Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)

1890-09-19 / nr. 248

■ia TIMPUL. 19­ Septembre armată de funcționari, micile majo­rități cu cari a invins partida gu­vernamentală in multe orașe, dove­dește cel puțin că până acum n’a isbutit a-și sdrobi adversarii din orașe in așa măsură cum a știut să « « * facă aceasta la țară. Eastern. Sosirea 1S. M la Sinaia Miercuri, 12 Septembre, M. S. Re­gele, împreună cu A. S. R. Principele României, a pornit de la castelul Wein­­burg prin gara Rheineck, unde aștepta trenul regal, insoțit de A. S. R. Prin­cipesa Josephina Augusta mamă a Ma­­jestăței Sale, de A. S. R. Principesa Antoneta de Hohenzolern , de AA. U­. RR. Comtesa de Flandra cu Principe­sele fiice ; de Principii Leopold și Fre­­derich de Hohenzollern; Albert de Flandra și de suite. Augusta familie a M. S. Regelui, a­­fără de Principele Friederich, s-a oprit la Lindau, unde Suveranul nostru, a­­dânc mișcat, imbrățișă in modul cel mai cordial, pe toți membrii familiei Sale, luându-șî remas bun. La orele 2 și 20 m., trenul regal se îndreptă spre Mü­nich, unde sosi la orele 7 și 45 m. seara. Aci se luă prânzul, după care Regele și Principele imbrățișază pe A S. Principele Friederich de care se despărțiră și, la orele 8, 35, trenul re­gal se îndreptă prin Salzburg, spre Viena, unde sosi Ju oî, 13 Septembre, la orele 6, 45 dimineața. Aci M. S. Re­gele fu intampinat de d. Perticari, în­sărcinat de afaceri al Romăniei cu personalul Legațiunei, de d. de Lind­­heim consul general și alte persoane de dinsticțiune cu cari Regele și Prin­cipele Se întreținură căte­va­ momente, indreptăndu-se apoi spre hotel Mundi unde se cobori. Majestatea Sa făcu de dimineață o preumblare prin oraș și se întoarse la hotel unde luă dejunul. După dejun vi­sită museul de arte, unde fu intam­pinat de d. director consilier de Falke care insoți pe Majestatea Sa in tot timpul până la plecare, când Regele, după căte­va momente de convorbire: ’Și luă ziua bună; in urmă făcu o preumblare prin oraș și, la orele 7 seara, Se intoarse la hotel unde întru­nise la prânz pe d. Perticari, pe d. consul general de Lindheim, pe d. Cre­­țulescu și pe d. Lecomte de Nouy. Regele și principele convorbiră, in modul cel mai afabil, cu persoanele in­vitate și, la orele 9 și jumătate seara, se retraseră. Vineri, 14 Septembre, la orele 7 l­ a dimineața, M. S. Regele împreună cu principele României, însoțiți de d. Per­ticari și de suite, a mers la gara Stadts­bahn. Aci Regele fu întâmpinat de per­sonalul legațiunei, de d. medic inspec­tor general Theodori, de d. senator G Filipescu, de d. consul general de Lind­­heim și de alte persoane de distinc­­țiune cu cari Majestatea Sa se între­ținu cu obicinuita s­­alabilitate și, la orele 8, trenul regal se îndreptă spre Budapesta, unde sosi la orele 1, 35 dupe ameazi. Aci regele fu întâmpinat de mai multe persoane de distincțiune, intre cari d. A. Ghica, consul general și d. Ludwig, director general ai căi­lor ferate ungare, cu care se întreținu in tot timpul dejunului, după care, trenul regal s’a îndreptat spre Predeal, unde a sosit Sâmbătă, 15 Septembre, la orele 7, 28 dimineața. Aci M. S. Regele a fost întâmpinat de d. General Manu, președinte al consiliului de mi­niștrii , de d. Th. Rosetti, ministru al Justiției; de d. Al. Lahovari, ministru al Afacerilor streine; de d. M. Ger­mani, ministru de Finanțe; de d. Ge­neral Vlădescu, ministru de Rezbel; de d. Peucescu, ministru