Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)
1897-01-15 / nr. 10
No. 10 carele pe lângă casa lui Carp, lăsau din lemne. Faptul a fost comunicat adjutorului de primar, care deși s’a convins prin mergerea la fața locului, totuși a închis ochii, deoarece cei care’l comiseseră erau «de-aî noștri». 8) Locuitorul Ioan Rășcanu, fără nici o probă, a fost condamnat de judecătoria comunală, sau mai bine zis de primarul Haidoviciu a plăti femeiei Dochița Brăila suma de trei galbeni, sumă cu care numita femeie pretinde că ar fi împrumutat pe tată numitului locuitor, mort acum 28 de ani. Iar ca culme a batjocure, notarul îl pune să semneze în proces, că e mulțumit cu hotărîrea dată, fără ca locuitorul să știe ce semnează. Judecătoria comunală pronunțând hotărîrea fără nici o probă doveditoare, a violat legea, iar notarul spre complectare, falsifică actul. 9) Locuitorii din comunele Ghermănești și Fedești au fost condamnați de jurii primarului, fără nici un drept — sub pretext că vitele lor au pășunat mai mult pământ decât cel prevăzut în contractul făcut de el cu proprietarul moșiei Fedești. 10) Prin luna August 1896 încetează din viață femeia Anica Radu Ghioc. Toți locuitorii au bănuit o crimă și se așteptau să vază pe soțul bănuit de asasinat pus în fiară și înaintat parchetului. Nu știm cum s’au cocoleșit lucrurile, căci asasinul a rămas nesupărat. Gurele rele spun că nesupărarea asasinului se datorește averea ce posedă. Suara d. ministru de interne vr’o măsură spre a constata cele denunțate? Sau se va întinde și peste cei mici — numai să fie «de-ai noștri»—vestita mușama național-liberală ? ȘTIRILE ZILEI Duminecă, 12 Ianuarie, la orele 6 seara, M. S. Regina a întrunit la Palatul din capitală peste 70 din doamnele care compun societatea de binefacere «Elisabeta Doamna», aflată sub înaltul Leu patronagiu, și, după ce comitetul a prezintat situațiunea fondurilor societătei, s’au luat dispozițiuni pentru împărțire de ajutoare la seraci.* In Monitorul Oficial de azi a apărut Regulamentul pentru concursul de externat și internat la spitalele casei Sântu Spiridon din Iași. * * * Epitropia spitalului Gârlași, din județul Buzeu, a fost autorizată ca să primească legatul lăsat prin testamentul defunctului Nicolae Ghristescu în folosul acelui spital, în condițiunile prevăzute prin testament și sub rezerva cuprinsă în avizul consiliului de advocați ai Statului, și care legat constă din toată averea sa mobilă și imobilă. & * * D. I. Poenaru, medic veterinar, a fost numit, pe ziua depunere| jurământului, până la ținerea concursului, în postul de suplinitor la catedra de clinică și pathologie medicală de la școala superioară de medicină veterinară, în locul d-lui I. Popescu, demisionat. * * DIN STREINATATE Telegramă din Petersburg: Marea ducesă Xenia Alexandrina a născut un băiat pe care l-a botezat cu numele de Andrei. * ♦ « ULTIM CUVENT O femee fu călcată de tramway. Se trimite îndată după medic. Până să vie acesta, nenorocita își dese sfârșitul în mijlocul stradei. — De ce n’ai venit mai de grabă, doctore ? zise un asistent milos. — La ce bun ? răspunse medicul. Tot aci ajungea nenorocita ! Moș Neaga. ------------------------------------------------* * Editura W. Kreifft, Sibiu. ENCICLOPEDIA ROMÂNA Fascicola a doua, apărută acum, din Enciclopedia Română*) pe care o publică d. dr. C. Diaconovich din însărcinarea și sub auspiciile «Asociațiunii transilvane pentru literatura și cultura poporului Român» dovedește că speranțele ce s’au pus în această mare și utilă lucrare sunt pe deplin justificate. Nu putem ilustra mai bine adevărul acesta decât punând în fața cititorilor