Timpul, noiembrie 1889 (nr. 3-15)
1889-11-25 / nr. 11
SAMBATA 25 NOEMBRE 1889. ABONAMENTELE: » In toată țara, pe an . . . . 40 lei v » pe 6 luni... 20 „ » » „ pe 3 luni. . . 10 „ Pentru streinătate pe an . . 00 Abonamentele se priimesc la Administrație ONESEIPLAB10 BANI ZIAR COTIDIAN Director politic im. PALEOlogii REDACȚIA : Calea Victoriei, 28 ADMINISTRAȚIA : Strada Academiei, 24. Ediția l a Exemplarul IO Bani ANUL X No. 11 ANUNȚURI SI INSERT!T »R I Linia 30 litere petit pag 10. . . 0 40 Reclame pag. III...................150 . „ II , - ... . 2.5z ANUNCIURILF ȘI INSERTTTJNILE sunt exclusiv primite la Agenția HavasÂ[in București, Calea Victoriei No.SIN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse și"" la toate sucursalele sale. Scrisorile nefrancate nu se primesc Manuscrisele nepublicate se ani Bichisci, 24 ianuri 1889 Suntem dintre aceia cari socotesc institutele de credit ca o puternică pârghie in desvoltarea sănătoasă a unei națiuni; înțelegem de minune binefacerile pe cari instituțiunile financiare sunt chemate a le răspăndi cu mână largă, mai cu seamă țarei noastre, care n’a ieșit incă din grelele încercări ale vieței economice, încercări produse de un complex de condițiuni sociale, istorice și geografice.—Vom fi intre cei d’intăi cari să ne opunem ferm la discreditarea acestor instituțiuni, discreditare la care s’ar părea că s’au consacrat sistematic o bună seamă, tocmai dintre aceia cărora li se încredințase o misiune diametralmente contraria. Dacă atingem astăzi cestiunea aceasta, n’o facem decăt fiind călăuziți absolut de binele obștesc, și numai in vederea unei mai trainice ridicări a instituțiunilor noastre de credit. Fiindcă le recunoaștem deosebita însemnătate, tocmai pentru aceia am dori să vedem luăndu-se cele mai serioase măsuri pentru intemeiarea lor definitivă, și chiar pentru o extindere potrivită cu cerințele societăței moderne. In ultimii ani, publicul a fost viu impresionat de unele neajunsuri ivite, fie din cauza organisațiunei lor chiar, fie numai din cauza lipsei unui control puternic și neadormit ce s’ar fi cerut de la Stat. Nimeni n’a uitat incă cele petrecute la diferitele instituțiuni de Credit, unde cățiva societari ’și-au permis intențiunea manifestă de a schimba aceste instituțiuni eminamente economice, in instrumente ale unei politice cu totul militante. Aceste tendințe au fost revelate cu multă stăruință in Cameră de unul din deputații cei mai autoririsați, și se știe că guvernul s’a declarat atunci, față cu legea, in neputință de a interveni in mod eficace și de a pune capăt acestor tendințe. — Pe de altă parte, este incă vine in mintea tuturor, priveliștea penibilă la care ne-a făcut să asistăm Creditul Urban din Iași, prin neglijența și reauacredință a celor însărcinați cu conducerea acelei instituțiuni. Apoi, astăzi chiar, in momentul cănd scrim aceste linii, guvernul este preocupat de niște grave neregularități constatate la societatea de asigurare mutuală Unirea. Se spune că fondul ramurei de incendiu ar fi cu desăvârșire sleit, și că însuși fondul asigurărilor de viață de la această societate, ar fi fost grav compromis. Aceste împrejurări, de natură așa de alarmante, sunt menite a deștepta cu un ceas mai curând atențiunea și interesul publicului pe de o parte, și pe de altă parte a hotărî pe guvern la o intervențiune serioasă. Suntem îndreptățiți de a cere ca guvernul să dispună de toate mijloacele, pe cari Ji le dă legea, spre a se preîntâmpina odată pentru totdeauna niște neregularități atât de jignitoare, și spre a se întări in public o desăvârșită încredere in institutele noastre financiare. Dacă actualele legi nu dau