Timpul, octombrie 1898 (nr. 214-238)

1898-10-28 / nr. 235

<­A A + ANUL AL DOUĂ­ZECELEA — No. 235 UN NUMER^IO BANI ABONAMENTELE in tară pe un an­..................................... lei » pe 6 luni ••••••••«•• 18 lei » pe 3 luni........................ 16 lei Pentru streinătate, un an....................... 5 ° le­ în Pssr­B ziarul nostru se găsește cu o,ao b. Numărul la Agence de journaux Grangers rue de Maubeuge, Ca și ia toate chioșcurile. MD­APȚI­A ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Vieleriei — 70 UN NUMÉR 10 BANI ANUMC1URI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV •­­ * • •­­­ • • 0,40 Reclame III - .... • • 2,50 » • • • • • ... II - 5-I ® Paiis» anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse, REDACȚIA ȘI AT­MONISTRAȚIA Bucuresti, Calea Victoriei — 70 laWWMWMMWMWWMfiMMMSMMMMBMMi CANDIDAȚII PARTIDULUI CONSERVATOR PENTRU CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI COLEGIUL I General Manu Menelas Germani Nicolae Filipescu C. C. Arion Ion C. Grădișteanu Dr. Florea Teodorescu Gr. Capșa, comerciant Dr. Buicliu Ioan Lahovari Dr. Leonte Dim. A. Laurian,­­profesor Mihail Deșliu D. Dobrescu, fost secretar gene­ral de minister N. E. Șoimescu Barbu Păltineanu General Algiu COLEGIUL II Take Ionescu Const. Disescu, profesor Dr. Is­trate, profesor Mihail Cornea Scarlat Vîrnav, inginer N. Ath. Popovici Al. Ciurcu Anghel Demetrescu, profesor P. Sfetescu Gr. Olănescu Dim. Șoimescu Dim. Roșu, comerciant I. Brătescu Colonel Costescu Dr. Severeanu ÎNTRUNIRILE întrunirile ținute în Capitală și în mai multe orașe de provincie au caracterizat situațiunea în ajunul alegerilor comunale. Astă­zi sunt față în față, pe de o parte coteria care ocupă puterea și se folosește de aceasta împreju­rare pentru a întrebuința tot apa­ratul Statului în interesul ei, iar pe de alta un partid unit și com­pact, care luptă pe calea legală, prin mijloace deschise și licite pentru a readuce țara într’o situațiune nor­mală. O simplă comparațiune între cele petrecute la întrunirile publice care s’au ținut, va dovedi cât de adeve­­rată este acestă afirmațiune. In întrunirile guvernamentale de la Iași, Craiova și București, mai toți oratorii și mai ales miniștrii în cap cu președintele consiliului, au făcut procesul disidenței liberale ; ei au­ dat în vileag diviziunile de care este muncit partidul liberal. Mai mult încă, d. Dim. Sturdza nu s’a sfiit a desgropa cestiunea mi­tropolitană, invinuind pe toți acei cari au luat parte la soluțiunea ei, cum că ar fi lucrat în contra inte­reselor terți, în contra moralei și a conștiinței publice. De cestiunile mari care interesează țara întreagă, de reforme, de îmbunătățiri, de vr’un program de lucrări nici n’a fost vorba. Abia primarul Capitalei a îngânat câte­va cuvinte afirmând inexactități înaintea unui auditor de funcționari și de agenți electo­rali. Se vedea cât colo că întrunirile loteriei guvernamentale era fi mai mult o formă menita a masca in­gerința guvernului. Dovada este des­­lănțuirea actelor de brutalitate care a început îndată după întrunirea colectiviștilor din Capitală; ea ne pre­vestește sistemul pe care guvernul voește să-l întrebuințeze în alege­rile comunale, întrunirile opozițiunii, din contra, au dat țerei un spectacol îmbucu­rător. Cu toate presiunile, cu toate mij­loacele puse în practică de admi­­nistrațiune, atât în Capitala cât și în provincie, sălile de întruniri erau­ pline de un public ales, compus din elita corpului electoral, înainte de toate s’a văzut inani­­tatea celor scornite de adversarii noștri în privința lipsei de unire ce s’ar