Timpul, august 1890 (nr. 210-233)
1890-08-05 / nr. 214
DUMINECĂ 5 AUGUST ABONAMENTELE: Ți toată țara, pe an . . . .. >, pe 6 luni . .. „ pe 3 luni . Pentru streinătate pe an. 1 Abonamentele se primesc la Administrație 1IN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD 40 lei 20 „ 10 „ 00 „ EDIȚIA A DOUA IAR COTIDIAN , F . . ministrația : Calea Victoriei, No. *54*. ANUL XI No. 214 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 .. ., II ..... 2.60 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS ia Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU LE PRIMESC OAMENI PRACTICI Sunt două feluri de oameni practici: unii, și cei mai mulți, cari înțeleg să se poarte astfel in viața publică incât totdeauna interesele lor particulare, lăcomia lor, să fie îndestulată; iar ceilalți, din nenorocire „pasări rare“, cari aplică cu dinadinsul ideia că legile bune nu sunt cele ideiale, ci tocmai acelea cari reies oarecum din firea societăților pentru cari sunt formulate sau cari, in toate cazurile, corespund nevoilor reale din acele societăți. Cei d’anteiü formează ceea ce s’ar putea numi „partidul extremului egoism“,— cei d’al douilea sunt altruiștii prin excelență, al căror altruism nici odată nu se va bate in capete cu „Morala Evoluționistă“ a lui Spencer, și cari in totdeauna vor fi pionierii cei mai laborioși ai progresului. Această clasificațiune, care in alte țărî civilisate ar strânge de o parte și de alta oameni din toate taberile politice, absolut fără excepțiune, in țara noastră din nenorocire corespunde perfect tocmai celor două mari partide politice, cari î și dispută simpatia publică și cârma Statului. Voiți dovezi?.. Colectivitatea alungată din stupul cu miere de către harnicele albine, ca pe trântorul inapt la fecundațiune,—colectivitatea, ai căror membrii nu sunt legați prin nici un ideal public comun și cari nici trebuință nu simt de a fi adumbriți de un asemenea steag politic, ce caută ea in luptele noastre dacă nu succesul, in orice condițiuni, cu orice preț și fără nici o grijă pentru morala socială?... — Există in țară un prejudiciu religios?.. imediat ea calomniează pe conservatori de a fi protectorii cei mai indărătnici ai evreilor !—Sunt, șoviniști pe toate cărările, ea va ridica fără zăbavă cestiunea ridicată de la biserica grecească din Sulina. Fi vor categorii sociale, cari nu -și pricep interesele mai departe de linia care măseară lungimea nasului, vom auzi pe dată zbuciumându-se legea mărcilor de fabrică, convențiunea cu Serbia, taxarea porumbului din Francia, lipsa de vagoane din țară, și tot atâtea alte cestiuni gălăgioase, in cari nu se ține seamă nici de condițiunile noastre materiale și cu nici un chip de logica cea mai elementară. Să atragă aderenți, să fure puterea electorală, spre a -și impărți apoi beneficiile ilegitime ale puterei, iată toată ținta colectivităței și «extremul egoism» sălbatec și conrucător al colectiviștilor. Știți, care este norocul acestei națiuni ?... In fața colectivităței stă o grupare de oameni care, deși compusă din marii agricultori, din marii capitaliști și din productul cel mai cult al vremei, totuși având puterea in mână, — in loc s’o întrebuințeze pentru sine și, socotește înțelept de a o consacra întreagă pentru ajutorarea și înălțarea claselor năpăstuite in desvoltarea de până acum a societăței românești. A ceea ce, in neștiință și cu ironie filistină se numește «elită socială», avu marele curagiu de a nu întocmi nici o lege care să nu apere și să fortifice clasele muncitoare, avu rara virtute a altruismului prin escelență. Negreșit, suntem puțini față cu masa enormă a celor cari nu vor să înțeleagă și mai cu seamă cari nu pot să înțeleagă devotamentul și patriotismul acestei «elite sociale»,... dar, incă o dată noroc, sufragiul restrîns e înscris in Constituțiune și... altruismul nostru costă mai puține parale pe actualul colegiu electoral. In rezumat , sunt in țară oameni practici cari se numesc colectiviști și sunt cari pe drept pot fi numiți «elită socială». După 12 ani de crâncenă luptă, victoria este hotărâtă astăzi: extremul egoism este incuartirat. in Ghetti pe cari papalitatea le înființase pentru o treime. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austria Viena, 15 August.