Timpul, iulie 1895 (nr. 145-169)
1895-07-22 / nr. 162
No. 162 nimic despre așa ceva. E adevărat că mitropolitul Clement a fost primit de Țar în audiență mai lungă, dar nu puteți cere ca să comunicăm ziarelor conținutul acestei convorbiri. Nu e uzul într’un caz așa de delicat. Și împăratul Franz Joseph a primit odată pe Stambulow și nu de mult pe Stoilow și nu s’a aflat ce au convorbit. Mai vorbirăm puțin despre Bulgaria și Rusia și îndreptai convorbirea asupra lui Stambulow. Abia pronunțasem numele acesta, când d. Theodorow se schimbă cu desăvârșire. Avea probabil intenția să dea freți necazului său, dar se stăpâni și zise cu un gest disprețuitor: — Să lăsăm aceasta! De mortuis nil nisi bene. Dar trebue să spun că se face o mare nedreptate prințului și guvernului nostru, făcându i responsabili de omorîrea acestui șef de partid. Era de notorietate publică că Stambulov a fost foarte mult favorizat din partea aceasta. Stambulow nu a fost numai o figură nepopulară, ci chiar urâtă și avea o vecinicâ frică de moarte. Guvernul a făcut tot ce a putut pentru a împedica o justiție de fondare. Despre o favorizare a omorului din partea autorităților nici nu poate fi vorba Am întrebat apoi pe d. Theodorow dacă Stoilow se va menține în fruntea guvernului. — De ce nu? răspunse el. Nu există nici un motiv pentru ca să demisioneze. Noi avem un guvern constituțional și nici prințul, nici Sobrania nu au dat veri un prilej pentru retragerea sa. Un alt redactor al ziarului Neue Freie Presse a intervievat pe mitropolitul Cement după sosirea deputațiunei bulgare la Viena. După ce a căutat să explice că Bulgarii nu pot decât să aibă simpatii mari pentru Rusia, mitropolitul a adăugat : „ Fiecare guvern bulgar care ține seamă de dorințele poporului, trebue să facă politică rusofilă; dacă nu ar face-o, ar fi gonit mai curând sau mai târziu Prințul Ferdinand, care își iubește sincer noua sa patrie și pentru a cărei mărire e gata să facă orice sacrificii, a înțeles de mult că Bulgaria nu poate exista fără Rusia. Cred că prințul a căutat să se împace cu Rusia încă pe timpul lui Stambulov. Atunci nu se putea face aceasta, acum prințul Ferdinand știe însă prea bine ce are de făcut pentru a-șî întări dinastia și a se împăca cu Rusia. Asupra întrebărei sub ce condițiuni s’ar admite la Petersburg recunoașterea prințului Ferdinand, mitropolitul a răspuns: — Dinastia Bulgariei trebue să fie ortodoxă; ea trebue să aibă aceeași credință ca poporul. Prințul Ferdinand o știe ca și noi. Și pentru că respectează voința poporului și vrea să vază țara fericită, el știe ce datorează țărei. Suntem acum convinși că Bulgaria va avea o dinastie ortodoxă, această e sigur, foarte sigur. A întrebat în urmă dacă scopul călătoriei, împăcarea cu Rusia, s’a îndeplinit și în ce condițiuni, mitropolitul răspunse următoarele : — Aducem din Rusia convingerea că împăcarea Rusiei cu Bulgaria e un fipr îndeplinit. Nu vă pot spune în ce condițiunî. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Ministerul instrucțiunei publice a publicat în Monitorul Oficial de era avizul următor : Cu începutul anului școlar, la 1 Septembre 1891, se deschide la Iași Liceulinternat, rămânând actualul liceu numai pentru școlari externi. Această nouă școală instalată într’o clădire spațioasă și anume întocmită, înzestrată cu tot materialul didactic reclamat de programa liceală clasică , cu un mobilier consiliat de cerințele igienice și didactice, este menită a experimenta, în cele mai bune condițiuni de isbândă, învățământul liceal clasic numai cu elevi interni și a prezenta un model de școală in acest fel. Atât pentru îngrijirea materială, cât și pentru partea educativă și instructivă a internilor, s’au luat măsuri ca acestei școale să nu ’i lipsească nimic din ce contribue la păstrarea și desvoltarea