manifesta în rîndurile par­tidului conservator. Nici o umbră de neînțelegere, toată lumea însu­flețită de aceeași idee, înconjurând cu iubire și devotament pe vene­ratul nostru șef și urmând cu dis­ciplina cea mai perfectă pe stegarii partidului. In București, la Iași, la Galați, la Brăila, la Botoșani, la Giurgiu, în fine pretutindeni, aceeași unire, aceeași unitate de cugetare și de acțiune. Oratorii noștri nu s’au mărginit la atacuri în contra adversarilor ; ei au expus în fața cetățenilor pă­surile țerei, au amintit greșelile gu­vernului în toate cestiunile mari, în special în cestiunea națională, și au făcut o critică amănunțită­ a ad­­ministrațiunei comunale a regimului. Dar tot­odată, el n’a fi lăsat la o parte viitorul, fără a lua angaja­mente pe care nu le-ar putea înde­plini, precum faceau liberalii în o­­pozițiune, bărbații conducători ai partidului nostru au expus un în­treg program de lucrări de utili­tate publică. Ast­fel noi ne prezentăm în ale­gerile comunale ca un partid se­rios și puternic, care are conștiință de datoriile sale către țară, iar nu ca un guvern de îmbuibați care se agață de putere, cu toate că nu mai reprezintă de­cât o fracțiune a par­tidului liberal, având în capul ei un șef contestat și pus la carantină. Nu încape îndouială că curentul opiniunei publice este în favoarea noastră ; știm însă cu cine avem a face și de ce sunt [capabili niște adversari fără scrupul ; facem dar un apel călduros la toți acei cari voesc să scape țara de un regim decăzut și păcătos și îi îndemnăm de a lupta cu bărbăție, înfruntând amenințările, promisiunile și presiu­nile de tot felul și ascultând nu­mai vocea conștiinței. -------------------------------------­ TMMB GRAMM Călăitoria Suveranilor germani Berlin, 5 Noembre Din cauza căldurii tropicale ce domnește în Palestina și Siria, doctorl au sfătuit pe impe­­ratea sa de a nu se întoarce direct de la Sud la Nord. Este probabil că MM II. germane se vor întoarce în Germania pe mare. Berlin. 6 Noembre Norddeutsche Allgemeine Zeitung taxează de născocire cu­ ai­a știrea dată de Frankfurter Zeitung în privința unei convențiuni turco-ger­­mane, după care Germania garant­ează integri­tatea posesiunilor asiatice ale Turciei și pri­mește un schimb oare­cari privilegii pentru co­merțul și industria sa. Berlin, 7 Noembre Maerkische Volks Zeitung anunță că deputa­tul prinț d’Arenberg a declarat imr’o Inti­mnire ca Sultanul a făcut personal dar Impăratului Wilhelm teritoriul consacrat Sf. Fecioare anume «Uormition», dar împăratul l-a cumpărat pen­tru o sumă mare. Damasc, 7 Noembre Majestățile Lor germ­ane au sosit și au fost primite cu entuziasm de către populație. Orașul este Împodobit și­­ luminat. Roma. 7 Noembre Italie anunță că Majestățile Lor germane vor debarca foarte probabil la Genua, de unde vor merge în Germania cu drumul de fer. Ducele d’Aosta va merge la Genua ca să sa­lute pe MM. LI. in numele Regelui. Chestia Filipinelor Madrid. 7 Noembre D. Sagasta, intervievat, a desmințit știrea cum­ că el ar fi întrebat pe puteri dacă ar­ sprijini o protestare a Spaniei în privința Filipinelor. Incendiu mare Washington, 7 Noembre Un incendiu provocat de o explozie a isbucnit la Capitol și a distrus o parte a edificiului pre­cum și numeroase documente și o parte a bi­bliotecii. Pagubele se urcă la 1.000.000 dolari pentru bibliotecă și 200.000 dolari pentru edi­fi­ciu. --------------------- ---------------------­ EDIȚIA A TM5T A Conflictul franco-englez — Prin fir telegrafic — Paris, 5 Noembre. Vorbind de evacuarea Fashodei, Temps zice ca Englitera de­și sigură de victoria sa, a