Timpul, octombrie 1898 (nr. 214-238)
1898-10-28 / nr. 235
<A A + ANUL AL DOUĂZECELEA — No. 235 UN NUMER^IO BANI ABONAMENTELE in tară pe un an..................................... lei » pe 6 luni ••••••••«•• 18 lei » pe 3 luni........................ 16 lei Pentru streinătate, un an....................... 5 ° le în PssrB ziarul nostru se găsește cu o,ao b. Numărul la Agence de journaux Grangers rue de Maubeuge, Ca și ia toate chioșcurile. MDAPȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Vieleriei — 70 UN NUMÉR 10 BANI ANUMC1URI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV • * • • • • 0,40 Reclame III - .... • • 2,50 » • • • • • ... II - 5-I ® Paiis» anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse, REDACȚIA ȘI ATMONISTRAȚIA Bucuresti, Calea Victoriei — 70 laWWMWMMWMWWMfiMMMSMMMMBMMi CANDIDAȚII PARTIDULUI CONSERVATOR PENTRU CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI COLEGIUL I General Manu Menelas Germani Nicolae Filipescu C. C. Arion Ion C. Grădișteanu Dr. Florea Teodorescu Gr. Capșa, comerciant Dr. Buicliu Ioan Lahovari Dr. Leonte Dim. A. Laurian,profesor Mihail Deșliu D. Dobrescu, fost secretar general de minister N. E. Șoimescu Barbu Păltineanu General Algiu COLEGIUL II Take Ionescu Const. Disescu, profesor Dr. Istrate, profesor Mihail Cornea Scarlat Vîrnav, inginer N. Ath. Popovici Al. Ciurcu Anghel Demetrescu, profesor P. Sfetescu Gr. Olănescu Dim. Șoimescu Dim. Roșu, comerciant I. Brătescu Colonel Costescu Dr. Severeanu ÎNTRUNIRILE întrunirile ținute în Capitală și în mai multe orașe de provincie au caracterizat situațiunea în ajunul alegerilor comunale. Astăzi sunt față în față, pe de o parte coteria care ocupă puterea și se folosește de aceasta împrejurare pentru a întrebuința tot aparatul Statului în interesul ei, iar pe de alta un partid unit și compact, care luptă pe calea legală, prin mijloace deschise și licite pentru a readuce țara într’o situațiune normală. O simplă comparațiune între cele petrecute la întrunirile publice care s’au ținut, va dovedi cât de adeverată este acestă afirmațiune. In întrunirile guvernamentale de la Iași, Craiova și București, mai toți oratorii și mai ales miniștrii în cap cu președintele consiliului, au făcut procesul disidenței liberale ; ei au dat în vileag diviziunile de care este muncit partidul liberal. Mai mult încă, d. Dim. Sturdza nu s’a sfiit a desgropa cestiunea mitropolitană, invinuind pe toți acei cari au luat parte la soluțiunea ei, cum că ar fi lucrat în contra intereselor terți, în contra moralei și a conștiinței publice. De cestiunile mari care interesează țara întreagă, de reforme, de îmbunătățiri, de vr’un program de lucrări nici n’a fost vorba. Abia primarul Capitalei a îngânat câteva cuvinte afirmând inexactități înaintea unui auditor de funcționari și de agenți electorali. Se vedea cât colo că întrunirile loteriei guvernamentale era fi mai mult o formă menita a masca ingerința guvernului. Dovada este deslănțuirea actelor de brutalitate care a început îndată după întrunirea colectiviștilor din Capitală; ea ne prevestește sistemul pe care guvernul voește să-l întrebuințeze în alegerile comunale, întrunirile opozițiunii, din contra, au dat țerei un spectacol îmbucurător. Cu toate presiunile, cu toate mijloacele puse în practică de administrațiune, atât în Capitala cât și în provincie, sălile de întruniri erau pline de un public ales, compus din elita corpului electoral, înainte de toate s’a văzut inanitatea celor scornite de adversarii noștri în privința lipsei de unire ce s’ar