—«Fremdenblatt» zice, cu ocaziunea călătoriei împăratului Wilhelm in Rusia, că această călătorie este o mare satisfacțiune pentru toți ambii pacei, căci ea este o garanție pentru rezolvarea chestiunilor europene. împăratul Wilhelm, după întrevederea sa cu țarul, va mai avea o întrevedere și cu împăratul Austriei in Silesia; aceasta va fi o nouă garanție despre menținerea păcei deși stabilitatea alianței austro-germană nu mai are nevoe să fie pusă la încărcare. Ischl, 15 August. Regele României și Principele moștenitor au sosit la Ischl cu un tren special la 2 ore și 35 minut; la gară au fost primiți de împărat care l-a însoțit la hotel Elisabeth. Aghiotantul Sachs, căpitan de corvetă, a fost atașat pe lângâ persoana Regelui. La 4 ore s’a dat un prânz la Vila imperială; au luat parte Regele și Principele moștenitor a României, împăratul și împărăteasa, Princesele Gisele, Elisabeth și Augusta de Bavaria precum și suitele lor. împărăteasa a luat loc intre Regele și Principele moștenitor al României. După prânz Regele, împăratul și Principele au făcut o plimbare in trăsură; la ora 7 au mers la teatru. Klamenburg, 15 August.Procesul Gazetei Transilvaniei.:— D Traian Popa a fost condamnat la 1 an închisoare ; d. Mureșanu la 6 săptămâni ; amânduoă au făcut apel. Republica Argentină Buenos-Aires, 15 August. - Ministru de Finanțe a declarat comisiunei parlamentare că va evita vre o nouă emitere de hărtie-monedă. Bulgaria Sofia, 15 August. - Principele a pronunțat ieri la banchetul din Vidin următorul discurs : Am ales pentru intoarcerea mea in țară, după o mică cărtorie, ziua când poporul meu, iubit și eu alesul său suntem fericiți a sărbători pentru a teia oară aniversarea suitei mele pe tronul glorios al Bulgariei. Sunt 3 ani de când venind in Bulgaria, am adresat atot-puternicului rugăciunea să bine-cuvinteze intreprinderea mea. Dumnezeu a ascultat dorințele mele și intr’adevăr a binecuvântat Bulgaria căci sunt deja 3 anii de când o protejează înlăturând relele ce vor să’i facă invidioșii. In ultima mea călătorie am constatat cu plăcere că considerațiunea ce spiritele înțelepte dau suveranului și cauzei sfinte ale Bulgariei crește continuu având fiecare încredere in maturitatea politică a poporului bulgar. Proba o găsim chiar in ultimele noastre succese naționale cari ne-am convins că din politica noastră și din raporturile noastre cu Majestatea sa augustul nostru suzeran nu poate să rezulte decât bine pentru Bulgaria. Să continuăm deci a servi și pe viitor scumpă noastră patrie cu acelaș devotament, cu aceeași neinteresare, cu aceeași iubire pentru ca să avem totdeauna asupra Bulgariei mâna puterrnică a lui Dumnezeu care să ne conducă la glorie și mărire. Azi ca totdeauna simt o plăcută datorie să exprim primului meu ministru înalta și sincera mea recunoștință pentru modul înțelept cu care a administrat țara in absența mea. In calitatea mea de cel mai înalt reprezentat și conducător al vostru, beau pentru gloria, mărirea și progresul scumpei mele patrie, pentru credincioșii săii servitori și pentru brava noastră armată. Ura i Englitera Londra, 15 August. — «Times» află din Cair că convențiunea comercială dintre Austro-Ungaria și Egipt va fi iscălită sâmbăta. D. Jackson, secretar parlamentar, a declarat in Camera Comunelor că speră că Parlamentul să se inchidă luni. Francia Paris, 15 August.—Ziarul «le Temps» in articolul său de fond zice că visita ce împăratul Wilhelm face Tzarului nu e decât un act de politeță; împăratul Germaniei se însoțește de generalul de Ca Ti vi numa pentru a-l prezenta împăratului Alexandru «Le Temps»laudă disposițiunele pacinice ale Tiarului și aduce ca probă scrisoarea adresată generalului Vanofsky și concediarea anticipată a unora din trupe Ziarul adaugă că aceste măsuri au o mare însemnătate față cu înarmările peste măsură ale Germaniei. Grecia Atena, 15 August. — Botezul fiului Principelui regal se va face lunea viitoare. Împărăteasa Frederic nu părăsește pe fiica sa și duce o viață foarte retrasă; sănătatea princesei este bună. Meetingul macedonian care a fost anunțat s-a amânat pe Duminecă din cauza marelor călduri. O mare secetă e in toată Grecia. După botezul tânărului principe, Regele va pleca la Viena, Berlin, Paris șji Copenhaga, apoi se va întoarce înaintea alegerilor din Octombrie. minmmim LUCRĂRILE DE SOSELE Din creditul de 23.900.000 lei votat de Corpurile legiuitoare in sesiunea trecută, s’au angajat următoarele lucrări de șosele, de poduri, terasamente și de racordări. Iată licitațiile ținute și lucrările contractate deja pentru campania anului acesta : Licitația ținută la 16 Septembre 1889 pentru construirea șoselei București-Alexandria cu contract in sumă de 480.714.87. La 8 Ianuarie 1890 pentru construirea șoselei muntele Sasului-Frontieră in sumă de lei 344.637.50. La 10 Noembre 1889 s-a ținut licitație pentru construirea