; se cere o legislațiune care să facă obligatore reînceperea plăților în monetă sunatare. Programul protesteza contra numirilor impuse de membrii congresului; cere o contabilitate regulată din partea funcționarilor; propune amendarea Constituțiunei în ceea ce priveșce întrebuințarea fondurilor în favorea școlelor „sectare”; cere ca congresul să examineze fără întârziere chestiunea emigrațiunei Chinese și suprimarea poligamiei. Programa se mai opune la cedările pe viitor de terenuri companiilor de drumuri de fer, reclamă ca tarifele să se fixeze astfel ca să răspunda trebuințelor muncei și să asigure proprietatea. Cere ca să se pue un capăt luptelor causate prin divizia teritorială și vechile animosități, recomandă a se pune în acusațiune partidul democrat, și declară că Grant continuă a merita recunoscința națiunei. Scrutinul pentru alegerea candidaților va începe la 16 iunie. ALEGERI LIBERE Târgoviște, 7 Iunie 1876. Domnule Redactor. Când M. S. Domnitorul, acum lună, a ncredințat sfrenele guvernului ministerului actual, — partidul conservator pentru resene bine cugetate, a stat în cea mai complectă inacțiune; — și după cum se scie de toți, el nu a provocat nici întruniri publice, nici nu a întreprins campanii electorale. Programul cu care s’a presintat înaintea națiunii ministeriul actual, în care pe lângă multe alte asigurări și promisiuni , se garanta perfecta libertate a alegerilor, desele circulare ale d-lui ministru de Interne, concepute în termeni forte clari, adresate către prefecți, în cari se zicea că voesce ca alegerile să fie cu desăvârșire libere, și cerea ca în lupta electorală tote partidele, toți alegătorii să fie egali garantați, asigurările făcute în mod solemn că violențele, or din ce parte ar veni, vor fi înfrânate, că fraudele, amenințările, ilegalitățile și corupțiunile, ce se vor comite cu ocasiunea alegerii sau în timpul alegerilor, vor fi descoperite și constatate, iar autorii lor trădați fără cruțare justiției etc., a decis pentru un moment pe alegătorii conservatori din județul Dâmbovița, adecă pe bărbații cunoscuți prin independența posițiunei lor sociale, prin inteligența și fermitatea caracterului lor să se prezinte în sala alegerilor, și să liseze de dreptul de vot, consfințit prin Constituțiunea țarei lor. A fost destul să transpire acastă intențiune, ca să se spulbere conținutul programului și circulărilor d-lor miniștri! A fost destul să se bănue numai că alegătorii conservatori vor lua parte la vot ca administrația să asmuțe pe agenții săi electorali spre a cutreera sate și orașe, influențând și amenințând ic i pe țărani, colo pe arendași și pe proprietari, prin mijlocele cele mai nedemne, de ale căror fata,le se ingrozia. Iar justiția, (dacă justiție se mai pote numi) să se transforme în agenți electorali pasionați, și să-și portă cumpăta, până a comite flagrante abuzuri de putere, arestând și amenințând cu arestare pe pacinicii cetățeni, cărora li se impută drept crimă faptul de a fi alegători independenți și influenți în colegiile lor ! Faptele positive ce vom cita aci, care ori când se pot proba cu acte, vor convinge nu numai pe cei greu de convins, dar pe inșii d-nn miniștri, cu tote promisiunile și făgăduințele solemne din programul și circulările d-lor, că ingerințele, ilegalitățile și abuzurile ce s’au întrebuințat de agenții săi în alegerile de față au fost la culme . Se scie de toți că o dată cu aparițiunea decretului pentru convocarea colegiilor electorale, se ivi o adevărată metamorfosă în întregul personal al funcționarilor din județ, de la prefect la vătășel, de la președinte la copist. In Dâmbovița ca și în tota