manifesta în rîndurile partidului conservator. Nici o umbră de neînțelegere, toată lumea însuflețită de aceeași idee, înconjurând cu iubire și devotament pe veneratul nostru șef și urmând cu disciplina cea mai perfectă pe stegarii partidului. In București, la Iași, la Galați, la Brăila, la Botoșani, la Giurgiu, în fine pretutindeni, aceeași unire, aceeași unitate de cugetare și de acțiune. Oratorii noștri nu s’au mărginit la atacuri în contra adversarilor ; ei au expus în fața cetățenilor păsurile țerei, au amintit greșelile guvernului în toate cestiunile mari, în special în cestiunea națională, și au făcut o critică amănunțită a administrațiunei comunale a regimului. Dar totodată, el n’a fi lăsat la o parte viitorul, fără a lua angajamente pe care nu le-ar putea îndeplini, precum faceau liberalii în opozițiune, bărbații conducători ai partidului nostru au expus un întreg program de lucrări de utilitate publică. Astfel noi ne prezentăm în alegerile comunale ca un partid serios și puternic, care are conștiință de datoriile sale către țară, iar nu ca un guvern de îmbuibați care se agață de putere, cu toate că nu mai reprezintă decât o fracțiune a partidului liberal, având în capul ei un șef contestat și pus la carantină. Nu încape îndouială că curentul opiniunei publice este în favoarea noastră ; știm însă cu cine avem a face și de ce sunt [capabili niște adversari fără scrupul ; facem dar un apel călduros la toți acei cari voesc să scape țara de un regim decăzut și păcătos și îi îndemnăm de a lupta cu bărbăție, înfruntând amenințările, promisiunile și presiunile de tot felul și ascultând numai vocea conștiinței. ------------------------------------- TMMB GRAMM Călăitoria Suveranilor germani Berlin, 5 Noembre Din cauza căldurii tropicale ce domnește în Palestina și Siria, doctorl au sfătuit pe imperatea sa de a nu se întoarce direct de la Sud la Nord. Este probabil că MM II. germane se vor întoarce în Germania pe mare. Berlin. 6 Noembre Norddeutsche Allgemeine Zeitung taxează de născocire cu aia știrea dată de Frankfurter Zeitung în privința unei convențiuni turco-germane, după care Germania garantează integritatea posesiunilor asiatice ale Turciei și primește un schimb oarecari privilegii pentru comerțul și industria sa. Berlin, 7 Noembre Maerkische Volks Zeitung anunță că deputatul prinț d’Arenberg a declarat imr’o Intimnire ca Sultanul a făcut personal dar Impăratului Wilhelm teritoriul consacrat Sf. Fecioare anume «Uormition», dar împăratul l-a cumpărat pentru o sumă mare. Damasc, 7 Noembre Majestățile Lor germane au sosit și au fost primite cu entuziasm de către populație. Orașul este Împodobit și luminat. Roma. 7 Noembre Italie anunță că Majestățile Lor germane vor debarca foarte probabil la Genua, de unde vor merge în Germania cu drumul de fer. Ducele d’Aosta va merge la Genua ca să salute pe MM. LI. in numele Regelui. Chestia Filipinelor Madrid. 7 Noembre D. Sagasta, intervievat, a desmințit știrea cum că el ar fi întrebat pe puteri dacă ar sprijini o protestare a Spaniei în privința Filipinelor. Incendiu mare Washington, 7 Noembre Un incendiu provocat de o explozie a isbucnit la Capitol și a distrus o parte a edificiului precum și numeroase documente și o parte a bibliotecii. Pagubele se urcă la 1.000.000 dolari pentru bibliotecă și 200.000 dolari pentru edificiu. --------------------- --------------------- EDIȚIA A TM5T A Conflictul franco-englez — Prin fir telegrafic — Paris, 5 Noembre. Vorbind de evacuarea Fashodei, Temps zice ca Englitera deși sigură de victoria