amenințat Franța, în plină­ pace cu înarmări teribile. Franța a făcut ceea ce datora sie­și și lume­ pentru a înlătura o cauză de resbel. Afacerea Fashodei va a­­vea ca consecință inevitabila răceală a re­­lațiunilor dintre cele două puteri. Paris, G Noembre. O depeșă particulară anunță că niște ofi­țeri englezi, sosiți de curând la Cannes ca să petreacă sesonul de vară acolo, au­ pri­mit ordinul de a pleca imediat la garni­­zoanele lor. Ziarele continuă să discute limbagiul ți­nut de mard­așul Salisbury la Mansion House. Limbagiul presei engleze demons­trează că evacuarea Fashodei nu dovedește nimic și că ne găsim în fața unei puteri, a cărei ostilitate dovedește că trebue sau să renunțăm la coloniile noastre sau să organizăm în mod serios apărarea lor, prin mijlocul unei armate mari coloniale și a unei marine bine organizate. Londra. 7 Noembre. Agenția Renter anunță că trupele dis­trictului militar Devoy­fort au primit ordi­nul de mobilizare. înarmările marinei continuă. Paris, 7 Noembre. Camera deputaților. Mâine va avea loc discuția în privința interpelării asupra Fashodei. Londra, 7 Noembre. Flotila contra­ torpiloarelor a executat un atac de noapte contra lui Portsmuth, pen­tru a încerca lucrările de apărare ale acestui port. ------------------------------------------------------­ A­facerea Dreyfus — • Prii­­­^telegrafic — Paris, 5 Noembre Ministerul de resbel desminte știrea după care s’ar fi închis instrucția în privința lui Picquart și că liberarea acestuia ar fi imi­­nenta. D. de Faycinet n’a luat încă nici o hotărîre. Paris, 7 Noembre Petită République zice că știe din sor­ginte sigura, că in ziua când miniștrii au­ decis punerea în neactivitate a maiorului du Paty de Clam, generalul ZurJinden a ci­tit consiliului un raport, exprimând faptele care făceau necesară această măsură. Acest raport constată mai cu deosebire faptul si­gur că maiorul du Paty de Clam este au­torul telegramelor semnate «B­anche» și «Speranza». El relatează afară de asta că locotenentul-colonel Henry, voind să dea consistență dosarului Dreyfus, a propus șe­filor tăi, In 1894, să fabrice niște documente, mai cu deosebire niște scrisori anonime, acuzatoare în contra lui Dreyfus. Paris. 7 Noembre Camera criminală a Curții de casație s-a ocupat azi de ancheta privitoare la revizui­rea procesului Dreyfus. Toate porțile Curții sunt consemnate în mod sever. Circulă știrea că Picquart trebue să fie liberat azi de către autoritatea militară și remis autorității civile. -----------------------minuri----------------------­ ÎNTRUNIRILE NOASTRE Duminecă și Luni partidul conserva­tor a ținut întruniri publice în Capitală, la Galați, Botoșani și Giurgiu. Iată rezumate scurte despre cele pe­trecute la aceste întruniri, întrunirea di­n București întrunirea aceasta s-a ținut Duminecă, la orele 2 p. m., în sala Dacia. Sala, lojile, bufetul, curtea, gangul și o bu­cată mare din strada Carol erau ticsite de lume, de lume aleasă, care a venit să salute pe fruntașii partidului conser­vator și să manifesteze în contra regi­mului de la putere. Când apar pe scenă fruntașii partidu­lui, cetățenii aplaudă și-i aclamă. D. Lascar Catargiu, aclamat ca pre­ședinte al întrunirei, spune că partidul conservator a convocat această întrunire spre a povățui pe cetățeni ca, cu prile­­giul alegerilor comunale, să pue cu toții piept pentru răsturnarea guvernului. Vo­turile sunt un mijloc practic pentru a indica voința țării. D-sa dă cuvântul d-lui general Manu. MUscursul el-lui general Manu D. general Manu spune că partidul con­­servator vine să-și Îndeplinească o datorie față