țara, destituirile și numirile în funcțiuni s’au făcut direct de comitetul sucursal al celui de la Mazar-Pașa, comitet compus de câteva persone cunoscute sub denumirea de m óment apelpistil, cari pentru interes dau cu barda chiar în Dumnedeă “ Era natural ca numirile în funcțiuni să se facă după chipul și asemănarea lor! Decretele zapciilor numiți de comitet pare că nu se iscălise de M. S., pe când primarii erau convocați la reședințele sub-prefecturei unde li s’a citit sf. taine. Ei, luând note de cele citite și dăscălite de zapcii, se întorceau în comună, unde prin sunarea clopotelor de la biserici convocau obștea, spre a’i citi și reciti cel ce li se citesce, și lor de către zapcii, șefii lor. Citaniile sf. taine se zca că consistă în acesta: Dacă veți alege delegați pe aceia ce vă poruncesc e zapciu, și dacă delegații la rândul lor vor vota pe deputatul poruncit de zapciu, veți scăpa ,pentru totdauna de beilicuri, de serviciu militar și de tote angaralele ce sunt pe capu vostru ! In comuna Brătesci, în Ziua alegerilor de delegați, țăranii au fost îndopați cu mâncări și băuturi până într’atât, încât singuri au mărturisit că, pentru prima oră se învrednicesc și ei să mănânce și să bea din pomana zapciului! ! ! Primarul Serghie Dobrescu din comuna Podurile se vede chemat de zapciu și amenințat cu pedepsa destituirei dacă nu vam numi ca delegați pe acestea și anume persane : Apostol Lăzărescu, N. Săndulescu, N. Bodău, N. Spânu, Dumitrache și Primaru, prin influență... morală de sicur, ’i-a și numit delegați în păr ! Primarul comunei Moțoeni, Vasile Niculăescu, în ziua de 28 Maiű, scrie unui amic al său, că așteptă lista delegaților de la zapciu, că dacă n’a priimit-o încă causa este că registratorele subprefecturei, de fel din partea locului, nu a avut timp să o alcătuască! In Ziua de 28 Maiu, d. Ion Șerbu, proprietar mare, ducându-se în comuna Bezdadu, la d. Roth arendașul moșii, și la vărul său Ilie Popescu, însoțit de bo. Vasile Sinescu și Tiricomide, pentru interese particulare, se văd arestați de Primarul comunei Gh. Popescu, se țin în arestul Primăriei până la 29, când îi pornesc ca pe tâlhari cu escorta zapciului Mitrescu, însoțiți de un proces-verbal mai mult decât ridicul, în care se zice că: : Se bănue că arestații ar fi având de gândul» jf./ ro w/iWu. uttgerMur. Oul e feme, codri viseză. Contra căror alegeri să ne înțelegem ? Neapărat contra celor ordonate și ticluite de zapciu. In Ziua de 30 Maiü, d. Al. Brătescu, proprietar mare, aflându-se la moșia sa Brătesci, câțiva țărani cari nu participaseră la pomana zapciului, ’i rugá să’i povățuescă pe cine să alega delegați, căci ei văd bine că cei care se împărtășesc din pomana zapciului o vor plăti-o cu pelea lor înzecit și însuțit. Primarul aude de amicalele povețe date locuitorilor de către proprietarul lor, povețe care nu’l arangia câtuși de puțin, și de temere a nu rămânea infructuosă pomana zapciului, cea ce i-ar fi causat destituirea sa, și póte chiar darea în judecată, încheiă proces-verbal, imputând d-lui Brătescu că ar fi tentat să corumpă pe alegători, și se rușine nici că chiamă pe criminalul Brătescu să asiste la dresarea, sau mai precizis, la fabricarea actului, ca cu nodul acesta să intimideze și mai mult pe nenorociții țărani, ce erau deja sătul de pomana zapciului, care va rămânea proverbială în Dâmbovița. Prefectul seia tot, și Cu tóte acestea a avut infernalul tupei de a trimite în judecată criminală pe d. Brătescu sub ridicola acuzare de atentat în contră exercițiului drepturilor politice. La 2 iunie se trimit actele la parchet, la 2 iunie parchetul sesiseră pe judele instructore