sa, a amenințat Franța, în plină pace cu înarmări teribile. Franța a făcut ceea ce datora sieși și lume pentru a înlătura o cauză de resbel. Afacerea Fashodei va avea ca consecință inevitabila răceală a relațiunilor dintre cele două puteri. Paris, G Noembre. O depeșă particulară anunță că niște ofițeri englezi, sosiți de curând la Cannes ca să petreacă sesonul de vară acolo, au primit ordinul de a pleca imediat la garnizoanele lor. Ziarele continuă să discute limbagiul ținut de mardașul Salisbury la Mansion House. Limbagiul presei engleze demonstrează că evacuarea Fashodei nu dovedește nimic și că ne găsim în fața unei puteri, a cărei ostilitate dovedește că trebue sau să renunțăm la coloniile noastre sau să organizăm în mod serios apărarea lor, prin mijlocul unei armate mari coloniale și a unei marine bine organizate. Londra. 7 Noembre. Agenția Renter anunță că trupele districtului militar Devoyfort au primit ordinul de mobilizare. înarmările marinei continuă. Paris, 7 Noembre. Camera deputaților. Mâine va avea loc discuția în privința interpelării asupra Fashodei. Londra, 7 Noembre. Flotila contra torpiloarelor a executat un atac de noapte contra lui Portsmuth, pentru a încerca lucrările de apărare ale acestui port. ------------------------------------------------------ Afacerea Dreyfus — • Prii^telegrafic — Paris, 5 Noembre Ministerul de resbel desminte știrea după care s’ar fi închis instrucția în privința lui Picquart și că liberarea acestuia ar fi iminenta. D. de Faycinet n’a luat încă nici o hotărîre. Paris, 7 Noembre Petită République zice că știe din sorginte sigura, că in ziua când miniștrii au decis punerea în neactivitate a maiorului du Paty de Clam, generalul ZurJinden a citit consiliului un raport, exprimând faptele care făceau necesară această măsură. Acest raport constată mai cu deosebire faptul sigur că maiorul du Paty de Clam este autorul telegramelor semnate «Banche» și «Speranza». El relatează afară de asta că locotenentul-colonel Henry, voind să dea consistență dosarului Dreyfus, a propus șefilor tăi, In 1894, să fabrice niște documente, mai cu deosebire niște scrisori anonime, acuzatoare în contra lui Dreyfus. Paris. 7 Noembre Camera criminală a Curții de casație s-a ocupat azi de ancheta privitoare la revizuirea procesului Dreyfus. Toate porțile Curții sunt consemnate în mod sever. Circulă știrea că Picquart trebue să fie liberat azi de către autoritatea militară și remis autorității civile. -----------------------minuri---------------------- ÎNTRUNIRILE NOASTRE Duminecă și Luni partidul conservator a ținut întruniri publice în Capitală, la Galați, Botoșani și Giurgiu. Iată rezumate scurte despre cele petrecute la aceste întruniri, întrunirea din București întrunirea aceasta s-a ținut Duminecă, la orele 2 p. m., în sala Dacia. Sala, lojile, bufetul, curtea, gangul și o bucată mare din strada Carol erau ticsite de lume, de lume aleasă, care a venit să salute pe fruntașii partidului conservator și să manifesteze în contra regimului de la putere. Când apar pe scenă fruntașii partidului, cetățenii aplaudă și-i aclamă. D. Lascar Catargiu, aclamat ca președinte al întrunirei, spune că partidul conservator a convocat această întrunire spre a povățui pe cetățeni ca, cu prilegiul alegerilor comunale, să pue cu toții piept pentru răsturnarea guvernului. Voturile sunt un mijloc practic pentru a indica voința țării. D-sa dă cuvântul d-lui general Manu. MUscursul el-lui general Manu D. general Manu spune că partidul conservator vine să-și Îndeplinească o datorie