sănătatei fisice și morale, la vigoarea corpului și la îmbogățirea minței. Alegerea corpului profesoral, asistat de pedagogi cu studii înalte din Franța, Germania și Anglia, suma de exerciții corporale și de îndeletniciri artistice, întreținerea în abundență și in curățenie prin mijloacele îndestulătoare acordate de budget. totul face să se spere că experiența acestui Liceu-antrenat va da rezultate mulțumitoare. La acest liceu este loc pentru 300 școlari. Ministerul a hotărît ca 100 locuri să fie destinate la copiii silitori și săraci, cari au nevoie de asistența Statului pentru a merge cu distincțiune înainte la învățătură. Cele i’alte 200 locuri sunt rezervate pentru acei tineri ai căror părinți cu dare de mână voesc și pot să -i încredințeze îngrijirea Statului. Plata anuală a unui școlar solvent este de 1.000 lei, răspunsă in două rate: 1r. Septembre și în Februarie. Cererile de locuri de solvenți se adresează ministerului cultelor și instrucțiunei publice. * Pentru ocuparea locurilor de interni (bursieri și solvenți), cari devin vacante cu începutul anului școlar 1895 96 la seminariile din Iași, Roman, Curtea de Argeș și R.Vâlcea, se va ține concurs la 1 Septembre 1895 pentru clasele a IV și IIa. Locuri vacante sunt: In seminarul cireniamin», din Iași, clasa a IV-a, 10 bursieri. In seminarul din Roman, clasa I-a, 41 bursieri și 7 solvenți. In seminarul din Curtea-de-Argeș, clasa I-a, 13 bursieri și 4 solvenți. In seminarul din R.Vâlcea, clasa I-a, 27 bursieri și 6 solvenți * * * La 10 Octombre 1895 se va ține concurs pentru ocuparea a 11 burse vacante din școala normală superioară din București, și anume : 5 în diviziunea literară și 6 în diviziunea științifică. La școala normală superioară din Iași se află șapte burse vacante, și, anume: două la matematice, două la științele naturale, două la istorie și filologie și una la științele fizico-chimice. Concursul se va ține în ziua de 1 Octombre în localul Universităței din Iași. La 1 Octombre 1895 se va ține concurs, în palatul Universităței din București, pentru ocuparea a 13 burse vacante din internatul facultăței de teologie. * * * Consiliul comunei rurale Mierlești, din județul Olt, a fost disolvat numindu-se membri în comisiunea interimară domnii Gheorghe Ion Popa, Vasile Ionescu și Marin Cărunta.* * * A fost numit definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucțiunei publice, d. Ioan Bogdan, profesor de limbele slavice la facultatea de litere și filosofie de la Universitatea din București. * * * D. dr. .Mihail Minculescu, actual medic la plășile Ocolu-Vulcan și Tismana, din județul Tulcea, a fost însărcinat și cu serviciul de medic la jumătate din plasa Sulina, acel județ. * * * D. doctorand în medicină G. Ioachimescu, actual oficiant sanitar la punctul Chilia-Vechie, din județul Tulcea, a fost permutat în asemenea calitate la punctul "’-tu George, însărcinat provizoriu și cu îndeplinirea serviciului medical în jumătate din plasa Sulina, acel județ, in locul d-lui doctorand Victor Crăsescu, care se va chema în altă funcțiune. * * PM STRMMATATE Polit. Correspondent află că baronul Calice, care s’a întors de puțin timp la Constantinople, a fost atins de o boală gastrică. Este multă speranță că se va însănătoși în curând. * * * Din Paris. S’au schimbat telegrame foarte cordiale între d. Felix Faure, președintele republicei și regele Greciei cu ocazia sosirei acestui din urmă la Aix-les-Bains. * * * SULrifaÜ Un ofițer se prezintă la un bancher. — Să'mi mai împrumuți jooo de lei, se roagă el — Dacă 'ți mai împrumut și banii aceștia, răspunse bancherul, vei avea să mi dai deja jumătate din mâna fetei mele ! Moș Neagu. DIN STRĂINĂTATE Mișcarea macedoneană, o depeșe din Sofia, trimisă ziarelor din Ungaria cu data de 29 Iulie st. n , anunță că o ceată de vreo