noștri un capitol, care tratează despre nemuritorul Vasile Alexandri, îl reproducem textual: Alexandri Vasile, nasc. la Bacău Iulie 1821, la Mircești 22 Aug. v. 1890, a fost cel mai mare poet național român și în același timp unul dintre bărbații politici fruntași, cari au contribuit la regenerarea, desvoltarea și înălțarea spiritului public, la introducerea și propășirea reformelor și a civilisațiunii în România, luptând cu energie și cu succes pentru unirea Moldovei cu Valahia și pentru ridicarea în fața străinătății a prestigiului și a demnității noastre ca popor și ca Stat. După studii mai întâiu de medicină, apoi de drept, de matematică și în fine de literatură la Paris, el se întoarse către finele anului 1839 în țară, unde împreună cu C. Negri, M. Cogălniceanu, Rolla, TIMPUL 15 IANUARIE MIȘCAREA COMERCIALA Desghetul Dunării.Timpul îndreptându-se, remorcherul Arhanghel Gavri, își va continua cursele între Galați și Tulcea. Plecarea va avea loc de la Galați, Dumineca, Marița și Joia, iar de la Tulcea în fiecare Luni, Marcuri și Vineri. Fiind pasageri, Arhanghel Gavril se va opri și la Isaccea. Bursele noastre.—Expirând termenul de 2 ani pentru care au fost alese și numite comitetele burselor din București, Brăila și Galați, se vor alege și numi in curend noul membri. Codul mancei în Belgia. Guvernul belgian a depus pe biuroul Camerei un proiect de lege privitor la contractul muncei propiu zis. Acest proiect este cel d’Intein numer al unei lungi serii de legi destinate a forma Codul muncei. Acestui proiect vor urma următoarele care surst deja în studiu : 1) Stabilirea unor inspectori urbieni însărcinați cu supravegherea lucrărilor suzerane de mine; 2) Uniunile profesionale; 3) Limitarea duratei muncei și munca de Dumineca ; 4) Reglementarea duratei muncei, a muncei de noapte și a repausului hebdomadar ; 5) Abrogarea art. 3 din legea de la 16 August 1887, asupra plăților salariilor; 6) Instituirea de delegați la inspectarea minelor ; 7) Regularea situațiunea funcționarilor publici ai Regatului ; 8) Stabilirea unui impozit pe venit ; 9) Pensiunile bătrânilor mineri; ■-------------------------------------------------------------------Docan, Sturdzești, și toți corifeii mișcării naționale de atunci, începu o luptă încordată împotriva domniei lui Mihail Vodă Sturdza, slăvind pentru întâia oară, în versuri frumoase și într’o limbă curat românească, virtuțile poporului, dragostea de țară, vitejia strămoșilor și dorul de libertate. Viața și activitatea lui A. fură strîns legate de însăși viața poporului român, la strălucirea istoriei căruia el a contribuit timp de cincizeci de ani, ca bun patriot și ca poet de mare talent. In sufletul lui au fost înmănunchiate simțirile, dorurile, avânturile țărei, a căreia glorie a buciumat-o, a căreia suferință a plâns-o, a căreia bunătate a cântat-o. Prima scriere românească a lui A. cu o nuvelă : Buchetiera din Florența, publicată în «Dacia literară» a lui Cogălniceanu, după care urmară, cântece și balade ca : Doina-Doiniță, Baba Cloanța, Andrii-Popa, Groza ș. a. cuprinse în Doine și Lăcrămioare prima sa carte poetică, tipărită la Iași, tipografia Bermann 1852, în care se află și Marioara Florioara, minunata legendă în forma populară. In același timp el cutreera Moldova, aduna din gura țăranilor, din cântecile lăutarilor, din poveștile bătrânilor, hiorile, cântecele haiducești și doinele populare, pe cari mai târziu avea să le dea la lumină sub titlul de Poesiile populare ale Românilor închinându-le Doamnei Elena Cuza. (1 vol. în 8 °, VIII. și 416 pag. București, tip. Lucr. asociați 1865). începuturile Teatrului