față de țară, față de cetățenii țarei, împrejurările de care țara are a se plânge sunt destul de cunoscute, și numai enumărarea lor este suficientă. Apropiatele alegeri cu MERCURI 28 OCTOMBRE (9 N-BRE) 1898 numale nu sunt alegeri administrative, de gospodărie ; ele sunt alegeri pur politice. Trebue să se vadă cu cine este țara, spre cine înclină sufragiile țerei, pentru ca și Capul Sfatului să vadă situațiunea guvernului Sort. (Aplause, «Jos colectiviștii.») Când am abandonat puterea, am crezut că facem bine. Nu după mult timp d. Sturdza ne a dovedit contrariu. Cu partidul liberal, numai liberal nu se poate numi. Mai întâiit a venit cearta cu d. Fleva și apoi disidența drapeliștilor. Oratorul arată apoi furia cu care Sturdza a căzut în contra Aurelianiștilor,în discursul de la Craiova, pe chestia mitropolitului, acuzându-i cu toate calificativele, când aceștia cu concursul real al conservatorilor au scăpat țara de schisma în Biserică. (Aplaușe furtunoase). Această nesăbuință i-a atras primmlulministru calificativul drept de mincinos și de calomniator. (Aplaușe furtunoase). Oratorul ia apoi, rînd pe rînd, toate nesăbuințele lui Sturdza , discreditul adus armemeatului cu a ma Männliche? și desconsiderarea adusă, zilele trecute, generalilor, neregula adusă în corpul profesoral cu alegerea rectorilor. Oratorul citează scrisorile d-lor Cosmovici și Quintescu. D. general Manu arată apoi nelegurile lui Sturdza în chestia națională. Față cu situațiunea în care se găsește guvernul, încheie oratorul, el nu mai poate cere voturile alegătorilor. D voastră le veți dovedi aceasta la 1 Noémime. (Aplause prelungite). IPi scurpul IV. t?iliger eu D. N. Filipescu, primit cu aplause prelungite, spune că e emoționat de aceste dovezi de dragoste și mulțumește pentru ee. Promite a fi tot se poate de nepărtinitor în cuvântarea d-sale; ca dovadă, începe prin a face o laudă administrației comunale: budgetul comunal 96 — 97 s’a încheiat cu excedent. Dar ce însemnează un excedent ? In timpul administrației noastre, mai mulți ani de-a rîndul am dat excedente de mai multe zeci de milioane. Nimeni nu și a făcut o laudă. In pustiul colectivist, acest excedent este cântat pe toate tonurile și acest nemuritor excedent este preumblat prin toate întrunirile. D. P. Carp: Excedentul acela nu este nemuritor, căci el art să-l mănânce. (Aplause). D. N. Filipescu : Dar Tart și mâncat deja. (Aplause furtunoase). D. Robescu a vărsat acest excedent pentru acoperirea lipselor din fondul monumentului Brătianu. (Aplause îndelung repetate). Dar să vedem cum am avut acest excedent. Facut-ați vreo conversiune financiară, sart modificare de taxe de imposite ? Nimic din toate acestea. Meritul excedentului lui Robescu este numai meritul nostru. Noi am făcut lucrări ale căror beneficii le trag el acum Am făcut conversiunea și am făcut modificarea taxelor comunale, pe care el le-aț combătut și de care se servesc acum. In opoziție v’am cerut voturile, combătând legea maximului, acum el ve cer voturile dv. Intemeindu-se pe același lege care le-a dat excedentul. Dacă colectiviștii se laudă cu excedentul lor, ei aduc cel mai mare omagiu legal mximului. (Aplause). Colectiviștii n’amt făcut nimic de când sunt la comună. In trei ani el amt făcut două școli. Una la Antim și alta, școala începută de noi, după planurile noastre, pe bulevardul Ferdinand (Aplause). Noi, In 7 ani, am făcut 32 de școli, intre care măreața școală comercială (Aplause). Oratorul arată apoi, în mod documentat, toate marile lucrări pe care le-a făcut administrația