patru mii de oameni au cutreerat stradele orașului purtând înaintea lor portrete celor trei ofițeri bulgari căzuți în Macedonia. Ceata a pornit cu alaia mare cutreerând mai multe strade și cântând cântece patriotice, slăvind libertatea și amintind cu entuziasm răscoala din Macedonia. Cunoscutul aderent al familiei Karavelov, și însuflețite demagog, Chitanciev, a ținut un discurs înaintea palatului principelui, spunând următoarele : «Libertatea pretinde jertfe. Bulgarii sunt gata să aducă aceste jertfe în orice moment, dacă libertatea o va cere. Și atunci nimeni nu va fi în stare să oprească revoluția, nimeni nu va putea sta în calea noastră, iar noi toți murim cu plăcere și cu dor pentru libertatea Macedoniei». In întreg decursul demonstrației, ceata striga in gura mare : « Trăiască revoluția . La procesiune au luat parte și mai mulți ofițeri bulgari, purtând bandă neagră la braț. Tot cu data de 29 iulie se depășează acelorași ziare din Belgrad, că întâmplările zilelor din urmă din Macedonia sunt considerate în Serbia ca lucruri anormale.Se crede de altă parte că evenimentele din Macedonia vor influența chiar și asupra guvernului Stoilow, căci guvernul acesta va ajunge în poziție de a nu se mai putea ține. Se ivesc temeri serioase că desvoltarea afacerilor din Bulgaria periclitează in mod serios pacea întregei Peninsule Balcanice și astfel și Serbia va fi silită să ia parte la Încurcăturile acestea. TIMPUL 22 IULIE pagini străine I> II V RUH — Așa de râü dispusă și de capricioasă ca astăzi n’a fost Suleika niciodată, se gândea bătrâna Haisa. Cel puțin de zece ori mi-a dat astăzi porunci contrazicătoare și pe lângă toată silința și pe lângă toată atențiunea mea, am auzit numai vorbe mânioase și de mustrare. Dar nu-i iau în nume de rău acest caprițifl, — își zise mai departe Haișa, măcinând cafeaua. O așa fată tânără plină de viață să fie măritată cu un bătrân, care ’i-ar putea fi tată ! Un om, care toată ziua își înjură și-șî bate servitorii, a cărui întreagă activitate constă în somn, mâncare, băutură și fumat ! E pare minune că draga mea Suleika erau dispusă și capricioasă ? Nu ! nu trebue deci să mă supăr pe ea. Haișa turna cafeaua măcinată în apă fierbinte, puse zahar, apoi o turna intr’o ceașcă de argint și se duse cu ea în camera stăpânei sale. Această cameră nu era mai mare ca de patru metri pătrați. Două ferestre cu zăbrele de lemn permiteau privirea către stradă, impedicau însă pe curioși de a privi înăuntru. De-a lungul peretului se afla un divan vărgat, pe jos era întins un covor pestriț, iar pe masă se aflau mai multe lucruri femeești. Un pat și o sobă complectau mobilieiul haremului. Suleika sta la fereastră, răzimându-șî fruntea arzătoare de geam. La zgomotul ce-i făcu ușa deschizându-se, se întoarse repede. Suleika avea acum cam șeaptesprezece ani; figura ei era învălită cu totul într'o haină largă. Că Suleika era frumoasă se vedea la prima privire. Pe fața ei încântătoare se vedeau urmele plânsului. — Ce vrei Haișa ? strigă ea servitoarei. Ți-am spus să mă lași singură ! — Scumpa mea stăpână, îți aduc cafeaua pe care ai cerut-o, răspunse Haișa cu timiditate. — Nu mi trebue cafea, lasă-mă în pace, răspunse Suleika isbind cu piciorul în pământ, dar când văzu că bătrâna servitoare începu să plângă, ’i se muta cu totul necazul. — Haișa, scumpa mea Haișa, nu te supăra, zise ea plângând, sunt atât de nenorocită. Haișa puse ceașca jos, lua într’o mână capul Suleikei și sărutându-i cu îngrijire fruntea, zise: —• Suleika, trandafirul meu frumos, ce ai? Spune-mî, ce te face să fii nenorocită? Tu știi bine că ’mi dau viața pentru tine, numai să nu te văd sferindă ! — Mă întrebi ce mă face nenorocită? Toate, toate, ași voi să mă duc de aici acasă pentru ca să pot cânta și juca cu fetele. Ași vrea să fiu liberă să scapi acest