Politimos, și tot la 2 Iunie noptea judele instructore lanseză mandatul contra tâlharului Brătescu, cu termen de 1 Iunie, termen în care alegătorul colegiului I iă Al. Brătescu era chemat să voteze pe deputatul conservator al județului Dâmbovița! Toma Diconescu, proprietar mare, persoană cu influență și greutate, în vârstă aprope de 70 ani, este aruncat în temniță cu tâlharii încă de la 30 Mai, pentru singurul cuvânt că a rămas fidel convicțiunilor sale publice! Ca scusă însă, judele instructore Politimos, răscoleșce arhiva biuroului său, găsesce un dosar cu instrucțiunea terminată relativ la o neglijență imputată lui Diconescu, care în calitate de Primar și ofițer al stărei civile al comunei Moțoeni ,cu câțiva ani, ar fi celebrat o căsătorie țărănescă, fără îndeplinirea tuturor formalităților cerute de lege, și ieta pe d. Politii,.os că strigă în gura mare către amicii politici a Bvriha” apoi lanseza din nou mandat contra lui Diconescu cu tóta terminarea instrucțiunei, T supune la un simulacru de interogatorul, și fără multă tevatură "1 trimite iute la dubă. Se cere liberarea criminalului Diconescu, sub cauțiune de 5 mii galbeni în averea sa imobiliară. Insă d. Politimos nu vrea să scie d’astea. Se zice că pe cererea de liberare s’ar fi pus mucalita resoluțiune. La dosar, gi se va avea în vedere la pronunțarea ordonanței definitive.” Cum se califică procedarea d-lui Poltimos, care sub masca unui presupus delict comis acum câțiva ani, are curtigiul de a aresta în ajunul alegerilor pe bătrânul Thoma Diconescu, cu care se găseste în iiimiciție capitală din causa unor procese de hotărnicie ce sunt pendinte la curtea de apel din Bucuresci, refuzându’i cererea de liberare provisorie, cu totu cauțiunea de 5 mii galbeni ce a oferit în avere nemișcătore ? Ce idee a putut să ’și facă cine-va de d-sa, când la văzut în sala alegerilor deputatului colegiului I de Dâmbovița, voind să ia parte la vot, cu tote că ’și are domiciliul său politic la Teleorman, unde ’și a eseruitat dreptul de vot cu pasiunea alegerilor senatoriale din trecuta lună Martie, d-lui, om de lege și actual jude instructore pe lângă Tribunalul Dâmbovița? Calificarea o lăsăm la o parte. Vom spune numai că d. Foltimos este unul din tinerii magistrați care anul trecut sa grăbit a protesta prin demisiunea sa contra unor pretinse abuzuri comise în timpul alegerilor!!! In ziua de 3 Iunie, la ora legală, Primarul Târgoviștei, Chirculescu deschide colegiul, instaleza biuroul provisoriu în presența prefectului, și numeș ee ca președinte pe d. Costescu tatăl d-lui Prefect, iar ca secretari pe fiu d-lui Ion Ghica, și pe G. Geanolu. Descinzând după scaun, cu gura deschisă către biurou și cu ochii ațintiți către alegători d. Primar în deplină uniformă Zic0 .Armata fiind concentrată în apropiere de localul alegerii, vă este la ordine în orice moment. Se începe votarea biuroului definitiv. Se despre scrutinul și se ivesce paritate de voturi între d. Tache Lețu și Ion Ghica; biuroul, temându-se a nu se fi strecurat vre-o greșala la citirea biletelor, le revizuesce. Se procede la a doua votare, și acu pericolul fiind iminente incep ingerințele, influințele și promisiunile de înaintări în funcțiuni cu grămada. Unii se felicită de Prim-Președinte de Tribunal, alți de Consilierii județeni și permanenți, unii de membri comunali, alții de subprefecți, și câte și mai câte felicitări de felul acesta; alții în fine mai încăpățânați se amenință cu persecutări îngrozitore. Abia sosia câte un biet alegător, și Prefectul care a stat două zile neclintit în sala alegerilor, leeșia înainte ca un poponețe, ’1 luă ori de gât ori de braț ș