Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-24 / nr. 278
EDIȚIA A DOUA ANULUI No. 278 ABONAMENTELE: [ni loată țara, pe an . . . 40 lei . ., pe 6 luni . . 20 ,. . ., pe 3 luni . . 10 ,, l’entru streinătate pe an. . 60 ,. Abonamentele se priimesc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD .V. AR COTIDIAN Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. MERCURI 24 OCTOMBRE 1890. ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit- pag. IV . 0.40 Reclame pag. III . . . . % 1.50 ,. ., II . ... 2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC VORBE ȘI FAPTE Cinstiții noștri protivnici, onorabilii d-nn colectiviști continuă a face zgomot mare, doar vor zăpăci pe alegetori ca să le smulgă voturile. Ce potop de vorbe goale și sforăitoare, o adevărată orgie de cuvinte. I-am auzit incă o dată alaltăori, la Orfeu; am auzit și pe marele lor preot, pe omul providențial de la Florica. Am rămas uimiți de lipsa de respect a acestor oameni pentru massa alegătorilor, pe cari de altminteri îi proclamă de suverani ai țerei. Am auzit pe unul din oratorii lor impingend bătaia de joc penă a lua drept subiect al cuventărei sale, asemănarea ce el a găsit-o intre primarul orașului și portretul lui Licinski publicat mai deunăzî de un ziar din Capitală! Și pe această temă oratorul colectivist a vorbit aproape un ceas, căutând a dovedi că d. Pake-Protopopescu este pentru București, ceea ce Licinski e pentru Dobrogea , adică un bandit de codru. Iar d. Ion Brătianu a felicitat călduros pe fericitul autor al acestei invențiuni. E adevărat insă că nici publicul ce se afla in sală nu merita mai multă deferență. O adunare demnă, compusă din alegători serioși, ar fi negreșit huiduit pe oratul obrasnic sau smintit, care și-ar fi permis să râză așa de densa. Acestea sunt mijloacele prin care colectiviștii caută să surprinză buna-credință a cetățenilor. Noi nu-l vom urma pe această cale. La vorbele lor scorboroase, la obrăsniciile lor vom opune fapte precise, de natură a lumina conștiința alegătorului și a-i pune in stare să-și dea votul in cunoștință de causă. Le vom aduce aminte că pe când budgetele comunei sub administrația colectivistă se soldau regulat cu deficite, fără ca primarii de pe acea vreme să fi făcut măcar imbunătățiri serioase in oraș, astăzi budgetul ordinar este in echilibru, deși din fondurile lui s’a insănătoșat Cișmegiul, s’a pavat și nivelat in scurtul spațiu de cinci ani, mai bine de 220 de strade. Nu mai vorbim de faptul că numai cu modica sumă de lei 4,214,167 luată asupra ultimului împrumut de 16 milioane, primarul actual a făcut însemnatele lucrări ce au transformat Bucureștii. Fără indoială că colectiviștii ar fi cheltuit cel puțin de cinci ori atâta, fiindcă sub denșii bacșișurile absorbeau o bună parte din veniturile orașului. Furnisorii comunei cereau prețuri incincite fiind-că trebuia să impărțească bacșișuri și cadouri la toți misiții ce mișunau in culoarele primăriei. Așa s’a intamplat cu pavarea stradelor: înainte piatra se plătea 32 lei, azi se plătește numai 8 lei adusă la locul de lucru. Nisipul altă data se plătea 6 lei metrul, acum îl avem cu 3 lei. Piatra de Ouenast plătită de colectiviști 15 lei 50 metrul pătrat, ni se dă azi cu 10 lei. Ce să mai zicem, spre exemplu, de curățirea lacului Cișmegiu? D. Fleva, ca primar, a cheltuit 42,000 lei numai pentru întărirea malurilor; primarul actual a cimentat intregul fund, a făcut o boltă, o pivniță in care să se așeze mașinele trebuincioase pentru jeturi de apă și pentru toate acestea n’a cheltuit decât 60,000 lei. Și să se noteze că malurile formează a zecea parte a lacului, așa că după socoteala d-lui Fleva, aceste lucrări ar fi costat mai bine de 400.000 lei. Iată fapte elociate cari spun in ce mod banditul Pake a administrat interesele orașului București. Alegătorii să judece dacă trebue să dea crezement palavrelor colectiviste, sau să prelungească mandatul lor unui primar care, după cum faptele o dovedesc, lucrează cu atâta devotament pentru binele comunei. D. Protopopescu-Pache și amicii noștri pot aștepta cu deplină încredere verdictul alegătorilor. Budapesta, 3 Noembre. — Partidul liberal a priimit in bloc și fără discuțiune budgetul anului 1891 exprimandur și in acelaș timp și încrederea ce o are in guvern. «Nemzet» publică un articol prin care zice că apreciarea justă ce face presa germană asupra situațiunei românilor din Ungaria va crește simpatia ungurilor pentru germani și va strânge mai tare legăturile politice ce unesc Ungaria către Germania. Bulgaria Sofia, 3 Noembre. — Fiind că toți episcopii au sosit, ședințele Sinodului vor incepe. Se desminte intr’un mod categoric și din sorginte autorizată, știrea dată de ziarele rusești cum că Sinodul ar avea intențiunea să traducă cărțile bisericești; nici odată aceasta chestiune n’a fost pusă in programul lucrărilor Snodului. Sobrania a continuat azi verificarea titlurilor de deputați. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 3 Noembre. Sosirea principelui moștenitor al Rusiei la Viena e definitiv hotărîtă. Se asigură intr’un mod pozitiv că Țarevici va sosi la 6 Noembre orele 2 dupe amează la Viena unde va sta 24 de ore ; el va fi priimit de către împărat și arhiduci. A «Nepp Freie Presse» vorbind de această vizită zice că ea arată caracterul amical a relațiunelor intre curțile din Viena și St. Petersburg; areastă vizită este mai cu seamă un act de curtenie și prin aceasta chiar ea are o importanța politică. Ziarele află din Sofia că infiază dupe ce se va remite adresa Camerei principelui, se vor incepe negocierile pentru complectarea cabinetului. D. Sambuloî ar voi să atragă pe d-ni Natcievici și Stoilofî. Cel d'ănteia ar fi și consimțit să priimească finanțele, cel de al doilea așteaptă, înainte de a se decide, să vadă atitudinea Camerei in unele chestiuni. LISTA COLECTIVISTA pentru comună Am spus că lista de candidați a colectiviștilor pentru alegerile comunale a produs vii nemulțumiri in însuși partidul liberal. Vom povesti azi in ce mod s'a întocmit această listă. J. G*~C».*t*cuzino au format, mai ăntâiu, un proiect de listă de 100 membrii, compus pe jumătate de colectiviști și pe jumătate de disidenți. Această listă a fost aprobată de comitetul dirigent de zece, al partidului. Apoi s'a convocat comitetul central care a fost chemat a alege din cei 100 propuși pe cei 31 membrii cari vor fi candidații partidului liberal pentru comună. Colectiviștii au venit in per la întrunire și erau toți ințeleși pe cine să aleagă din lista totală de 100 membri. Astfel disciplinați, colectiviștii au isbutit a înlătura pe cei mai mulți disidenți, incât lista partidului liberal se compune din 23 colectiviști și 8 disidenți. Mai mult, colectiviștii n'au ales decât pe oamenii lor cei mai de încredere și au măturat chiar pe acei dintre dânșii care și-ar putea da la un moment dat contele cu disidenții. Așa d. Disescu pe care nu l'au votat disidenții și care putea să se aștepte să aibă voturile colectiviștilor, nu întrunit decât un singur vot. Se mai zice incă, că această tragere pe sfoară s’a făcut cu complicitatea d-lui Pallade, care a trecut cu totul la colectiviști părăsind pe d. Dim. Brătianu de când d. Ion Brătianu î-a făgăduit că i va face ministru. Cel puțin aceasta este convingerea pe care o au mai toți disidenții, cari sunt furioși pe colectiviști, dar sunt mai ales supărați pe d. Pallade, din partea căruia tragerea pe sfoară este un adevărat act de trădare. Dar nemulțumirile de grup la grup, se mai complică cu supărările personale ale cutărei persoane care n'a fost pusă pe listă ori care e supărată de a vedea figurând pe listă pe cutare altă persoană. Așa prezența d-lor Pană Buescu, și Serurie a pricinuit vii nemulțumiri. D. Vlădescu, fost deputat liberal, care a combătut lista la clubul liberal chiar in seara când ea, a fost proclamată, a declarat că nu va mai lupta in culoarea de Verde daca d-nii Pană Buescu și Serumie, cari sunt niște oameni discreditați, nu vor fi șterși după listă. Statul-major colectivist caută prin toate mijloacele să impace pe acești nemulțumiți. Așa aflăm că d. Ion Brătianu s'a dus să facă o vizită d-lui avocat Stănescu, spre a l ruga să-și retragă demisiunea de membru din club și să desmintă, prin o scrisoare adresată Voinței Naționale știrea dată de noi, in privința acelei demisiuni. Vom da in curând noul amănunte despre nemulțumirile și divisiunile adânci ce s'au produs de câteva zile in tabăra liberală. AÍIXtor. TEROAEEA in CAPITALA Sângele a curs Iarî, cu ocazia alegerilor de delegați, cetățenii Capitalei au vnotat in sânge până la glesne, ce zic până la glesne până la genunchi, ce zic