om, care m’a răpit și m’a închis aici!.. . Dar, draga mea, voi să zică Haișa, dar fu întreruptă de sunetele unei muzici din depărtare. Suleika alerga îndată la fereastră, deschise un geam mic și plivi curioasă pe stradă Haisa se mulțumi să privească printre zăbrelele celeil’alte iert re. Cu muzica în frunte un regiment uric intrâ în micul orășel din Bosnia.aus- Suleika ascultă cu plăcere muzica ce se apropia, cu o curiozitate febrilă își încorda ochii pentru ca să vadă priveliștea In frunte venea muzica cântând. Inima Suleikei bătea cu putere. Această mzică era u mut mai frumoasă decât cea turcească. . După muzică venea călare un băiat, a cărui uniformă scânteia de aur, apoi soldații, toți tineri și voinici. Suleica privea, abea ținându-și răsuflarea, ea știa că geamul e deschis, că era prin urmare în prejdie de a fi văzută. Deodată se retrase de la fereastră. Cu sânul svârnind, cu obrajii roșii căzu pe divan. Lepădase pantofii brodați cu aur, așa încât eșiră la iveală două piciorușe încântătoare. — L’ai văzut ? întrebă ea după câtăva vreme pe Haișa. — Da, pe un tânăr ofițer cu mustața neagră. M am speriat și eu, deoarece trebue să te fi zărit, căci privind în sus, sarise și salută cu sabia. Așa salută ofițerii, încheia Haișa. Suleika devenea din zi în zi mai tristă. Ea nu dormea noaptea; in tot momentul se gândea la frumosul ofițer. Ore întregi pândea la fereastră, sperând că are să vad. Și un zadarnic. Ofițer d trecea des pe acolo, totdeauna uitându-se o fereastră. Tânărului aventurier ’i-a plăcut fața Suleikei, așa încât dorea să aibă cu ea o întrevedere. In localtatea aceasta, Ii i se urîse ci totul, cum ar fi dorit el să petreacă în brațele frumoasei Turcoaice... într’o seară — era cam întunerec, — se întâlni cu o figură travestită. Aceasta Ii dete un pachet: — Aici e o haină, îmbracă o și vino peste o oră la arborele cel mare din vale. Figura aceasta era Haișa. Ea nu putea să vadăe iubita ei suferind. într’o zi zi de către Suleika: — Bărbatul tän e la moșie, de unde nu va veni decât după patrusprezece zile. Iți voi aduce pe frumosul ofițer. Allah te va ierta, căci nu te voia lăsa să mori. La început Suleika nu voia să admită aceasta, dar în sfârșit ceda stăruinelor Hainei Primejdie nu era,ăci Emin, bărbatul, nu era acasă. Cu inima palpita dă aștepta în camera e . Pe cap avea un fes împodobit cu flori și mărgăritar , iar haina ei era frumoasă ca de mireasă. Astfel impdobită, aștepa pe alesul inimei sale Pași ușori se auziră, ușa se descinse și o figură travestită intra în căntru. Era tânărul ofițer. Regül Emin se întorsese și se bucura foarte mult că soția sa a devnit mai veselă și mai sănătoasă Nu mai necăjea cu capriciile ei. Emn era, firește, muțumit, deși nu-și putea explica cauza acestei schimbări. Va fi făcut cunoștință cu femeile de pe aici, și când femeile se pun a vorbă sunt fericite. — Suleika, zise el într’o zi, trebe să mă duc iarăși o moșie, unde voia sta vre-o 4—5 zile. Suleika îi sărută mân, zicând că așteaptă cu dor întoarcerea sa. Emin își aprinse ciubucul, încăleca și pleca la pas. Părăul umflat de ploae rupsese podul, de aceea Emin își întoarse calul și pleca către casă, zicendu-și că a doua zi va pune să repare podul. Acum se va culca așa de încetișor ca să nu audă Suleika. De ce să știe ea că s’a întors ? Poate ar fi cerut să spună o poveste lungă și petru aceasta begul n’avea chei acum, înaintea ușei Suleikei se poticni. Iacă niște pantofi, zise el pipăindu-i cu mân , cum vin ei aici ? Tocmai voia să intre în odaia Suleikei, dar se gândi că pantofii puteau să fie ai unei femei străine, ca ea intr’un motiv oarecare a fost silită să înoptez la Suleika. In acest caz pantofii de afară interzic intrarea în harem El intra în camera sa, care era vecin cu haremul și se întinse pe divan ca să doarmă. Somnul îi fu neliniștit. 