al Domeniilor; d­e d. General de divizie Cernat, co­mandantul corpului II de armată ; de d. General Racoviță, comandantul cor­pului III de armată ; de d. General­adjutant Barozzi, șeful casei militare regale ; de d. colonel Algiu, prefectul poliției Capitalei; de d-nii coloneli­­adjutanți Candiano și Robescu ; de d. Lupu Costache, prefectul județului Pra­hova și de autoritățile locale. De aci M. S. Regele, însoțit de toate persoanele ce-L întâmpinase, porni cu trenul regal la Sinaia, unde sosi la o­­rele 8 dimineața, in aclamațiunile en­tusiaste ale trupei și mulțimea ce adă sta in gară pe Suveran. M. S. Regele, co­­borându-se din vagon, fu intimpinat de Exc. La Sir Lascelles, ministru ple­nipotențiar al Angliei; de d. comte de de Szécsen, însărcinat de afaceri al Austro-Ungariei; de d. Schloezer, în­sărcinat de afaceri al Germaniei ; de J. de Buisseret, însărcinat de afacer al Belgiei, și alți membri din corpu diplomatic, de autoritățile locale, de Arh­imandritul Nifon, superior al mo­­nastirei Sinaia, precum și de un nu­meros public. Pe peronul gării se afla garda de o­­noare alcătuită din o companie din ba­talionul 4 de vânători cu drapel și mu­­sică care intonă imnul național. Ofi­cierii batalionului erau toți față. Regele trecu pe d’inaintea frontului in urările entusiaste ale ofițerilor și trupei. Se întreținu cu persoanele ce’L intimpinară Si Se urcă la Castel. AIn tot timpul călătoriei, M. S. Regele a exprimat dorința de a se păstra cel mai strict incognito. La orele 11 și jum., Majestatea Sa a întrunit un consiliu pe de miniștri pe cari i-a oprit la dejun. Dupe dejun a convorbit aproape o oră cu d-nii mi­niștri și la orele 3 dupe amiaza S’a re­tras, pregătite; acela din bărbați care ar fi mâncat mai multe câștiga o pipă de spumă de mare ; premiul acordat fe­­meilor era un portofel pentru parale. După patru ceasuri de joc al fălcil­or, un vizitiu care a mâncat opt­zeci și patru de torte, și o damă care a mâncat trei­zeci și cinci, au­ fost pro­clamați laureați in mijlocul entuzias­mului general. Un testament curios — La Londra a murit un d. John Clayton, un mare industrial din Newcastle și a lăsat o avere de 728 mii lire Sterlinge. Mai multe din dispozițiile lui testamentare sunt curioase, intre altele acesta . Reposatul a exprimat dorința ca moș­tenitorii lui să consacre o rentă a­­nuală de 3­0 de lire ster­ling pentru întreținerea cânelui său favorit Marc Aurel și a altor câini pe cari­­ i-a iu­bit in viață. Un câine care postește.­­ De mai multe ori fisiologiștii au căutat să mă­soare puterea de rezistență la nemân­­care ce au diferite animale. Credin­ciosul prieten al omului, câinele, a fost in general ales pentru ast­fel de ex­periențe. O­dată chiar s’a crezut că s’a observat că din după câini ce aveau la discreție, unul numai apă și cel­­i’au­ numai mâncare, al d­oilea a mu­rit cu mult înaintea celui d’ăntâiu. Această experiență s’a făcut din n­ou. Un câine lipsit cu desăvârșire de ori­ce hrană a trăit 20 de zile. Un alt câine căruia nu i se da de­cât apă, trăia incă peste 40 de zile. Amânduoi câinii, de aceiași rasă, cântăreau fie­care câte 16 kgr. 500. La a 20-a zi, câinele mort cântărea numai două kilograme, al d­oilea tră­gea 9 kgr. 500. La a 40-a zi, acest al d­oilea câine trăgea 7 kgr. 500. El băuse 3 kgr. 500 apă in 40 de zile. Când i s-a dat drumul, el a mâncat 1200 grame de supă și un kilo de carne. SCIRI DE PRETUTINDENI Ajutoare pentru incendiați.