șoselei Tecuiu-Berlad lei 219.403.42 ; la 8 Decembre 89 fondațiile podului Argeș Copăceni (328.425.00); la 5 Martie 1890, zidăriile și terasamentele podului Argeș-Copăceni (298.350.00 lei); la 15 iunie 1890, Construcția șoselei Lotru-Câineni (lei 416.250). La 19 Iulie 1890 s-a ținut licitație pentru construirea șoselei Cârligu- Gaprei-frontiera (lei 647.703.03) și e să se aprobe de consiliul de miniștri. Iată acuma și termenele de licitație ce se vor tine incă : La 8 August 1890 se va ține licitație pentru fondații, zidărie și apărări la podul de pe Ialomița ce duce la Pucioasa (lei 212,000). La 9 August 1890 licitație pentru construcția șoselei Tâmna-Prunișor, (lei 301,971,49). La 10 August 1890 pentru construirea de cantoane in circumscripția VII, (lei 40,230,.). La 11 August 1890 construirea a trei cantoane Târgu-Frumos-Hârîău, (lei 6,378.68). Această licitație s-a aprobat. La 13 August 1890, inălțarea șoselei din orașul Bacău, (lei 95,113,01). La 21 August, construirea șoselei Tulcea-Constanța, de la kilometrul 49 până la 88, (lei 313,190). La 24 August, șoseaua de racordare de la podul Olt la Slatina (Capul drept) in sumă de 83,809,60. La 11 Septembre 1890 prelungirea digului de la podul Bistrița la Bacău, (lei 49,082). Află tor. Totuși, nici in fața cifrelor atât de elocvente, colectiviștii nu vor să înceteze cu fraza lor adorată că «reacțiunea a pus la dosar legea vânzărei bunurilor Statului.» Noi punem rămășag că nici chiar atunci când ar vedea cu ochii cum se vând moșiile Statului, colectiviștii n'ar inceta să scrie ca până acum. De aceia îi lăsăm să cânte cum vor. MOȘiILE STATULUI Am publicat ori situațiunea lucrărilor de vânzare a moșiilor Statului la săteni, pe luna Iulie 1890 până la 1 August. Aceste moșii, dintre cari unele sunt date spre constatare, altele spre parcelare, o parte vândute și alta vândute și confirmate, sunt in număr de 88. Numărul județelor din cari fac parte moșiile acestea este de 23, și din țara intreagă de la Dorohoiu la Severin. Noi credem că pentru orice om imparțial, cifrele acestea dovedesc destul de clar că ministerul de Domenii pune multă stăruință pentru ca legea vânzarei bunurilor Statului să nu rămână o vorbă deșartă, Gâcî atunci când intr’o singură lună lucrările sunt așa de Înaintate, se poate convinge oricine câtă muncă se depune de cei însărcinați cu aceasta. Alta urmlriit Monarhiu Presa germană despre călătoria împăratului. — Știri și amănunte despre întâlnirea Împăraților Wilhelm și Franz* osef. Și presa germană, ca și cea austro-ungară, afirmă in ajunul călătoriei împăratului Wilhelm al II-lea in Rusia, că se inșală toți aceia cari ar vedea in acest fapt un act politic care să iasă din sfera întreitei alianțe. Împăratul german n’are alt scop decât a strânge legăturile de prietenie personală a sa cu Țarul Rusiei și prin aceasta a oferi o nouă garanție păcei europene. Acest limbagiu al presei germane face o impresie foarte bună la Viena. O impresie tot atât de bună face și o altă știre sosită ziarelor sieneze tot din Germania. Cu data de 12 August ziarele vieneze publică următoarea telegramă din Berlin : «După o depeșe a ziarului «Volks- Zeitung, intâlnirea împăratului Wilhelm cu împăratul Franz Iosef al Austriei s’a fixat definitiv pe ziua de 17 Septembrie; întâlnirea va fi in castelul Rohnstock (districtul Liegnitz, cercul Bolkenhagen). D-nii Captivi și Waldersee vor insoți pe imperatul german, și Cocotele Kalnoki pe împăratul Franz-Iosef.» Revenind asupra acestei depeși in numărul ce ne sosește azi, «Neue Freie Presse» scrie următoarele : «Am reprodus intr’o depeșe știrea dată de un ziar din Silezia despre intâlnirea plănuită a împăraților german și austriac in ziua de 17 Septembrie, va să zică cu ocazia manevrelor imperiale, in castelul Rolmstock din Silesia prusiană. «După informațiile noastre, va fi de față la această întâlnire și Regele Saxoniei: întâlnirea celor trei monarhii va avea un caracter cu desevârșire intim; orice manifestații publice mai mari se vor evita. «Tocmai pentru a păstra caracterul intim al intâlnirei, ea nu se va mai face la Liegnitz, cum se proiectase mai de mult, ci in castelul Rohnstock. Tot din acel motiv nu va fi la epoca intâlnirei nici o persoană princiară in apropierea castelului Rohnstock,afară de regele Albert ale cărui legături de intimă prietenie cu împăratul Wilhelm sunt cunoscute. «Cancelarul imperial, generalul Caprivi și ministrul de Externe al Austriei, contele Kalnoky, vor cobori la castelul contesei Schweinitz de la Hausdorf, in nemijlocită apropiere de Rohnstock.