de țară, față de cetățenii țarei, împre­jurările de care țara are a se plânge sunt destul de cunoscute, și numai enumărarea lor este suficientă. Apropiatele alegeri cu­ MERCURI 28 OCTOMBRE (9 N-BRE) 1898 numale nu sunt alegeri administrative, de gospodărie ; ele sunt alegeri pur politice. Trebue să se vadă cu cine este țara, spre cine înclină sufragiile țerei, pentru ca și Capul Sfatului să vadă situațiunea gu­vernului Sort. (Aplause, «Jos colectiviștii.») Când am abandonat puterea, am crezut că facem bine. Nu după mult timp d. Sturdza ne a dovedit contrariu. C­u partidul liberal, numai liberal nu se poate numi. Mai întâiit a venit cearta cu d. Fleva și apoi disidența drapeliștilor. Oratorul arată apoi furia cu care Sturdza a căzut în contra Aurelianiștilor,­în dis­cursul de la Craiova, pe chestia mitropoli­tului, acuzându-i cu toate calificativele, când aceștia cu concursul real al conservatorilor au­ scăpat țara de schisma în Biserică. (A­­plaușe furtunoase). Această nesăbuință i-a atras primmlul­­ministru calificativul drept de mincinos și de calomniator. (Aplaușe furtunoase). Oratorul ia apoi, rînd pe rîn­d, toate ne­săbuințele lui Sturdza , discreditul adus ar­me­meatului cu a ma Männliche? și descon­siderarea adusă, zilele trecute, generalilor, neregula adusă în corpul profesoral cu ale­gerea rectorilor. Oratorul citează scrisorile d-lor Cosmovici și Quintescu. D. general Manu arată apoi neleg­urile lui Sturdza în chestia națională. Față cu situațiunea în care se găsește guvernul, încheie oratorul, el nu mai poate cere voturile alegătorilor. D voastră le veți dovedi aceasta la 1 No­émime. (Aplause prelungite). IPi­ scurpul IV. t?iliger eu D. N. Filipescu, primit cu aplause pre­­lun­gite, spune că e emoționat de aceste do­vezi de dragoste și mulțumește pentru e­e. Promite a fi tot se poate de nepărtinitor în cuvântarea d-sale; ca dovadă, începe prin a face o laudă administrației comunale: budgetul comunal 96 — 97 s’a încheiat cu excedent. Dar ce însemnează un excedent ? In timpul administrației noastre, mai mulți ani de-a rîndul am dat excedente de mai multe zeci de milioane. Nimeni nu și a fă­cut o laudă. In pustiul colectivist, acest ex­cedent este cântat pe toate tonurile și a­­cest nemuritor excedent este preumblat prin toate într­unirile. D. P. Carp: Excedentul acela nu este ne­muritor, căci el art să-l mănânce. (Aplause). D. N. Filipescu : Dar Tart și mâncat de­ja. (Aplause furtunoase). D. Robescu a vărsat acest excedent pentru acoperirea lipselor din fondul monumentului Brătianu. (Aplause îndelung repetate). Dar să vedem cum am­ avut acest exce­dent. Facut-ați vre­o conversiune financiară, sart modificare de taxe de imposite ? Nimic din toate acestea. Meritul excedentului lui Robescu este nu­mai meritul nostru. Noi am făcut lucrări ale căror beneficii le trag el acum Am făcut conversiunea și am făcut modificarea taxelor comunale, pe care el le-aț­ combă­tut și de care se servesc acum. In opoziție v’am­ cerut voturile, combătând legea maxi­mului, acum el ve cer voturile dv. Intem­e­­indu-se pe același lege care le-a dat exce­dentul. Dacă colectiviștii se laudă cu exce­dentul lor, ei aduc cel mai mare omagiu legal m­­ximului. (Aplause). Colectiviștii n’amt făcut nimic de câ­nd sunt la comună. In trei ani el amt făcut două școli. Una la Antim și alta, școala începută de noi, după planurile noastre, pe bulevar­dul Ferdinand (Aplause). Noi, In 7 ani, am făcut 32 de școli, intre care măreața școală comercială (Aplause). Oratorul arată apoi, în mod documentat, toate marile lucrări pe care le-a făcut ad­ministrația