11 tulburați dar averile de la moșie și prezența pantofilor. Fel de fel de bănueți îi treceau prin minte. Atunci auzi vocea Suleihei și apoi o altă voce.. Turburat de mânie, Emin sări de pe divan, smulse din perete hangerul și năvăli in camera ei. — Allah eliber... La Illah il V Allah răsună vocea Muezinului, care chiema pe credincioși la rugăciune, ca să mulțumească lui D-zeu că au petrecut o noapte in pace. In aceeași zi un Turc se anunță la comandantul militar al pieței. — Astă noapte am ucis un ofițer în casa mea. Porunciți să se ridice cadavrul. ÎNTÂMPLĂRI Sinucidere. — In ziua de 17 Maiű a. e., fata Maria Iacob, în vârstă de 15 ani, fiica lui Sandu ți a Rucsandei Iacob, din cătuna Lungociu, comuna Fundeni, județul Tecuciu, in urma certei avută cu mama sa, dispărând din casa părintească, ’i s’a găsit cadavrul de către un locuitor ce voia a da la pețte, în ziua de 5 Iulie a. e., orele 11 a. m., în riul Siret, în dreptul cătunei Lungociu, ți a fost recunoscută de părinții ei, cari, la cercetările făcute, au declarat că nu au nici o bănuială asupra morței, stabilindu-se că însuți dânsa ți-a cauzat moartea prin aruncarea în valurile acelui rân, în momente de furie și disperare, provocată de aspra dojană ce ’i se făcuse de mama sa. Cadavrul fiind în putrefacție, s’a autorizat înmormântarea. Victimele unui lup. — In noaptea de 5 Iulie a. e., a intrat în armanu d-lui arendaț B. Maltezeanu, din comuna Stelnica, județul Ialomița, un lup care a omorît 4 câini și 2 oi. Acest lup a fost împuțcat în pădurea Roțu, din cuprinsul comunei Dudețti, presupunându-se a fi fost turbat, înecați.In ziua de 3 Iulie a. c., s’a înecat în iazul de pe moții Ștrănești, județul Vasluiu, un individ Gheorghe, al li Vasile a Tudorei, de loc din comuna Dolhețti, județul Falciu, care venise la munca câmpului. — In dimineața de 5 Iulie a. c., la comuna Gura Boului, județul Olt, s’a găsit moartă, într’un heleșteu, fata Ținea Radu Popescu, care, de mai mult timp suferind de epilepsie și pelagră, perduse facultățile mintale. — In ziua de 7 Iulie a. c., pe la orele 4 a. m., căzând ploaie torențială asupra cătunei Valea-Boului, din comuna Onceștî, județul Tecuciu, locuitorul Constantin H. Păvăluță, în vârstă de 55 ani, agricultor, din acea comună, care se afla pe câmp la secetă, voind să treacă o rîpă care trece prin sat, spre a se duce acasă, a fost luat de torentul apei, fiind sigur, iar după încetarea ploiei, cam pe la orele 6 p. m., tot în acea zi, s’a găsit cadavrul numitului aruncat de apă pe țesut din vale. El era necăsătorit ți cam idiot, trăia la un loc cu un frate al sau, tot necăsătorit ți cam în aceeați stare mintală. — În ziua de 9 Iulie a. c., fata Nicolae Țuțuianu, în etate de 16 ani, Maria din comuna Țăndărei, județul Ialomița, ducându-se să se scalde în riul Ialomița, ți nețtiind să înoate, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit. — In ziua de 1I Iunie a. c., copila Lita, fiica femeei Ținea Văduva, din comuna Axintele, județul Ialomița, în etate de 6 ani și jumătate, scăldându-se în rîul Ialomița, s’a înecat. Mort din bătae.—In ziua de 7 Iulie a. m. , individul Selamet Murtaza, bătând crunt pe locuitorul Abrachim Ismail din Medgidia, județul Constanța, acesta a fost trimis în 1895 căutarea spitalului județean din Cernavoda, iar culpabilul a fost înaintat parchetului împreună cu actele dresate. La 9 Iulie pacientul, refuzând să mai stea^**9 în spital, s’a reîntors la Medgidia, unde, în ziua de 13 Iulie, pe la orele 6 p. m., a încetat din viață. Culpabilul, care în acst interval fusese pus în libertate de către parchet, a dispărut. Se crede a fi luat drumul spre Constanța sau Baeram-Dede. Parchetul a fost din nou sezisat. ........ .......................♦...