Național din Iași tot el le însufleți și le susținu, scriind comedii și drame cu subiecte luate din viața și din societatea română, biciuind viciile, batjocorind deprinderile învechite și creând tipuri, din care Cocoana Chirița și Iorgu de la Sadagura au rămas și până acum modele vii și adevărate ale provincialilor de pe acele timpuri. Ajutat de celebrul actor Mateiu Milo el pune în scenă mai multe figuri contimporane ca Barbu Lăutarul, Paracliserul, Mama Anghelușa, Clevetici, Surugiul, Covrigarul și mai cu seamă pe Evreul și pe Grecul în «Lipitorile Satelor din Moldova», un fel de galerie în carne și în oase, menită a arăta viitorimea ce fel era lumea în trecut, ce judecări au trebuit combătute, ce schimbări au fost de introdus pentru ca să se primenească aerul și năravurile, în care trăiseră cu toții până atunci. Ideea aceasta de a statornici prin figuri vii caracterul, portul, cuvântarea, îndeletnicirile orășenilor, breslașilor, slujbașilor precum și pe ale boierilor și ale sătenilor muncitori, preocupa cu deosebire pe A., care vroia in mijlocul prefacerilor atât de repezi, prin cari trecea societatea noastră, să scape, ce i se părea mai vrednic de păstrat urmașilor, din întunerecul uitării sau al indiferenței obștești. Scopul nu și l’a putut atinge, fie din lipsă de îndemn, fie că viața lui fu lungă vreme sdruncinată—din seninătatea ei poetică,—de preocupările și luptele politice. A., care nicăieri nu se găsea mai fericit decât în casa lui de la Mircești, în fața «luncei» lui iubite și a Șiretului, purtător de tot felul de doine poetice. A. , care avea un cult pentru pământul și soarele țârei lui, fu, cu toate acestea un călător pasionat, și o bună parte a tinereței și-o petrecu, se poate zice pe drumuri. Impresiunile plăcute, împrejurările interesante, simțirile calde ce l însuflețiră călcând pământul Franciei iubite, al Spaniei mândre, al Africei arzătoare, al Italiei poetice, în sînul căreia petrecu el vremea cea mai dulce a tinereței, ni le-a revărsat în versuri fragede, mlădioase, pline de focul iubirii și al entusiasmului unei inime doioase. Generozitatea înaltelor gândiri și a patriotismului gelos de soarta neamului seu, îl mișcază în fața cruntelor priveliști ale rumilor Sebastopoleî, iar pe malurile Bosforului, unde în odihna de veci așezase el ființa inimea lui scumpă, sdrobită în floarea vîrstei, ne-a adus acea tainică melancolie, ce de atuncî și până la sfârșitul vieții avea să tresară în toate cântecele lui. A., deși aruncat de tîner în vîrtejul luptei politice, deși prin pozițiunea sa în societate, prin farmecul talentului și prin energia sa pururea îndemnătoare la patriotice făptuiri, ocupa un loc întâietor printre bărbații întemeietori ai statului român, totuși politica de partide, politică lipsită de țeluri înalte sau de roade folositoare binelui și măririi poporului, pe care l’a iubit cu aceeași înfocată patimă, cu care iubea natura și iubea soarele, nu aveau darul de a-i mulțămi nici inima nici mintea. Lipsit de prejudiți, însuflețit de iubire de țară înfocată și statornică, cinstit, pe cât era de zelos și de stăruitor în treburile publice, amic devotat și sigur, tovarăș vioiu și spiritual, el avea să se urce cu capul sus și cu fruntea senină până la treptele cele mai înalte ale scării sociale. Ministru afacerilor străine pe timpul căimăcămiei lui St. Catargiu, B. Sturdza și A. Păun (1858), ministru la același departament al lui Cuza- Voda, în mai multe rânduri deputat, senator, r.preș. al Camerei deputaților, trimis în misiune politică extraordinară pe lângă împer. Napoleon, regele Victor Emanuel și guvernul Marii Britanii de amical