guvernului destul drept de control și de intervențiune serioasă, noi credem că guvernul ar fi dator să presinte de urgență corpurilor legiuitoare o lege specială in sensul arătat, pe care avem credința că eu voie bună îi vor acorda-o și Camera și Senatul. Oricum, este limpede că institutele noastre financiare nu pot fi lăsate in voia intimplărei, sau al unor politiciani puțin scrujuloși, und aut nu stau in trio numai interesele cătorva acționari, ci liniștea publicului, ci interesele de viață ale țarei ce se află actualmente intr’o crâncenă aptă economică. Trebue să se pună in sfârșit capăt și neglijențelor de pură gospodărie ale acestor institute, și deplorabilului obiceiu stabilit de partizanii fostului regim, de a vedea acolo niște puternice arme de ingerință electorale. Asemenea măsuri, ni se par imperioase pentru desvoltarea și consolidarea creditului public. Vom reveni cu altă ocaziune. Mitropolitu Mihail a primit de la trei șefi de biserici oodoxe autocefale răspunsul la circulara sa,care anunță reinstalarea sa. Arhiepiscopii de Cipru, zice că întoarcerea mitropolitulu însemnează și întoarcerea păcii, a odinei și a iubirei intre popor și cler. Mitropolitulalcedoniei zice că, întoarcerea șefului biserici sărbești, in condițiuni canonice, constitu o victorie a bisericei sărbești. Sântul Sinodusesc se mărginește acemeia pe Mitropolitu Mihail.* Paris, 5 Decembre. Camera a validat alegerea d-lui Robert Mitchell. D. Londay a apărat, in numele sufragiului unversal, alegerea d-lui Thirion (Dordonia); ci toată această apărare, d-nu Thirion a fostnvalidat cu 303 voturi contra 205. Camera a invalidat de asemenea pe d Prevost, deputat bulangist. O depeșe din Mozambic anunță sosirea căpitanului Trivet care a străbătut Africa. Lisabona, 5 Decembre. Împăratul lom Pedro a sosit; el a debarcat la arsenalul marinei; a fost primit cu onorurile suverane; regele și miniștri ’l așteptau la doar cader. Bruxel, 5 Decembe. Discuția asupra interpelărei Bara a continuat azi la Cameră; ministrul justiției a combătut asuțiunile interpelatorului. D. Bara, strigând: Ministrul minte un mare zgomot s’a produs; președintele Camerei a chemat pe d. Bara la ordine, dar dupe explicațiunile acestuia din urmă, el a retras chemarea la ordine. Ministrul justiției a declarat in urmă că ministrul Devolder nu asistase la intreținerea d-lui Pourban cu ministrul Bernaart. Deputatul Janson a zis că "îteaptă discuțiunile Camerei, căci e sigur că MS.-1 - n’ar permite atunci miniștrilor să conserve funcțiunile lor. O mulțime numeroasă se grămădea înaintea Camerei și striga demisia. TELEGRAME . Serviciul Agenției Române Viena, 5 Decembre. Regele și Regina Danemarcei au plecat la Copenhaga. Constantinopol, 5 Decembre. Poarta refusă cererea formulată de Serbia, in privința rechimărei vice-consulului turc din Vranja. Serbia amenință că-i va retrage execuatorul. Constantinopol, 5 Decembre. Mahmud Djellaledin pașa a fost numit președinte al secțiunei legislative la Poartă. Iradeaua care numește pe Zia-Bey ambasador la Roma a fost promulgată. Berlin, 5 Decembre. Consiliul federal a adoptat protecte de lege pentru crearea și Întreținerea unei linii de vapoare intre porturile Germane și Africa Orientală. Tenerif. 4 Decembre-Fostul președinte al consiliului Brasiliei d. Aropreto a sosit la St. Vincent și a conferit cu împăratul Dom Pedro, Londra. 