conservatoare în timp de 7 ani de zile. In schimb, colectiviștii n’au făcut absolut nimic; pentru aceasta chiar, n’am­ făcut darea de seamă anuală, cerută de lege, fiind-că n’aveam­ nimic de spus (Aplause). In trei ani, o singură dare de seamă a eșit din primărie, și aceea falsă. Singura dare de seamă a administrațiunei comunale colectiviste este aceea din discur­sul lui Robescu, ținut într’o întrunire din Albastru, și publicată în Voința Națională de azi. Iată ce spune primarul Capitalei în acel discurs: «S’au făcut școale». Cele două des­pre care v’am­ vorbit. «Complectarea intre­­positeior». Aceasta este cea mai mare ne­rușinare. La marea clădire făcută de noi, care trebuia să fie dată publicului de acum două ani, d. Robescu a mai adăugat un șopron, care este cea mai mare dovadă de incapacitate. «Șoseaua Filaretului pasă la Cimitir». Pianul parcului de la Filaret și al șoselei era deja făcut de noi, lucrarea dată în licitație și licitația aprobată. D. Ro­bescu, când a venit la primărie, a oprit lu­crările și acum, după trei ani, se laudă cu pavarea șoselei. «Pavagiul de lemn»... (Ila­ritate, rîsete prelungite în auditoriu). Nici nu mai insist asupra acestui punct, spune oratorul. Rîsul d-o dovedește pe deplin ridicolul acestei laude. «Subvențiuni la monu­mentul Independenței și al lui I. Brătianu»... Și aceasta d. Robescu o trece în gospodăria sa! Și, în sfârșit, «canalizarea Dâmboviței până la Ciurel», proiect care iarăși era făcut de noi și gata de pus în lucru. Dar, ca să se justifice de inacțiunea lor, spun că și n’af­ putut face al­te lucrări, fi­­ind-că nu am­ găsit bani în casa comunală. La 13 Noembre 95, spun el, n’am­ găsit în casa comunală nici un ban. La aceeași dată, d-lor, am văzut și eu­ casa comunală și am lăsat înăuntru trei­spre­zece milioane și jumătate. (Aplause). In această privință, pri­mesc ori­ce control. Nu-l învinovățesc că n’am­ făcut nimic, dar sunt de două ori vinovați pentru că am­ distrus ceea ce am făcut noi. El am­ înlă­turat legea mărginirea Bucureștilor. Ad­­o­­ratorul arată marele interes al acestei legi și imperioasele motive care o cereau­. El art abrogat această lege și, dovadă de incapacitatea lor, ne­având ce pune la loc, art readus’o. Am întreprins planul general al orașului. Pe acesta l’art păstrat, neavând ce face, fiind că lucrarea era contractată cu ministerul de résboiu. Am întreprins planul general de canalizare al orașului, el du Tart mai urmat. Tot așa am­ procedat cu bulevardul Colțea. Cu același spirit de răsburare am­ proce­dat în chestiunea alimentării orașului cu apă. El, cari în opoziție ați combătut proiectul nostru, după ce ami venit la putere, într’o întrunire ami promis apa de munte. Acum, după două ani, revin la proiectul nostru primitiv. Proiectele alcătuite de d. Radu sunt rele. D. Radu este eminent inginer de poduri și șosele, este însă foarte slab hydrolog. Oratorul spune apoi că oamenii aceștia n’am­ făcut nimic, dar sunt de două ori vino­vați fiind-că am­ stricat tot ca am făcut noi. Concluzia cetățenilor ar trebui să fie ca asemenea oameni să nu mai stea în capul comunei, și, ceva mai mult, să evite, pentru tot­dea­una, ca asemenea oameni să vie În­ capul comunei. Pentru a se păstra o continuitate marilor lucrări de edilitate, oratorul crede că ar fi foarte bine să se alcătuiască o comisiune compusă din un număr restrâns de oameni, pentru conducerea acestor lucrări. (Aplause). Oratorul arată apoi marile lucrări de care are încă nevoe orașul nostru, pentru a se ridica economicește și pentru a face ca traiul să fie mai eftin. Ast­fel e trebuință de tre­nuri de