și Domnitorul său Alexandru loan I., el știa în tot locul și întotdeauna să-și îndeplinească datoria cu sfințenie și să uindească cât mai multe foloase pentru țară, din orîce însărcinare publică, ce i-a fost încredințată. De aceea numele lui se găsește cu dragoste asociat la toate marile acte ale constituirii sau neatîrnării Statului român . (Va urma) MUZICA SI TEATRU In sala Eforiei se va da Vineri, 17 Ianuarie, un mare bal mascată la Moulin Rouge. Un afiș special va arăta programul balului. * * * Impresarul Dorval, căruia îi datorim deja un număr foarte respectabil de încântătoare serate, mai ales reprezentațiile artiștilor de la Comedia Franceză, va veni in curând spre a ne da o serie de spectacole cu d-na Marie Magnier, grațioasa și frumoasa artistă franceză, care va interpreta rolurile cele mai strălucite pe care le a creat sau jucat la Paris. Existența de lux și de confort artistic al acestei artiste o depărtase totdeauna de la idea de a face un turneu. A trebuit îndrăsneala bine cunoscută a impresarului Dorval, care a fost silit să facă d-nei Maria Magnier, oferte fabuloase, și care n’a învins aceasta resistență decât cu aur. Repertoriul acestui turneu cuprinde : La Doctoresse, Les Menages Parisiens, La Pappillonne, Monsieur Chasse, La Petite marquise etc. --------------------------------------------------- Litere-Arte-Științe Ziarul științific francez La Nature aduce vestea căd-rul Koch, înainte de a pleca la Cap, a lăsat la institutul Pasteur unuia din elevii săi formula unei tuberculine revăzută, colifiată și perfecționată. Această tuberculină se prepară la fabrica de serum dirijiată de d-rul Behring. --------------_____----------------------------- INFORMATION! M. S. Regina și principesa Maria au asistat aseară la Teatrul Național la reprezentația operei Emani. Către sfârșitul spectacolului a venit și principele Ferdinand care se întorcea de la clubul militar. Aseară M. S. Regele și A. S. Regală principele Ferdinand au asistat, la clubul militar, la conferința d-lui general Candiano-Popescu. Suveranul și principele moștenitor, au fost primiți la intrare de președintele clubului și de membrii comitetului, muzica a intonat imnul regal. M. S. Regele și principele Ferdinand s’au întreținut câtva timp cu mai mulți ofițeri și apoi d. general Candiano-Popescu ’și-a început conferința despre înființarea cavaleriei în România. Conferința s’a terminat către orele zece și jumătate, după care M. S. Regele și principele moștenitor s’au întreținut cu d. conferențiar și alți ofițeri și apoi S’au retras. Ieri după amiazi, P. S. S. Arhiereul Ghenadie Petrescu, fost mitropolit primat, a sosit de la Căldărușani. P. S. S. a descins la reședința vicarului sf. mitropolit, P. S. iifon în strada Brezoianu. P. S. S. Ghenadie a făcut apoi o vizită I. P. S. S. mitropolitului primat. Toată ziua de ari, venerabilul nostru șef, d. Lascar Catargiu, care se află la Iași, a primit numeroase vizite din partea fruntașilor alegetori. Primim din Caracal, unde se face azi alegerea pentru un scaun de deputat, telegrama următoare:«Eri la orele S seara, s’a ținut în sala Ploeșteanu întrunirea partidului conservator. Întrunirea a avut o reușită splendidă. Lume multă și aleasă din localitate, din Corabia și Craiova de unde a venit o delegațiune numeroasă. Printre asistent mulți preoți și țerani, întrunirea a fost prezidată de d. G. Brătășanu, au vorbit d-nii Cesianu, Brabețeanu, Take lonescu, colonel Obsdeanu și d. Brătășanu. Succesul oratorilor a fost mare. D. Take lonescu a fost primit cu ovațiune. Seara d. Radu Rădulescu a oferit un mare prânz în onoarea d-lui Take lonescu. La întrunirea liberală au vorbit d-nii Guran, Vergatti și Delavrancea Candidatul Locusteanu nu a zis nici un cuvânt. Întreg aparatul administrativ este concentrat și a adus pe alegetori cu sila. Mai candidează d. Ghincioiu, liberal independent. Ceea ce trebuia să se facă din primul moment în mișcarea unora dintre funcționarii căilor ferate, s’a făcut abia acum.