Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)
1890-09-19 / nr. 248
■ia TIMPUL. 19 Septembre armată de funcționari, micile majorități cu cari a invins partida guvernamentală in multe orașe, dovedește cel puțin că până acum n’a isbutit a-și sdrobi adversarii din orașe in așa măsură cum a știut să « « * facă aceasta la țară. Eastern. Sosirea 1S. M la Sinaia Miercuri, 12 Septembre, M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele României, a pornit de la castelul Weinburg prin gara Rheineck, unde aștepta trenul regal, insoțit de A. S. R. Principesa Josephina Augusta mamă a Majestăței Sale, de A. S. R. Principesa Antoneta de Hohenzolern , de AA. U. RR. Comtesa de Flandra cu Principesele fiice ; de Principii Leopold și Frederich de Hohenzollern; Albert de Flandra și de suite. Augusta familie a M. S. Regelui, afără de Principele Friederich, s-a oprit la Lindau, unde Suveranul nostru, adânc mișcat, imbrățișă in modul cel mai cordial, pe toți membrii familiei Sale, luându-șî remas bun. La orele 2 și 20 m., trenul regal se îndreptă spre Münich, unde sosi la orele 7 și 45 m. seara. Aci se luă prânzul, după care Regele și Principele imbrățișază pe A S. Principele Friederich de care se despărțiră și, la orele 8, 35, trenul regal se îndreptă prin Salzburg, spre Viena, unde sosi Ju oî, 13 Septembre, la orele 6, 45 dimineața. Aci M. S. Regele fu intampinat de d. Perticari, însărcinat de afaceri al Romăniei cu personalul Legațiunei, de d. de Lindheim consul general și alte persoane de dinsticțiune cu cari Regele și Principele Se întreținură căteva momente, indreptăndu-se apoi spre hotel Mundi unde se cobori. Majestatea Sa făcu de dimineață o preumblare prin oraș și se întoarse la hotel unde luă dejunul. După dejun visită museul de arte, unde fu intampinat de d. director consilier de Falke care insoți pe Majestatea Sa in tot timpul până la plecare, când Regele, după căteva momente de convorbire: ’Și luă ziua bună; in urmă făcu o preumblare prin oraș și, la orele 7 seara, Se intoarse la hotel unde întrunise la prânz pe d. Perticari, pe d. consul general de Lindheim, pe d. Crețulescu și pe d. Lecomte de Nouy. Regele și principele convorbiră, in modul cel mai afabil, cu persoanele invitate și, la orele 9 și jumătate seara, se retraseră. Vineri, 14 Septembre, la orele 7 l a dimineața, M. S. Regele împreună cu principele României, însoțiți de d. Perticari și de suite, a mers la gara Stadtsbahn. Aci Regele fu întâmpinat de personalul legațiunei, de d. medic inspector general Theodori, de d. senator G Filipescu, de d. consul general de Lindheim și de alte persoane de distincțiune cu cari Majestatea Sa se întreținu cu obicinuita salabilitate și, la orele 8, trenul regal se îndreptă spre Budapesta, unde sosi la orele 1, 35 dupe ameazi. Aci regele fu întâmpinat de mai multe persoane de distincțiune, intre cari d. A. Ghica, consul general și d. Ludwig, director general ai căilor ferate ungare, cu care se întreținu in tot timpul dejunului, după care, trenul regal s’a îndreptat spre Predeal, unde a sosit Sâmbătă, 15 Septembre, la orele 7, 28 dimineața. Aci M. S. Regele a fost întâmpinat de d. General Manu, președinte al consiliului de miniștrii , de d. Th. Rosetti, ministru al Justiției; de d. Al. Lahovari, ministru al Afacerilor streine; de d. M. Germani, ministru de Finanțe; de d. General Vlădescu, ministru de Rezbel; de d. Peucescu, ministru al Domeniilor; de d. General de divizie Cernat, comandantul corpului II de armată ; de d. General Racoviță, comandantul corpului III de armată ; de d. Generaladjutant Barozzi, șeful casei militare regale ; de d. colonel Algiu, prefectul poliției Capitalei; de d-nii coloneliadjutanți Candiano și Robescu ; de d. Lupu Costache, prefectul județului Prahova și de autoritățile locale. De aci M. S. Regele, însoțit de toate persoanele ce-L întâmpinase, porni cu trenul regal la Sinaia, unde sosi la orele 8 dimineața, in aclamațiunile entusiaste ale trupei și mulțimea ce adă sta in gară pe Suveran. M. S. Regele, coborându-se din vagon, fu intimpinat de Exc. La Sir Lascelles, ministru plenipotențiar al Angliei; de d. comte de de Szécsen, însărcinat de afaceri al Austro-Ungariei; de d. Schloezer, însărcinat de afaceri al Germaniei ; de J. de Buisseret, însărcinat de afacer al Belgiei, și alți membri din corpu diplomatic, de autoritățile locale, de Arhimandritul Nifon, superior al monastirei Sinaia, precum și de un numeros public. Pe peronul gării se afla garda de onoare alcătuită din o companie din batalionul 4 de vânători cu drapel și musică care intonă imnul național. Oficierii batalionului erau toți față. Regele trecu pe d’inaintea frontului in urările entusiaste ale ofițerilor și trupei. Se întreținu cu persoanele ce’L intimpinară Si Se urcă la Castel. AIn tot timpul călătoriei, M. S. Regele a exprimat dorința de a se păstra cel mai strict incognito. La orele 11 și jum., Majestatea Sa a întrunit un consiliu pe de miniștri pe cari i-a oprit la dejun. Dupe dejun a convorbit aproape o oră cu d-nii miniștri și la orele 3 dupe amiaza S’a retras, pregătite; acela din bărbați care ar fi mâncat mai multe câștiga o pipă de spumă de mare ; premiul acordat femeilor era un portofel pentru parale. După patru ceasuri de joc al fălcilor, un vizitiu care a mâncat optzeci și patru de torte, și o damă care a mâncat treizeci și cinci, au fost proclamați laureați in mijlocul entuziasmului general. Un testament curios — La Londra a murit un d. John Clayton, un mare industrial din Newcastle și a lăsat o avere de 728 mii lire Sterlinge. Mai multe din dispozițiile lui testamentare sunt curioase, intre altele acesta . Reposatul a exprimat dorința ca moștenitorii lui să consacre o rentă anuală de 30 de lire sterling pentru întreținerea cânelui său favorit Marc Aurel și a altor câini pe cari i-a iubit in viață. Un câine care postește. De mai multe ori fisiologiștii au căutat să măsoare puterea de rezistență la nemâncare ce au diferite animale. Credinciosul prieten al omului, câinele, a fost in general ales pentru astfel de experiențe. Odată chiar s’a crezut că s’a observat că din după câini ce aveau la discreție, unul numai apă și celi’au numai mâncare, al doilea a murit cu mult înaintea celui d’ăntâiu. Această experiență s’a făcut din nou. Un câine lipsit cu desăvârșire de orice hrană a trăit 20 de zile. Un alt câine căruia nu i se da decât apă, trăia incă peste 40 de zile. Amânduoi câinii, de aceiași rasă, cântăreau fiecare câte 16 kgr. 500. La a 20-a zi, câinele mort cântărea numai două kilograme, al doilea trăgea 9 kgr. 500. La a 40-a zi, acest al doilea câine trăgea 7 kgr. 500. El băuse 3 kgr. 500 apă in 40 de zile. Când i s-a dat drumul, el a mâncat 1200 grame de supă și un kilo de carne. SCIRI DE PRETUTINDENI Ajutoare pentru incendiați.—Împăratul Austriei a trimes 2 milioane și 500 de mii de franci pentru subscripția deschisă in favoarea inundaților din Austro-Ungaria. Arhiduci , frații împăratului, au dat și ei două milioane de franci. Concurs de mâncăcioși. La Hernals, una din comunele din periferia Vienei, a avut loc un concurs la care au luat parte toți mâncăcioșii vestiți din toată Austria. Patru mii de torte cu prune au fost Faptele Dilei DIN BUCUREȘTI Borfași țigani la Parchet. — Eli s’a adus la parchet o ceată de țigani borfași cari sunt bănuiți a fi autorii mai multor furturi comise in comuna Jilava. E o nostimată să vadă cineva pe acești țigani apărându-se in fața procurorului. Fiecare din acești meșteri nu are mai puțin de 15, 20 de furturi pe conștiință. * * * încercarea de sinucidere a lui Stănescu. — Am fost cei d’ăntâi cari am anunțat că Vasile Stănescu din strada Sălcuții No. 4 a încercat să se sinucidă trăgându’șî un foc de revolver. Iată amănunte asupra acestei încercări de sinucidere. Vasile Stănescu se presentase la un concurs pentru a intra ca bursier la • școala de Poduri si Șosele si nereușind, • • • • el se descurajă și decise să se sinucidă ceea ce încercă să facă Duminică la orele 4 când ișî trase un glonte in pântece. Starea lui e foarte gravă și familia lui care e la Tîrsviște a fos înștiințată.* * * Hoția din strada Romană.—Aseară Stan Ion și Stan Dumitru servitori la d. Costică brutar din Strada Romană 144, au furat acestuia suma de 1200 lei din tejghea. Hoții au fost prinși de către poliție. * * Contra scopiților.—Prefectura politici in unire cu parchetul,au cerut consiliului de miniștri ca să acorde, pe cale administrativă mijloacele legale, prin care să facă a inceta scopirea ce o practică unii ruși din simțământ religios. DIN JUDEȚE Hoția din comuna Cuca.