ter­g, de frigorifere la hale și de alte multe lucră­r necesare alimentațiunei. Ar trebui înființarea unei legi protectoare a societății cooperative. Ar trebui să se ia măsuri pentru stârpirea comerciului ambu­lant. (Aplause). O lucrare foarte însemnată este crearea unui canal de navigațiune, care ar trebui să se facă de la București la Oltenița. (Aplause furtunoase). Oratorul spune că mai mulți ingineri dis­tinși ar­ făcut un anteproiect al acestei lu­crări și arată imensele avantagii ale crea­­țiunei lui. (Aplause). In altă ordine de idei, oratorul spune apoi că este indiferent din ce punct de ve­dere s’ar privi aceste alegeri, din punct de vedere politic șart municipal. Intr'o față avem pe Sturdza, în cea­ i’află pe Robescu. Și într’un caz și în altul, alcă­tuirea este slută. (Aplause îndelung repe­tate, strigăte de bravo!). Nu me pun pe terenul politic, adaogă o­­ratorul, fiind­ca trebue sa declar, — de la discursul lui Sturdza de la Craiova, — că nu mai am competința de a judeca pe acest om. Pentru aceasta trebue să ai cunoștințe medicale speciale. (Aplause furtunoase). Unii spun că discursul lui Sturdza, care se ocupă cu hpnotismul, a fost su­gerat de noi, că el i-a fost comandant de conserva­tori. (Rîsete, aplause zgomotoase). Vă declar că nu este așa. (Aplause). Ori­care ar fi punctul din care priviți a­­lege­rile acestea, nu se poate să nu deza­probați actualul guvern. Nu s’a văzut gu­vern mai deplorabil și administrație comu­nală mai incapabilă. Sper că veți uza în deplină cunoștință de votul d­v. și de aceea astăzi, chiar, sa­lut ziua de 1 Noembre, ca ziua de emanci­­pațiune a corpului electoral al Capitalei­ (Aplause prelungite). Itiscursul fi­rit( Al. Marghiloman I). Al. Marghiloman spune că lupta elec­torală de acum arată un mare progres în moravurile noastre. Cu toții declarăm că facem alegeri politice. S’a lepădat masca gospodăriei comunale și nici nu se putea alt­fel, față cu starea anormală a lucrurilor. Grupa care guvernează astă­zi nu mai este un partid, este un mănunchiot de oameni cari umblă după beneficii, este, dacă mi-e permis cuvântul, o coterie. (Aplause.) Oratorul arată cum toți oamenii mai de vază dintre liberali start la o parte și nu se sfiesc ca, pe față, să atace pe d. Sturdza. Căpetenia partidului liberal este redusă la zero. La Iași, d. Sturdza avea ca orator susținător pe un deputat necunoscut de la Buzău­, iar la Craiova ca sprijinitor moral, pe Coco­ Dimitrescu, fundatorul Drapelului, botezat acum cu un rectorat în care n’a întrunit de­cât minoritatea sufragiilor. (A­­plause). Acest guvern, ast­fel redus, nu mai are de­cât o gândire, cum să’și lungească tris­tele lui zile, cum să se cârpească de azi pe mâine. Această stare de descomposițiune ține țara în loc. Guvernul devine prizonie­rul coteniilor locale, cărora le dă libertatea acțiunei în schimbul voturilor. Aceasta viciază atmosfera morală a țarei. Atmosfera morală este viciată, fiind-că acest guvern a dat o desmințire brută tuturor promisiunilor făcute de el în opoziție. fA- plause). Oratorul vorbește de manoperile colecti­viștilor în legea minelor, în legea maximu­lui, gendarmeria rurală, etc. Partea cea mai gravă, însă, din toate a­­cestea, este modul incalificabil, în care acest guvern s’a servit de chestia națională. (A­­plause prelungite). Aceasta nu tolerează er­­oare și de aceea avem convingerea că la 1 Noembre dv. veți dovedi-o. (Aplause pre­lungite). Oratorul spune, terminând: Popoarele n’art de­cât guvernele pe care le merită. Căutați să arătați că nu meritați acest guvern. (Aplause furtunoase și înde­lung repetate).

Next