—Directorul general al căilor ferate a adresat tuturor organelor acestei administrațiuni circulara următoare : Vă pun în vedere următorul ordin ce am primit din partea d-lui ministru de lucrări publice cu invitare de a-1 aduce la cunoștința întregului personal. Domnule Director General, «In momentul când guvernul se 0 «cupă cu revizuirea legei privitoare la «impiegații căilor ferate pentru a pro]pune Corpurilor Legiuitoare modificări «destinate a îmbunătăți situațiunea lor «actuală, afln că câțiva instigatori, «exploatând măsurile luate contra unor «funcționari depărtați din serviciu pentru acte de insubordonare, caută prin «tot felul de apeluri a împinge personalul căilor ferate la acte de nesupunere către autoritatea superioară, ba «chiar îl îndeamnă a se concerta în«tre dînșii pentru a împiedica la un «moment dat circulațiunea trenurilor. «Pe lângă măsurile ce st au luat de «guvern pentru ca nici un moment seroviciul comunicațiunei pe căile ferate «să nu fie întrerupt, se rog a pune în «vederea tuturor organelor căilor fecale a nu permite ca asemenea uneltiri «culpabile să pătrundă in personalul «stațiunilor, și a face direct responsabili pe șefii stațiunilor de orice act «de dezordine ce s’ar întâmpla la personalul de sub ordinele lor. «Ve roga pune asemenea în vederea «întregului personal că guvernul este «decis a reprima cu severitate orice «mișcare de natură a tulbura liniștea «administrației căilor ferate, sau a îm«piedica mersul regulat al serviciului». Ministru. Em. Porumbaru. Vă comunic că fiecare din șefii direcți este personal răspunzător de executarea acestui ordin și de luarea măsurilor pentru a menține disciplina și buna orînduială între funcționari. In caz de desordine șefii direcției vor suspenda imediat din serviciu pe cei culpabili, cerând la nevoe concursul autorităților administrative locale, cari au primit ordin de a le da tot sprijinul lor. Director General. A. Saligny Energia aceasta era la locul ei din prima zi a mișcării și ministrul lucrărilor publice nu trebuia să aștepte alte intervențiuni categorice pentru a-și da seamă și de gravitatea faptului și de atitudinea ce trebue să păstreze. Msigăraa pe arioisadă noștri, care sparsi în usterpiere caa plata alb«** EsaaB nesat salsul, de a se grăbi ci acu tarea SMiaseloa* ce cîntoresc, căci at»fel csa ocazia iahchicierea aiciSiaă f.8118, vom Ssievoi să a le ssispeasvla in «imîoîI irevocabil» trămlterea ziarului. INTEMPLARI _ Crimă. — Un măcelar din București, anume Nicolae Ion din Fundătura Fierului s’a dus în comuna Obilești să cumpere vînaturî. El a descins la săteanul Gheorghe Ioniță și "ducendu-se la cârciumă cu acesta au băut mai mult și în urmă, s’au luat la ceartă cu un funcționar silvic. Măcelarul a scos cuțitul și a înjunghiat pe silvicultor, care a rămas mort pe loc. Sinucidere. — Un strein anume David Nitchinos Sarataky, venit alaUăeri la Sinaia și descins la d. Isac Penchas, ’șî-a tras eri un glonț de revolver în cap remâind mort pe foc. • Cauza acestui act nu este cunoscută; autoritățile au început o cercetare. 1897 Copil găsit.