—Îm­păratul Austriei a trimes 2 milioane și 500 de m­ii de franci pentru subscripția deschisă in favoarea inundaților din Austro-Ungaria. Arhiduci , frații împăratului, au­ dat și ei două milioane de franci. Concurs de mâncăcioși.­­ La Her­nals, una din comun­ele din periferia Vienei, a avut loc un concurs la care au luat parte toți mâncăcioșii vestiți din toată Austria. Patru mii de torte cu prune au fost Faptele Dilei DIN BUCUREȘTI Borfași țigani la Parchet. — Eli s’a adus la parchet o ceată de țigani borfași cari­­ sunt bănuiți a fi autorii mai multor furturi comise in comuna Jilava. E o nostimată să vadă cine­va pe acești țigani apărându-se in fața pro­curorului. Fie­care din acești meșteri nu are mai puțin de 15, 20 de furturi pe conștiință. * * * încercarea de sinucidere a lui Stă­­nescu. — Am fost cei d’ăntâi cari am anunțat că Vasile Stănescu din strada Sălcuții No. 4 a încercat să se sinu­cidă trăgându’șî un foc de revolver. Iată amănunte asupra acestei încer­cări de sinucidere. Vasile Stănescu se presentase la un concurs pentru a intra ca bursier la • școala de Poduri si Șosele si nereușind, • • • • el se descurajă și decise să se sinucidă­­ ceea ce încercă să facă Duminică la o­­rele 4 când ișî trase un glonte in pân­tece. Starea lui e foarte gravă și familia lui care e la Tîrsviște a fos înștiin­țată.* * * Hoția din strada Romană.—Aseară Stan Ion și Stan Dumitru servitori la d. Costică brutar din Strada Romană 144, au furat acestuia suma de 1200 lei din tejghea. Hoții au fost prinși de către poliție. * * Contra scopiților.—Prefectura poli­tici in unire cu parchetul,au cerut con­siliului de miniștri ca să acorde, pe cale administrativă mijloacele legale, prin care să facă a inceta scopirea ce o practică unii ruși din simțământ re­ligios. DIN JUDEȚE Hoția din comuna Cuca.—In seara de 4 spre 5 Septemvrie s’a spart câr­ciuma d-lui Stere Hagi Theodor din Cuca, comuna Cottez, jud. Covurlui, și s’a furat din prinsa sticle de rachiu,za­­har și diferite alte articole, precum și chitanțe de 1500 lei si tutun de 170 lei. • * *» * Strivit sub căruță.—Locuitorul Mi­­hail Butuc din comuna Poiana Iurasc, județul Roman, mergând prin satul Poiana Iurasc intr’o căruță de un cal, s’a returnat căruța și călcând peste el s’a sdrobit așa că la 9 c. a și încetat din viață. De aceea până la publicarea prin Monitorul Oficial a celor zise de mine in ședința consiliului general de la 13 curent, țin, provocat fiind, a vă pune in cunoștința lucrurilor cum s’au pe­trecut. Fiind­ in desbatere partea de Cate­chism ce are să se predea in școalele primare rurale, am cerut cuvântul pentru lămurirea a câtor­va cuvinte, precum :­­ Biserica și fericirea omului,» ce mi se păreau, după așezarea lor a­­colo, ca dând loc învățătorului la ex­­plicațiuni nesigure. Ceea ce ceream era să se zică: «ce este sau nu ce consistă biserica creștină , și ce­ este sau nu ce se cuprinde fericirea omului creștin.» Vă rog dar să bine-voiți a face să se publice in ziarul d­v. a celor ce am onoare a vă declara aci, și a primi in același timp asigurarea prea disense mele considerații. Dr. N. Nițulescu. O RECTIFICARE Eri am cetit in ziarul Lupta o dare de seamă a ultimei ședințe a consi­liului general de instrucțiune, in care se zicea: «D. dr. in teologie Nițulescu spune că și d-sa nu ințelege ce este ferici­rea, ce este biserica și cere suprima­rea acestor cestiuni».