până la genunchi, până la gât 11. Dar să lăsăm faptele să vorbească, ele sunt mai elocinte, căci a trecut era vorbelor și a venit aceea a faptelor La secția I * • Alegetorii nu erau liberi să voteze inibertate. Bandele amețite au devastat localul de alegere. Totul era dat pradă acestor pungaș!, escroc!, bețiv!, nebun!, tâmpiți, pirliți, damblagii, sec! — cum ar zice amicul nostru d. Beștef de lavr. Scandalul ar fi luat proporțiuni imense, dacă amicii noștri! n’ar fi păstrat o atitudine demnă față cu cetele colivarului Pake. E timpul să ne întrebăm : — Qousisque tandem ? La secția II-a Aci comanda păcătosul, zăpăcitul, idiotul și ticălosul de Nastra .. pelea. Ce vroiți ? Intr’o țară in care toate puterile emană de la națiune, oamenii aceștia, necunoscuți de națiune, indrăsnesc să vorbească de ei. Alegătorii—ferne!, bătrân și copii au fost sechestrați de cetele mercenare. Libertate, libertate, câte crime se comit in numele teu? CONCLUSIUNE Dar ce să mai vorbim ? Alegători independenți—care s’au abținut de astădată—știu ce s’a petrecut la toate secțiunile. Ei bine, in fața acestor presiunî detestabile, in fața acestor ingerințe culpabile, întrebăm pe d. Manu : «acestea sunt alegerile curate—risum tenentis, amici—ale d-luî Carp» ?» Da, ațî făcut alegeri curate, pentru că ne-ațî curățit pe noi,—dar nu libere. Dumnezeul părinților noștri insă, acela care a conservat la Grec! comuna și proprietatea, la Romani religia și familia,—va răsplăti odată toate aceste infami! odioase. La urne dar și odioșii vor fi cu no!!!! Sînge-Rece, fost redactor la Democrația SCANDALURILE COLECTIVIȘTILOR la GIURGIU Dacă Giurgiu] mai are incă vre-o insemmătale, dacă mai dă câte odată semne de viață, aceasta o datorește fără îndoială celebrului Epurescu. Cetitorii și aduc aminte că ziarele colectiviste nu vorbeau acum câteva zile decât despre scandalurile petrecute la Giurgiu, scandaluri provocate de oamenii poliției, și bătăi orânduite și patronate de administrațiunea superioară a județului Vlașca. Din toate acestea reieșea curat că Epurescu era sa fie victima unui odios atentat urzit de poliție și din care a scăpat nfmal grație energiei sale și puterei de apostrofă cu care a fulgerat pe bătăușii poliției giurgiuvene. Depeși au curs la Palat, la primulministru, la redacțiile gazetelor colectiviste, toate semnate de Epurescu și alții de același calibru. Am fost curioși să aflăm adevărul asupra acestei afaceri care un moment a emoționat țara întreagă și iată ce am aflat . In seara de 11 Octombre, d. Epurescu împreună cu alți tovarăși politici se găsea la restaurantul Theodorof după ce eșiseră de la o intrimre politică intimă. Pe când ședeau și mâncau, deodată intră ca un furios un Scarlat Negulescu, om fără căpătâii și nepot al lui Epurescu și spune că mai mulți indivizi s’au adunat afară și că așteaptă pe Epurescu ca să-l atace. Fără a cerceta daca vorbele lui Negulescu sunt sau nu adevărate, Epurescu se aprinde și decide să adune pe partizanii lui ca să opună forță la forță. Pentru aceea trimite la Păsculescu care adună vr’o 15 indivizi fără căpătăni, intre cari și niște bivolari. Când această ceată sosește, șeful ei declară că bătăușii poliției au fugit când i-au văzut. Pe la ceasurile 8 seara agenții electorali colectiviști se adună la cârciuma lui Scânteie și cei de băut. In timpul acesta sosesc și Nedelcu Mărăcine rudă cu Epurescu dar adversar politic cu el, Theofanide și alți vreo duci indivizi. Din vorbă in vorbă se naște discuție asupra politicei, discuția degenerează in gâlceavă și se încinge de aci o bătae in toată regula. Mărăcine și Theofanide sunt răniți grav de bătăușii colectiviști, pe când nici unul din aceștia nu e bătut afară de Scânteie care e foarte puțin rănit la piciorul sting și care mai pretinde că i s’ar fi furat o sumă de 1150 de lei ce avea in tejghea, lucru ce nici nu se poate admite deoarece Scânteie e dator vândut, n’a avut niciodată o așa sumă și cu atât mai puțin n’a putut’o ține in tejghea. In timpul bătăei gardistul postat in răspântie, aude zgomotul, dă semnal de bătae, sosesc mai mulți sergenți de stradă precum și o sumă de curioși și intervin căutând să liniștească crâncena lupta. Agresori și victime sunt duși la postul de poliție din apropiere de unde sunt apoi liberați după încheierea unui obicinuit proces-verbal. Iată tot.