Timpul, ianuarie 1899 (nr. 1-23)

1899-01-14 / nr. 9

No. 9 lucru? Nu este o flagrantă contrazicere între academicul discurs de atunci și a­­larma de astăzi? D­reft a dat astă­zi deplină și întrea­gă satisfacțiune Peninsulei Balcanice prin ivirea la lumină a adevărului. E­­ducațiunea Armânilor însă a rămas pe seama lui Patris, spre marea bucurie a amicilor și colaboratorilor d voastră. Dacă așa staț lucrurile, vă mai mi­rați încă că Armânii își văd de inte­rese ? Dacă cine­va este vinovat pentru nepregătirea în care se află Armânii, apoi acela nu este altul de­cât d-voastră și grecoteii de cari sunteți încon­jurat. Ori­cât de aspre sunt aceste adevă­ruri, eram dator să vi le spun, ca să vă mântuesc de clica în care ați căzut. Situațiunilor desperate le trebuesc mij­loace eroice. Puneți-vă pe terenul ade­vărului și al naționalismului adevărat, și veți găsi nenumărate condee care să vă secondeze. Rupeți o dată cu terti­purile calde și învechite de nealterat bi­zantinism și nu va fi nici un Macedonean care să nu se ofere bucuros, unde poate și cât poate pentru scăparea celor mai vitale a noastre interese. ST. MICHAILEANU, niciv ministru publice, de comerț și de lucrări ULTIM CUVENT Nenorocit în amor. — Oh, draga mea, am iubit de trei ori nenorocit în masa mea. — Ce spui ? Și cum s’a întâmplat ? — Prima mea amorezată s’a călugă­rit și a intrat în mănăstire, a doua s’a măritat după un altu'. — Dar a treia. — A treia? Bine, e acum nevasta mea. Moș­ Neagu ------------------------------------------------­ ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a acordat d-lul general de brigadă Leonida Iarca, comandantul corpului IV de armată. Înalta autori­zația de a purta însemnele ordinului Vulturul Roșu cl. I. (Germania). * • * In Monitorul de azi a apărut decretul prin care d. N. I. Tănăsescu e destituit din funcțiunea de secretar al Consiliului județului Buzău, pentru că «a deturnat o sumă de bani provenită din diferite garanții aflate îa păstrarea sa, fapt pentru care numitul se află trimis îna­intea justiție și depus în urma unui mandat al judelui de instrucție.» * * * D. Tache Constantinescu a fost numit în funcțiunea de comisar polițienesc al gării orașului Tărgoviște, județul Dâm­­bovița, în locul d­lui Constantin Tănă­sescu, trecut în alt post. D. Mihail Călinescu a fost numit în funcțiunea de sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul vacant­* * * D. Alexandru Tzigara, doctor în filo­­sofie de la Universitatea din München, întrunind condițiunile cerute de art. 9 din regulamentul pentru administrarea fi Fundațiunei universitare Carol I», a fost numit, pe ziua de 1 Ianuarie 1899, în postul vacant de bibliotecar al acestei instituțiuni culturale. * * # D. Nedelcu Dumitrescu, actual sub-șef de biuron în direcția cultelor, a fost numit, pe ziua de 1 ianuarie 1899, în postul vacant de arhivar în serviciul registraturei generale a arhivei. D. Dim. Ciurea, actual ajutor de ar­hivar, a fost înaintat, pe aceeași dată, în postul de sub-șef de biuron in direcția cultelor, în locul d-lui Nedelcu Dumi­­trescu, trecut în postul de arhivar. * * * D. Ilie D. Băloiu, actual agent auxi­liar în serviciul exterior al vămilor, a fost numit impiegat în același serviciu, în locul d lui Gheorghe Ionescu, trecut în altă funcțiune. D. Ion Constantinescu, fost funcționar vamal, a fost numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, in locul d-lui Constantin Teodorescu, care,nepre­­sentându­se la post în urma expirărei concediului, se lasă în­­ disponibilitate. • * a D. Neagu Theodor D., absolvent cu certificat al școalei naționale de poduri și șosele, secțiunea inginerilor, a fost numit, pe ziua de 1 Ianuarie stil nou 1899, în posta de sub-șef de secțiune la serviciul lucrărilor noul din administra­ția căilor ferate.* * * D. Christodorescu Vasile, actual casier clasa II în administrațiunea căilor ferate, a fost numit, pe ziua de 16 Ianuarie stil nou 1899, în postul de șef de gară clasa III în aceeași administrațiune. * * * Au fost numiți pe ziua de 16 Ianuarie stil nou 1899, următorii impiegați din ad­­ministrațiunea căilor ferate, și anume : a) D. Govela Aristotele C., actual șef de gară clasa III, în postul de casier clasa II; b) D. Boghiu Gheorge, actual casier clasa II, în postul de impiegat de miș­care clasa I.