* Pe temeiul acestei informațiuni am adăugat comentariile ce credeam că comporta versiunea dată de Lupta și pe care cetitorii noștri­ le au găsit în numeral nostru de*orî. D. Nițulescu ne adresează acum o scrisoare in care desminte darea de seamă a Luptei. Este firesc car că fap­tele schimbându’se comentariile noas­tre să dispară. Luând clar act de de­clarația d-lui Nițulescu rectificăm tot­odată și comentariile noastre. Domnule Redactor, In­stimabilul d-voastră ziar Timpul, de la 18 curent ediția II-a, am citit sub rubrica «Ultime informațiuni» o invectivă necalificabilă contra m­ea, pe care o privesc ca o informațiune lip­sită de ori­ ce fundament. INFORMAȚIUNE Eri­s a înfățișat din imoü îna­intea tribunalului de Iași secția l­ a procesul prevaricatorilor de a Creditul Urban. Din 78 de martori citați nu s’au presentat de­cât 34, mai toți martorii prin­­cipali ai acasărei lipseau. D. prim­­procuror Theodor Canari a ceru­­t mâna rea cause­ pentru două motive : 1) Principalii martori ai par­chetului lipsesc și anume: ins­pectorul Constantinescu și fostu comisar al guvernului Gh. Bejan. Mai cu seamă prezența acelui d’anteiu — a zis d. Canari — e de absolută necesitate. 2) Aducerea unui număr de 15 dosare noui de la Credit cu câte­va zile inainte de termen, ceea­ ce a pus in im­­­posibi­l­i­ta­te parchetul de a lua cunoștință de ele. D. prim-procuror a mai cerut ca martorii absenți să fie con­damnați la amendă. Apărătorii inculpaților s’au ra­­tat la cererea ministerului Pu­bl­ic. Partea civilă — Creditul — re­­presentată prin d. sub director Pandele Zamfirescu, a declarat că Se desistă de­o­cam­dată de la pretențiunile civile, quit, ca mai târziu să se despăgubească — de va crede de cuviință — inten­tând contra foștilor consilieri o acțiune principală in daune. Tribunalul a amânat din nou procesul, condamnând pe mar­torii absenți la câte 50 lei amendă. Consiliul general de instruc­țiune in ședința de aseară a vo­tat, programa analitică a trei o­biecte din școala rurală și anume: religia, limba Română, Istoria și o parte din Geografie. In ședința de diseară se speră că se va termina votarea studiu­­ui Geografiei și se va proceda apoi la cercetarea și votarea Arit­meticei. S’a remarcat foarte mult ab­sența de la întrunirea colecti­vistă de Duminecă a d-lor Ni­­colaide și Popp, șefii liberalilor disidenți din Craiova. D. D. Brătianu la întrunirea colectivistă a zis printre alte gu­­gumănii și următoarea: «Prin minciună s’au menținut, prin minciună vor să se mențină a putere.» Papuca a criticat, apoi și cir­culara d-lui General Manu. D. I. C. Brătianu a fost tot așa de clar ca și fratele său cel mare. D. I. C. Brătianu care făcuse cazuri la început s’a decis a vorbi, dar discursul său a produs cea mai adâncă desilusie, pentru că din excepțiune n’a pomenit fai­­moaca dată de 48, cu toate că a menționat, despre regretatul Napoleon I și despre Ecaterina a Rusiei. D. I. C. Brătianu nn­ discursul său, in special a vrut să demon­streze, că tot ce s’a făcut in a­­ceastă țară este opera liberalilor și ca consecință nu poate să e­­xiste azi un partid conservator. Dri dimineață divisionul jan­darmilor a mers la tir pentru a face diferite exerciții. Toți studenții cari plecaseră la congresul din Botoșani s’au in­­tors in Capitală. Eri colectiviștii din culoarea de Verde au ținut o întrunire la Ni­ța S­torie. Agenții colectiviști au primit deja instrucțiuni pentru a um­bla prin mahalale, in vederea unei întruniri publice in Capi­tală. Atragem atențiunea cititorilor asupra rîndurilor de mai jos. La 18 curent, marina din Statele­ Unite, a făcut pe poligonul de Anna­polis, experiențe comparative cu blin­date asupra a 2 plăci Schneider și o placă mixtă Gammel. Fie­care placă aKaaB3üBH3a DIN STRĂINĂTATE Asasinatul din str. Montmartre.