conservatoare în timp de 7 ani de zile. In schimb, colectiviștii n’au făcut absolut nimic; pentru aceasta chiar, n’am făcut darea de seamă anuală, cerută de lege, fiind-că n’aveam nimic de spus (Aplause). In trei ani, o singură dare de seamă a eșit din primărie, și aceea falsă. Singura dare de seamă a administrațiunei comunale colectiviste este aceea din discursul lui Robescu, ținut într’o întrunire din Albastru, și publicată în Voința Națională de azi. Iată ce spune primarul Capitalei în acel discurs: «S’au făcut școale». Cele două despre care v’am vorbit. «Complectarea intrepositeior». Aceasta este cea mai mare nerușinare. La marea clădire făcută de noi, care trebuia să fie dată publicului de acum două ani, d. Robescu a mai adăugat un șopron, care este cea mai mare dovadă de incapacitate. «Șoseaua Filaretului pasă la Cimitir». Pianul parcului de la Filaret și al șoselei era deja făcut de noi, lucrarea dată în licitație și licitația aprobată. D. Robescu, când a venit la primărie, a oprit lucrările și acum, după trei ani, se laudă cu pavarea șoselei. «Pavagiul de lemn»... (Ilaritate, rîsete prelungite în auditoriu). Nici nu mai insist asupra acestui punct, spune oratorul. Rîsul d-o dovedește pe deplin ridicolul acestei laude. «Subvențiuni la monumentul Independenței și al lui I. Brătianu»... Și aceasta d. Robescu o trece în gospodăria sa! Și, în sfârșit, «canalizarea Dâmboviței până la Ciurel», proiect care iarăși era făcut de noi și gata de pus în lucru. Dar, ca să se justifice de inacțiunea lor, spun că și n’af putut face alte lucrări, fiind-că nu am găsit bani în casa comunală. La 13 Noembre 95, spun el, n’am găsit în casa comunală nici un ban. La aceeași dată, d-lor, am văzut și eu casa comunală și am lăsat înăuntru treisprezece milioane și jumătate. (Aplause). In această privință, primesc orice control. Nu-l învinovățesc că n’am făcut nimic, dar sunt de două ori vinovați pentru că am distrus ceea ce am făcut noi. El am înlăturat legea mărginirea Bucureștilor. Adoratorul arată marele interes al acestei legi și imperioasele motive care o cereau. El art abrogat această lege și, dovadă de incapacitatea lor, neavând ce pune la loc, art readus’o. Am întreprins planul general al orașului. Pe acesta l’art păstrat, neavând ce face, fiind că lucrarea era contractată cu ministerul de résboiu. Am întreprins planul general de canalizare al orașului, el du Tart mai urmat. Tot așa am procedat cu bulevardul Colțea. Cu același spirit de răsburare am procedat în chestiunea alimentării orașului cu apă. El, cari în opoziție ați combătut proiectul nostru, după ce ami venit la putere, într’o întrunire ami promis apa de munte. Acum, după două ani, revin la proiectul nostru primitiv. Proiectele alcătuite de d. Radu sunt rele. D. Radu este eminent inginer de poduri și șosele, este însă foarte slab hydrolog. Oratorul spune apoi că oamenii aceștia n’am făcut nimic, dar sunt de două ori vinovați fiind-că am stricat tot ca am făcut noi. Concluzia cetățenilor ar trebui să fie ca asemenea oameni să nu mai stea în capul comunei, și, ceva mai mult, să evite, pentru totdeauna, ca asemenea oameni să vie În capul comunei. Pentru a se păstra o continuitate marilor lucrări de edilitate, oratorul crede că ar fi foarte bine să se alcătuiască o comisiune compusă din un număr restrâns de oameni, pentru conducerea acestor lucrări. (Aplause). Oratorul arată apoi marile lucrări de care are încă nevoe orașul nostru, pentru a se ridica economicește și pentru a face ca traiul să fie mai eftin. Astfel e trebuință de