- ----------------------- FElK TJRIJMil Înălțimea norilor. — Conferința meteorologică ținută în anul 1891 la München a decis ca să se constate înălțimea norilor in 20 de locuri. Observația în decurs de un an întreg dă rezultatele următoare : înălțimea cea mai mare o au norii așa numiți: cirrus sau în limbaj comun mielușei. Aceștia se înalță vara până 14.930 m, iarna până la 11.560 m., înălțimea mijlocie este cam de 9923 m. Norii numiți cumuli ajung vara la maximul înălțimea de 3582 m , iarna de 2690 m. Alte feluri de nori se schimbă de la înălțimea de 120 până la 12.000 m. Sunt însă nori cari se ridică și plutesc la o înălțime nespus mai mare ca cele precedente. Aceștia sunt norii cari se văd la apusul soarelui sau înainte de răsăritul lui în admirabila culoare roșietică. Unii dintre aceștia ajung și înălțimea de 130 mii m., peste suprafața apei și profesorul Mohn a definit înălțimea unui astfel de nor, în anul 1892, cu 132.000 m. Aceasta face de 8 ori cât înălțimea celui mai mare munte «Mont Everest» din Himalaia. Aceste măsuri ne dovedesc și că stratul de aer, ce înconjoară pământul, trebe să fie cu mult mai gros de 12 mile, cum se credea până acum. ------------------------------------------------------------- DIN TOATA LUMEA — O mică statistică. Guvernul Statelor Unite din America de Nord a publicat nu de mult o statistică, din care ne putem face o ideiă despre lățirea mișcării ți succesele femeilor din acel continent. Statistica se ••.■mpartă la anul 1890 în raport cu anul 1870 cu privire la femeile ce au o ocupațiune independentă. Din această comparațiune rees pentru America de Nord cifrele urmatoare: Numerile aceștia învederează că lumea nouă întrece lumea veche in toate privințele. 1 1870 1890 Artiste dramlice............. 692 3,949 Architrete........................... 122 Pictore ți scuptore .... 412 1,810 Poete................................ 159 2,725 Preotese........................... 671,235 Dentiste........................... 24 337 Inginere .................................. — 127 Ziariste................................ 34 888 Avocate............................ 5 208 Muzicante........................... 5,755 34,518 Amploiate............................ 414 4,875 Dactore în medicină . . . 527 4, 555 Directoare de teatru . . . 100 634 Comptabile......................................— 27 777 Scriitoare............................ 8,016 64’,048 Stenografiste și culegatoare de litere.................. 721,185 LITERE-ARTE-ȘTIINȚE Moș Teacă, ziarul spiritualului nostru confrate Anton Bacalbașa, a ajuns acuma la arul 19. Numărul acesta a apărut azi. Materia bogată și aleasă îl face foarte prețuit. Ne facem o plăcere a-1 recomanda cititorilor noștri. ------------------------------------------------------------ MUZICA SI TEATRU Aseară, în grădina teatrului Dacia, a avut loc a doua reprezentație a trupei de subt direcțiunea d-lui Vlădicescu. E de prisos să mai vorbim de calitățile superioare ale acestui artist emerit; scopul nostru, scriind aceste rânduri, este să îndemnăm pe iubitorii de distracții agreabile și instructive ca să asiste la aceste reprezentații. Pentru Sâmbătă sunt anunțate două frumoase comedii: Vraja de iubire și Ulița Lunei. ------------------------------------------------------------ Buletin War, comercial și apel Telegraf și telefon în Bulgaria. O telegramă din Sofia ne anunță următoarele: Linia telefonică Sofia-Rusciuk este gata și va începe să funcționeze de la 1 (13) August. Există proiectul de a cere legătura cu București. S-a încheiat un acord cu Serbia pentru introducerea serviciului mandatelor poștale și pentru crearea unei linii telegrafice directe între Sofia și Belgrad, care va funcționa chiar de la 1 (13) August. Se va stabili de asemenea o linie telefonică între aceste două orașe , însă ea nu va fi inaugurată inainte de 1 Ianuarie 1896.