— lată amănunte m­oi asupra asasinatului din str. Montmartre din Paris. Un om ca­de vre-o 30 ani, cu hai­nele pline de sânge, intra roaia trecută pe la ceasurile trei dupe amiază la co­misariatul de poliție de pe piața Ven­­tadour și adresându-se la inspectori ce­rea să vadă numai­de­cât pe comisar. Adus in fața comisarului, individul se exprimă in acești termeni : — Mă numesc Ernest Teste, ares­­tează-me, am tras cinci focuri de re­volver asupra femeei mele, cred că dlnsa a și murit, sunt un asasin și cer să fiu executat in cel mai scurt timp. D. Tonny, comisarul de poliție, după ce se asigură că nu avea a face cu un nebun, se duse la adresa arătată de in­culpat 103, str. Montmartre unde Teste era fabricant de condeie. In camera de culcare, d. Tonny văzu întinsă pe un pat și lipsită de cunoș­tințe pe d-na Teste, scăldată in sânge și îmbrăcată cu o fustă și cu corsetul. Nenorocita femeie fusese lovită de cinci gloanțe pe care i le trăsese bărbatul ei in timpul pe când ea dormea Servitoarea soților Teste. Josephina Mallant, care era ocupată in bucătărie in momentul dramei, voi să iasă au­zind zgomotul detunăturilor revolveru­lui. Ea găsi ușa inschisă pe dinafară. Spăimântată ea sări pe fereastră și trecu la o vecină. Josephina Mallant se duse la comisariatul din strada d’A­­boukir și spuse secretarului că s’a co­mis o crimă la stăpânii ei. Numai­de­cât după plecarea servi­toarei, Teste eșise și el de acasă și se dusese să se constitue prizonier la biu­­roul d-lui Tonny. D-na Teste care incă mai respira cu toate rănile ei grave, a fost transpor­tată la Hotel-Dieu. Biata femee a fost atinsă de un glonț care ’i-a pătruns in deșertul stomacului, și ’i-a eșit pe gât. Cele­lalte patru gloanțe au­ lovit’o la piept, la față și la gât. D-na Tesse, născută Adeline Lecour, e de 28 de ani și trăia foarte rău cu soțul ei pentru care avea o mare an­tipatie ; din această dușmănie rezultau dese scene conjugale. Bărbatul hotărâse de mai multe zile să-și omoare nevasta ; miercuri el cum­pără un revolver și spuse celor două lucrătoare a lui să nu vie a doua zi la lucru, așa că premeditar­ea crimei reiese in mod vădit. — Asasinul e a­­restat. * * Un accident. — Un teribil accident s’a intâmplat era dimineața la manu­factura tutunului din Paris. D. Ghauvet, conducătorul lucrărilor și însărcinat cu întreținerea fabricei, pe când își făcea obicinuita inspecție, căzu intre două roți de transmisiune, unde a fost cu desavârșire sdrobit. * * * Furt.— Din Dion (Francia) se scrie că un furtișag s’a comis la casa cărei se mică vitesă Sain-Golombs pe timpul când șeful de manunlantă anume Be­­veaux era ocupat cu serviciul la un tren de marfă. Hoțul, probabil a fost de­­rangiat in operațiunea sa, căci a scă­pat pe jos mai multe bucăți de mo­­nete de aur și alte piese mici, mulțu­­mindu-se in graba ce avea, de a lua nu­mai un sac plin cu piese mari de ar­gint. Ancheta orânduită n’a putut da de nici un resultat. Un ultim cuvânt Lui Bibi i se dase o prăjitură la masă. Pe la jumătatea prăjiturei, el în­cepe de o­dată să plângă — Ce e ? De ce plânge ? îl întrebă mama lui. — Hi, hi, hi! Prăjitura mea scade! Nea-Vede

Next