trenuri de terg, de frigorifere la hale și de alte multe lucrăr necesare alimentațiunei. Ar trebui înființarea unei legi protectoare a societății cooperative. Ar trebui să se ia măsuri pentru stârpirea comerciului ambulant. (Aplause). O lucrare foarte însemnată este crearea unui canal de navigațiune, care ar trebui să se facă de la București la Oltenița. (Aplause furtunoase). Oratorul spune că mai mulți ingineri distinși ar făcut un anteproiect al acestei lucrări și arată imensele avantagii ale creațiunei lui. (Aplause). In altă ordine de idei, oratorul spune apoi că este indiferent din ce punct de vedere s’ar privi aceste alegeri, din punct de vedere politic șart municipal. Intr'o față avem pe Sturdza, în cea i’află pe Robescu. Și într’un caz și în altul, alcătuirea este slută. (Aplause îndelung repetate, strigăte de bravo!). Nu me pun pe terenul politic, adaogă oratorul, fiindca trebue sa declar, — de la discursul lui Sturdza de la Craiova, — că nu mai am competința de a judeca pe acest om. Pentru aceasta trebue să ai cunoștințe medicale speciale. (Aplause furtunoase). Unii spun că discursul lui Sturdza, care se ocupă cu hpnotismul, a fost sugerat de noi, că el i-a fost comandant de conservatori. (Rîsete, aplause zgomotoase). Vă declar că nu este așa. (Aplause). Oricare ar fi punctul din care priviți alegerile acestea, nu se poate să nu dezaprobați actualul guvern. Nu s’a văzut guvern mai deplorabil și administrație comunală mai incapabilă. Sper că veți uza în deplină cunoștință de votul dv. și de aceea astăzi, chiar, salut ziua de 1 Noembre, ca ziua de emancipațiune a corpului electoral al Capitalei (Aplause prelungite). Itiscursul firit( Al. Marghiloman I). Al. Marghiloman spune că lupta electorală de acum arată un mare progres în moravurile noastre. Cu toții declarăm că facem alegeri politice. S’a lepădat masca gospodăriei comunale și nici nu se putea altfel, față cu starea anormală a lucrurilor. Grupa care guvernează astăzi nu mai este un partid, este un mănunchiot de oameni cari umblă după beneficii, este, dacă mi-e permis cuvântul, o coterie. (Aplause.) Oratorul arată cum toți oamenii mai de vază dintre liberali start la o parte și nu se sfiesc ca, pe față, să atace pe d. Sturdza. Căpetenia partidului liberal este redusă la zero. La Iași, d. Sturdza avea ca orator susținător pe un deputat necunoscut de la Buzău, iar la Craiova ca sprijinitor moral, pe Coco Dimitrescu, fundatorul Drapelului, botezat acum cu un rectorat în care n’a întrunit decât minoritatea sufragiilor. (Aplause). Acest guvern, astfel redus, nu mai are decât o gândire, cum să’și lungească tristele lui zile, cum să se cârpească de azi pe mâine. Această stare de descomposițiune ține țara în loc. Guvernul devine prizonierul coteniilor locale, cărora le dă libertatea acțiunei în schimbul voturilor. Aceasta viciază atmosfera morală a țarei. Atmosfera morală este viciată, fiind-că acest guvern a dat o desmințire brută tuturor promisiunilor făcute de el în opoziție. fA- plause). Oratorul vorbește de manoperile colectiviștilor în legea minelor, în legea maximului, gendarmeria rurală, etc. Partea cea mai gravă, însă, din toate acestea, este modul incalificabil, în care acest guvern s’a servit de chestia națională. (Aplause prelungite). Aceasta nu tolerează eroare și de aceea avem convingerea că la 1 Noembre dv. veți dovedi-o. (Aplause prelungite). Oratorul spune, terminând: Popoarele n’art decât guvernele pe care le merită. Căutați să arătați că nu meritați acest guvern. (Aplause furtunoase și îndelung repetate).