—In seara de 4 spre 5 Septemvrie s’a spart cârciuma d-lui Stere Hagi Theodor din Cuca, comuna Cottez, jud. Covurlui, și s’a furat din prinsa sticle de rachiu,zahar și diferite alte articole, precum și chitanțe de 1500 lei si tutun de 170 lei. • * *» * Strivit sub căruță.—Locuitorul Mihail Butuc din comuna Poiana Iurasc, județul Roman, mergând prin satul Poiana Iurasc intr’o căruță de un cal, s’a returnat căruța și călcând peste el s’a sdrobit așa că la 9 c. a și încetat din viață. De aceea până la publicarea prin Monitorul Oficial a celor zise de mine in ședința consiliului general de la 13 curent, țin, provocat fiind, a vă pune in cunoștința lucrurilor cum s’au petrecut. Fiind in desbatere partea de Catechism ce are să se predea in școalele primare rurale, am cerut cuvântul pentru lămurirea a câtorva cuvinte, precum : Biserica și fericirea omului,» ce mi se păreau, după așezarea lor acolo, ca dând loc învățătorului la explicațiuni nesigure. Ceea ce ceream era să se zică: «ce este sau nu ce consistă biserica creștină , și ce este sau nu ce se cuprinde fericirea omului creștin.» Vă rog dar să bine-voiți a face să se publice in ziarul dv. a celor ce am onoare a vă declara aci, și a primi in același timp asigurarea prea disense mele considerații. Dr. N. Nițulescu. O RECTIFICARE Eri am cetit in ziarul Lupta o dare de seamă a ultimei ședințe a consiliului general de instrucțiune, in care se zicea: «D. dr. in teologie Nițulescu spune că și d-sa nu ințelege ce este fericirea, ce este biserica și cere suprimarea acestor cestiuni».* Pe temeiul acestei informațiuni am adăugat comentariile ce credeam că comporta versiunea dată de Lupta și pe care cetitorii noștri le au găsit în numeral nostru de*orî. D. Nițulescu ne adresează acum o scrisoare in care desminte darea de seamă a Luptei. Este firesc car că faptele schimbându’se comentariile noastre să dispară. Luând clar act de declarația d-lui Nițulescu rectificăm totodată și comentariile noastre. Domnule Redactor, Instimabilul d-voastră ziar Timpul, de la 18 curent ediția II-a, am citit sub rubrica «Ultime informațiuni» o invectivă necalificabilă contra mea, pe care o privesc ca o informațiune lipsită de ori ce fundament. INFORMAȚIUNE Eris a înfățișat din imoü înaintea tribunalului de Iași secția l a procesul prevaricatorilor de a Creditul Urban. Din 78 de martori citați nu s’au presentat decât 34, mai toți martorii principali ai acasărei lipseau. D. primprocuror Theodor Canari a cerut mâna rea cause pentru două motive : 1) Principalii martori ai parchetului lipsesc și anume: inspectorul Constantinescu și fostu comisar al guvernului Gh. Bejan. Mai cu seamă prezența acelui d’anteiu — a zis d. Canari — e de absolută necesitate. 2) Aducerea unui număr de 15 dosare noui de la Credit cu câteva zile inainte de termen, ceea ce a pus in imposibilitate parchetul de a lua cunoștință de ele. D. prim-procuror a mai cerut ca martorii absenți să fie condamnați la amendă. Apărătorii inculpaților s’au ratat la cererea ministerului Public. Partea civilă — Creditul — representată prin d. sub director Pandele Zamfirescu, a declarat că Se desistă deocamdată de la pretențiunile civile, quit, ca mai târziu să se despăgubească — de va crede de cuviință — intentând contra foștilor consilieri o acțiune principală in daune. Tribunalul a amânat din nou procesul, condamnând pe martorii absenți la câte 50 lei amendă. Consiliul general de instrucțiune in ședința de aseară a votat, programa analitică a trei obiecte din școala rurală și anume: religia, limba Română, Istoria și o parte din Geografie. In ședința de diseară se speră că se va termina votarea studiuui Geografiei și se va proceda apoi la cercetarea și votarea Aritmeticei. S’a remarcat foarte mult absența de la întrunirea colectivistă de Duminecă a d-lor Nicolaide și Popp, șefii liberalilor disidenți din Craiova. D. D. Brătianu la întrunirea colectivistă a zis printre alte gugumănii și următoarea: «Prin minciună s’au menținut, prin minciună vor să se mențină a putere.» Papuca a criticat, apoi și circulara d-lui General Manu. D. I. C. Brătianu a fost tot așa de clar ca și fratele