5 Decembre. liniei află că Sultanul ar fi dat ordinul Porții să iubească încheierea noului tratat de comerț cu Germania. Belgrad, 5 Decembre. Narodni Dnevnik zice că escesele de limbagiu ale unor ziare in privința Austro-Ungariei, nu respund spiritului public in Serbia, pricinuiesc încurcături guvernului și n’au nici un folos practic. LA LUCRU Cinstita Voinței Națională, organul societății de exploatare numită Colectivitatea, societate care a avut de consiliu de administrație pe d-nii Maican, Anghelescu, Radu Albaiu și alții, reproșează cu o dublă ironie partidului conservator, lenea și incapacitatea sa. Ce fel, ne zice cinstita foae. Camera s’a deschis de opt zile! Ce ați lucrat in acest timp ? Ce fel, sunteți de atâta vreme la putere, și n’ați făcut nimic. Aveți dreptate onorabililor. Toată lumea știe că in cei 12 ani căt ați avut dv. puterea pe mănă, ați știut sa vă slujiți cu dânsa. V’ați pus la lucru fără preget și fără intărziere, și cănd ați fost siliți să incetați de a lucra, v’ați retras din afaceri cu câte o avere bunicică, pe care acum o administrați cu înțelepciune, și ceva mai bine decăt ați administrat averea țărei. Cu această plăcută ocupație așteptați acum să vie vremea de a ve pune iarăși pe lucru. Noi, intr’adevăr, de cănd am luat locul d-voastră, n’am fost așa activi. Ne-am perdut vremea cu diferite fleacuri. Am restabilit liniștea in țară, și am vindecat buba care copsese in timpul domnielorvoastre. Am înlocuit cu aur sunător teancurile de hăriioare rupte, pe cari d-voastră le puseseră ți in locul aurului. Am răscumpărat fără nici o para Linia Lemberg-Cernăuți, pe cănd d-voastră ne invățaserăți că asemenea operații nu se fac decăt cu sute de milioane. Am vândut țăranilor moșiile Statului, pe cari erați obicinuiți să le cumpărați numai d-voastră. Aveți dreptate, n’am făcut nimic. Andrassy și Klapka Multe și nenumărate au fost aprocierile, in acești cățiva ani din urmă, cu privire la sorții de răsboi, localizat intei, insă degenerând apoi intr’o conflagrațiune generală. O lungă experiență a doveit că prezicerile și prevederile pesimiste nu erau întemeiate , dar totuși izvorul proorociilor n’a secat noroc că vin din cănd in cănd in ajutor, și cuvintele dictate unor oameni cu însemnătate politică, de mare experiență și de o adâncă cunoștință a imprejurărilor. Dăm aici, ca curiositate, cuprinsul unui număr din Correspondance Hongroise, in care găsim și prevederi pesimiste, și corectivul lor, și unele și altele semnate de nume mult cunoscute: „Generalul Klapka a publicat de curând intr’un ziar ungar, o scrisoare in care conjură partidele oposițiunei ungare de a lăsa in afară din desbaterile parlamentului chestiunile militare, cari se leagă de aspirațiunile naționale ale Ungariei. „Evitați, —scrie generalul,— in discuțiunile voastre, tot ce ar putea tulbura buna înțelegere intre popor și armată. Această înțelegere este prima condițiune a isbăndei intr’un resboi cu Rusia, și răsboiul acesta nu se poate înlătura. Va isbucni o dată; vom fi nevoiți să ne apărăm interesele in peninsula balcanică in contra cotropirei ideilor panslaviste. Rusia nu va putea fi pasivă in această luptă, fără a desminți politica ei tradițională, căreia datorește puterea și mărirea sa. Vom avea deci, răsboiu cu Rusia, și îl vom face cu sau fără ajutorul Germaniei. Vom apăra la nevoie interesele noastre in Orient, și fără aliați.“ Pe de altă parte, părerea Comtelui Iuliu Andrassy, fost ministru al afacerilor streine diferă cu totul de cele de mai sus, „căci Comtele crede că răsboiul cu Rusia se poate înlătura, dacă se va găsi un mijloc de a alcăutui, in urma unei înțelegeri dintre acea putere și Austro-Ungaria, din țărie balcanice o zonă neutră, astfel ca ambele să se abție de orice amestec in afacerea acelor țări, și să renunțe la beneficiul unei nedumiriri (Vormacht) in peninsulă. „ Comtele Andrassy mai zice că nu e teama unei infrăngeri in cazul unui răsboiu care