—A seară pe la orele 9, un sergent de stradă a găsit pe strada Popa-Tatu, un copil ca de 2 luni. Asupra copilului nu s’a găsit nici un bilet care să spue dacă a fost sau nu botezat. Copilul a fost trimis la spitalul Maternitatea. ------------------------—------------------------*— PETRECERILE ZILEI THEATRUL NAȚIONAL. —■ Astîizi, Marți, I «Mort fără lumânare» dramă: „Soare de toamnă*.—Mâine, Miercuri, cu concursul d-nei Ada Ading: opera: «Ballo în Maschera» și actul III din «Aida».' GRAD ETABLISEMENT NUGoj — De Trei orî pe săptămână Duminecă,, Marți și Jouî baluri mascate. In fiecare foubal mascat High-Liffe. -mi!aXtoeiF TELEGRAME Condeie Sbrariew Paris, 26 Ianuarie. Se asigură că contele Muravview va pleca Vineri la Berlin, unde va sta de asemenea două zilei -------------------------------------------------- ȘTIRI f ¥ FORUMTE Societatea «Malbiș Neurim» pentru îmbrăcarea copiilor săraci fără deosebire de religiune, naționalitate și sex va da în seara de 25 cor., în sala Hugo, un mare bal în folosul fondului societății. . D. Ghiță loan a plecat cu familia la Monte-Carlo. Ieri la orele 8 și jun. dimineața a fost o întâlnire pe teren în orașul T.Măgurele, între d-niî Căpitan Anghelescu din regimentul 20 Teleorman și silvicultorul d. Spirescu. S’au schimbat câte 3 gloanțe fără nici un rezultat. -------------------------------------------------- DE TOATE *** Un recidivist în materie de comitere de scrisori către cetățenii Galațului este d. Ioan Nenițescu, candidat la col. II-lea de deputați, scrie Galații. Dupe ce, de anul nou, comisese o cartă de vizită, acum a făptuit un manifest, mostră de naivitate filosofică. Prin manifest d. Nenițescu solicită sufragiile alegătorilor col. al II-lea și pretențiunea aceasta obscenă este însoțită de titlurile d-lui candidat. Și știți d-voastră cari sunt titlurile acestea ? Ele sunt și numeroase și umoristice . D. Nenițescu are «calitatea de a se fi născut în Galați» —calitate pe care, de altmintrelea, o are și Sterică spre pildă. In al douilea loc, d. Nenițescu se fudulește că «a fost în armată»,—calitate pe care o are și gardistul din pont. A treia calitate e aceia că d. Nenițescu «se trage dintr’o familie de neguțători»—calitate care-l face să cunoască «mai de aproape toate nevoile comerciale». După ce isprăvește cu enumerarea tuturor acestor calități atât de comice —d. candidat se repede la promisiuni. In faza aceasta, d. Nenițescu spune că va cere în Cameră, ca linia Berlad- Galați să se pue cât mai grabnic în circulație. Alături cu această enormitate va propune și canalizarea Prutului și înființarea a 3 școli. Și, terminând, candidatul zice: «pe lângă acestea alăturez și buletinul meu de vot...» Dovadă că d. Nenițescu nu numai că va pune cât mai curând în circulație linia Bârlad-Galați, dar că va canaliza Prutul, a adăugat și... buletinul de vot. *** La ofițerul stărei civile. ■— D-șoară, nu vă pot cununa, logodnicul d-ve—s’o spun verde—beat. — Așa e, d-le primar, dar vedeți: când e treaz nu vrea ! ULTIME INFORMAȚII Din Iași primim următoarele știri asupra primire! care s’a făcut d-lui Lascar Catargiu la sosire. Venerabilul șef al partidului conservator a fost primit la gară de un număr foarte mare de cetățeni. Prin mulțime s’a observat d. I. Ventura, Leon Bogdan, Sturdza Scheianu, Eugen Ghica Budești, Grigore Ghica, Bădărău, Misir, G. Botez, Sandu Râșcanu, D. Baltă, Bogonos, Stati, Th. Pogor, Th. Emandi, D. Zarifopol, D. Greceanu, R. Rosetti, Aslan, Gr. Irimescu, G. Gatargi, N. Gananaű, P. Sion, etc. De la gară d. Lascar Catargiu a fost dus la d. Leon Bogdan unde a tras in gazdă. Un număr foarte mare de fruntași conservatori au fost invitați la d. Leon Bogdan unde s’a servit un ceain și la orele 2 a fost o consfătuire intimă. ** * / Colectiviștii din Iași, în urma retragere! candidature! d-lui Xenopol, nu