său cel mare. D. I. C. Brătianu care făcuse cazuri la început s’a decis a vorbi, dar discursul său a produs cea mai adâncă desilusie, pentru că din excepțiune n’a pomenit faimoaca dată de 48, cu toate că a menționat, despre regretatul Napoleon I și despre Ecaterina a Rusiei. D. I. C. Brătianu nn discursul său, in special a vrut să demonstreze, că tot ce s’a făcut in această țară este opera liberalilor și ca consecință nu poate să existe azi un partid conservator. Dri dimineață divisionul jandarmilor a mers la tir pentru a face diferite exerciții. Toți studenții cari plecaseră la congresul din Botoșani s’au intors in Capitală. Eri colectiviștii din culoarea de Verde au ținut o întrunire la Nița Storie. Agenții colectiviști au primit deja instrucțiuni pentru a umbla prin mahalale, in vederea unei întruniri publice in Capitală. Atragem atențiunea cititorilor asupra rîndurilor de mai jos. La 18 curent, marina din Statele Unite, a făcut pe poligonul de Annapolis, experiențe comparative cu blindate asupra a 2 plăci Schneider și o placă mixtă Gammel. Fiecare placă aKaaB3üBH3a DIN STRĂINĂTATE Asasinatul din str. Montmartre.— lată amănunte moi asupra asasinatului din str. Montmartre din Paris. Un om cade vre-o 30 ani, cu hainele pline de sânge, intra roaia trecută pe la ceasurile trei dupe amiază la comisariatul de poliție de pe piața Ventadour și adresându-se la inspectori cerea să vadă numaidecât pe comisar. Adus in fața comisarului, individul se exprimă in acești termeni : — Mă numesc Ernest Teste, arestează-me, am tras cinci focuri de revolver asupra femeei mele, cred că dlnsa a și murit, sunt un asasin și cer să fiu executat in cel mai scurt timp. D. Tonny, comisarul de poliție, după ce se asigură că nu avea a face cu un nebun, se duse la adresa arătată de inculpat 103, str. Montmartre unde Teste era fabricant de condeie. In camera de culcare, d. Tonny văzu întinsă pe un pat și lipsită de cunoștințe pe d-na Teste, scăldată in sânge și îmbrăcată cu o fustă și cu corsetul. Nenorocita femeie fusese lovită de cinci gloanțe pe care i le trăsese bărbatul ei in timpul pe când ea dormea Servitoarea soților Teste. Josephina Mallant, care era ocupată in bucătărie in momentul dramei, voi să iasă auzind zgomotul detunăturilor revolverului. Ea găsi ușa inschisă pe dinafară. Spăimântată ea sări pe fereastră și trecu la o vecină. Josephina Mallant se duse la comisariatul din strada d’Aboukir și spuse secretarului că s’a comis o crimă la stăpânii ei. Numaidecât după plecarea servitoarei, Teste eșise și el de acasă și se dusese să se constitue prizonier la biuroul d-lui Tonny. D-na Teste care incă mai respira cu toate rănile ei grave, a fost transportată la Hotel-Dieu. Biata femee a fost atinsă de un glonț care ’i-a pătruns in deșertul stomacului, și ’i-a eșit pe gât. Celelalte patru gloanțe au lovit’o la piept, la față și la gât. D-na Tesse, născută Adeline Lecour, e de 28 de ani și trăia foarte rău cu soțul ei pentru care avea o mare antipatie ; din această dușmănie rezultau dese scene conjugale. Bărbatul hotărâse de mai multe zile să-și omoare nevasta ; miercuri el cumpără un revolver și spuse celor două lucrătoare a lui să nu vie a doua zi la lucru, așa că premeditarea crimei reiese in mod vădit. — Asasinul e arestat. * * Un accident. — Un teribil accident s’a intâmplat era dimineața la manufactura tutunului din Paris. D. Ghauvet, conducătorul lucrărilor și însărcinat cu întreținerea fabricei, pe când își făcea obicinuita inspecție, căzu intre două roți de transmisiune, unde a fost cu desavârșire sdrobit. * * * Furt.— Din Dion (Francia) se scrie că un furtișag s’a comis la casa cărei se mică vitesă Sain-Golombs pe timpul când șeful de manunlantă anume Beveaux era ocupat cu serviciul la un tren de marfă. Hoțul, probabil a fost derangiat in operațiunea sa, căci a scăpat pe jos mai multe bucăți de monete de aur și alte piese mici, mulțumindu-se in graba ce avea, de a lua numai un sac plin cu piese mari de argint. Ancheta orânduită n’a putut da de nici un resultat. Un ultim cuvânt Lui Bibi i se dase o prăjitură la masă. Pe la jumătatea prăjiturei, el începe de odată să plângă — Ce e ? De ce plânge ? îl întrebă mama lui. — Hi, hi, hi! Prăjitura mea scade! Nea-Vede