îndeamnă a dori o înțelegere, ci considerațiunea că nici victoria, nici înfrângerea unuia din cei doui adversari, n’ar aduce deslegarea chestiunei Orientului. Oricare ar fi influența —Austro- Ungară sau Rusă— care ar birui in urma răsboiului, in peninsula balcanică, noua stare de lucruri n’ar fi decat un armistițiu intre beligeranți, și, la prima ocasiuni—armata învinsă reorganisată fiind—un al doilea resboi ar isbucni, și așa mai încolo. Nimeni n’ar putea să prevadă resultatul unei asemenea lupte, care ar fi o calamitate, și pentru învingător, și pentru învins. Ieforme in Creta Se asigură că Firmanul relativ,la Creta reduce numărul membrilor adunărei naționale de la 80 la 60. Poarta insărcinându-se a întreține gendarmeria, nu va mai lăsa Cretei jumătatea din veniturile vamale. Reformele propuse sunt următoarele : reorganisarea tribunalelor ordinare, reducerea numărului lor; reorganisarea școalelor musulmane și creștine, protecțiunea industriei locale ; garanții pentru mersul regulat al administrației ; lucrări de adâncire și de lărgire a porturilor Retirno, Candia ei Canea; crearea unei scolnavale; organisarea arsenalului; instituirea Camerelor de comerț; crearea unei scoale de comerț; organisarea unei bănci agricole in folosul populațiilor; isprăvirea și construirea de drumuri. NECONSECINȚA Nu se așteaptă, credem, nici Naționalul, nici România, să plângem d’impreună cu densele, asupra nestatorniciei ce ele descoperă in lumea aceasta de neajunsuri parlamentare și de pointagiuri greșite. Căci, de, nu suntem noi de vină dacă stimații noștri confrați au luat drept partea lor proprie, ceea ce li se dedese cu împrumut. N’au voit, nici unul, nici altul, să ’și dea seama, că nu toate ale lor erau glasurile de la votarea biuroului Senatului; au crezut și n’au cercetat. Spuneau, ce e drept, bieții partizani ai guvernului, că ajutase și ei oarecum la acel triumf pe care o exploatau adversarii, dar nu se cuvenea să insiste; ar fi părut, altmintrelea, că se laudă de o binefacere, faptă, pe care morala creștină o gonește. Și nici de cum n’ar zice nimic acei partizani ai guvernului, dacă, după votarea comisiei de răspuns, cu a cărei prilej s’a dovedit unde este majoritatea, foile așa zișilor amici ai d-lui L. Catargiu, ar fi ajuns la pocăință. Dar pănă intr’atăt de mare le este îndărătnicia, că le place mai bine să se lege de capul unor nevinovați, decăt să recunoască greșala unei socoteli a lor. De ce faceți, stimați confrați, pe senatori răspunzători de chibzuelile d-v. cele din urmă, și nu recunoașteți că îndreptățesc cele de mai înainte? Cu ce drept le cereți să fie cu d-v., cănd știați bine că vă sunt adversari, și trebuia s’o știți, de vreme ce voiați să-i trimiteți pe acasă, inainte chiar de a da ochi cu dânșii ? N’aveați majoritate inainte de deschidere, n’aveți nici acum, nu vă voia camerile la 15 Noembrie și nici azi nu vă primesc, mai statornicie decăt aceasta se poate ? Și mai era nevoie să’i corupă cineva, și sa’i cumpere pentru a avea voturi in contra-vă, pe acei deputați și senatori cari inși vă recunoșteați că vă erau vrăjmași ? Ei sunt statornici, dar d-v. sunteți neconsecinți. ȘTIRILE ZILEI Circulara d-lui ministru al agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor, din 23 Noembrie 1889, către d-nii proprietari de vite din țară. Domnul meu. In urma interveniiior făcute pe cale diplomatică, guvernul italian a consimțit a permite intrarea in regatul Italiei a vitelor de proveniență romană, cu condițiune ca exportul lor din România să se facă in mod exclusiv prin portul Constanța. Odată cu această decisiune a guvernului italian, societatea italiană Cirio, a in-