* * * D. Zissu Grigore D., actual mecanic clasa I în administrațiunea căilor ferate, este numit, pe ziua de 16 Ianuarie stil nou 1899, în postul de controlor clasa II la aceeași administrațiune. * * * RI­­STREINATATE O telegramă ne anunță că Regele Ale­xandru al Serbiei a sosit erl la Belgrad și a fost primit cu entusiasm. Din Constantinopole, Zihni-pașa a fost numit în mod deșt- TIMPUL facem, sau dacă voim să întrebuințăm combinațiuni făcute mai din­ainte să nu ne adresăm de­cât la case recunoscute pentru onestirea lor. Falsificarea sulfatului de cupru încetul cu încetul tratamentele contra boalelor cryptogamice vor prinde teren în țara noastră. Sunt 15 ani de când nici nu se pomenea la noi de tratarea viilor. De atunci Statul a introdus tra­tamentele în pepinierele sale, și astăzi am putea zice că sunt peste 400 de proprietari cari tratează viile contra manei. Cu timpul, neapărat că aceste tratamente vor intra în practica curentă. Două substanțe sunt mai mult între­buințate în viticultură și anume: piatra vânătă sau sulfatul de cupru, și pucioasa sau floarea de pucioasă. Piatra vânătă ca să fie bună pentru tratamente trebue să fie curată. îndată ce conține mai mult de 5% corpuri străine nu mai are putere de a omorî ciupercile, care constituesc mană și black­­rotul viei. La noi nu sunt fabrici de piatră vâ­nătă, așa că suntem nevoiți a lua din străinătate. Cum întrebuințarea sulfatu­lui de cupru ia o extensiune din ce în ce mai mare, fabricanții puțin scrupu­­loși neapărat, nu se dau în lături a in­troduce în piatră vânătă alte corpuri mai ieftine. In teorie sulfatul de cupru curat are compozițiunea următoare: Oxid de cupru • • Acid sulfuric • • • Apă de constituție 31.86 32.06 26.08 100.00 Cumpărătorul e bine să ceară fabri­cantului sau casei de unde cumpără să-i garanteze piatra vânătă fie în oxid de cupru, fie în sulfat de cupru curat. In general, garanțiile comerciale pen­tru un produs relativ curat sunt urmă­toarele : 98—99 °/o sulfat de cupru curat ceea ce corespunde la 31.2—31.5 oxid de cupru. Fraudele cele mai comune constau în a adăuga sulfatului de cupru alte sulfate ca sulfatul de­ fer, zinc, potasă sau sodă, toate neapărat fiind mai ieftine ca sulfatul de cupru. Falsificările cu sulfat de fer sau zinc sunt din ce în ce mai rari pentru străi­nătate. La noi însă ne pot trimete și sulfat de cupru falsificat cu sulfat de fer (calab­an) sau cu sulfat de zinc. Pentru a cunoaște dacă sulfatul de cupru conține sulfat de fer, facem o soluțiune de piatră vânătă de încercat, și o punem într’un pahar in care tur­năm câte­va picături de amoniac. Dacă piatra vânătă e curată obținem un li­chid limpede de culoare albastră fru­moasă , dacă din contră conține sulfat de fer sau de zinc se formează în solu­țiune un precepitat albastru ruginit când conține sulfat de fer, și alb murdar când conține sulfat de zinc. Pentru a cunoaște prezența sulfatului de potasă sau de sodă, sunt de aseme­nea procedeuri practice. Punem într-un pahar câte­va picături din soluțiunea de examinat în care introducem un fir de platină sucit în formă de legătură. Pu­nem apoi acest fir de platină în flacăra unei lămpi de gaz sau de spirt. Dacă flacăra ia o culoare frumoasă verde-al­­bastră, putem fi siguri că sulfatul de cupru e curat. Dacă din contră, ea se colorează în galben-albastru, sulfatul de cupru este falsificat cu sulfat de sodă sau de potasă. Acuma dacă este sulfat de potasă sau de sodă, aceasta intere­sează prea puțin pe podgorean, princi­palul pentru el fiind de a cunoaște cu­rățenia sulfatului de cupru. Prezența acestor 2 săruri: sulfat de potasă și de sodă se mai cunoaște foarte iute urmând procedeul care se basează pe insolubilitatea sulfatului de cupru în acidul acetic cristalisabil. Se disolvă un gram din sulfatul de cupru de încercat în 5 centimetri cubi de apă distilată sau apă de ploaie, apoi adăugăm 15 centimetri cubi de acid ace­tic cristalisabil. Agitând se formează un depozit cristalin, pe care îl separăm prin filtrare. Dacă sulfatul de cupru încercat conține o cantitate mai mare de sulfat de potasă sau de sodă, clorurul de barit dă cu lichidul filtrat un precipitat abun­­dent alb de sulfat de barită. Diferitele procedeuri enumerate până aci sunt ușor de executat și angajăm pe proprietarii care își vor cumpăra piatră vânătă pentru campania viitoare să le încerce, înainte de a termina, ținem să atra­gem Atențiunea podgorenilor și asupra combinațiunilor făcute mai din­ainte de fabricanți. Sunt în adevăr și combina­­țiuni excelente pe care le putem găsi pre­parate gata, dar nu e mai puțin adevărat că și contrariul se poate întâmpla. De aceia e mai bine ca să ne preparăm noi singuri soluțiunile, căci suntem siguri ce INTEMPLARI Incendiu. — Astă-noapte, pe la orele 1, poliția a fost înștiințată că un incendiu pu­ternic a isbucnit In calea Dudești .133, la chiristigeria d lui Tendier. Pompierii din toate secțiile alergând la locul incendiului, au reușit să stingă focul, care a consumat o magazie și care cuprinsese o parte din lemnele de chiristigerie, amenințând ast­fel să ia proporții foarte mari. Focul a luat naștere de la soba din ma­gazia in care dormeau niște băeți de ser­viciu. Hoață de buzunare.­Safta Tudor se în­deletnicește cu meseria de hoață de buzu­nare, fapt pentru care a fost de mai multe ori condamnată. Abia eșită iasă din închi­soare, Safta s-a apucat iar de meșteșug, dar nu a avut noroc, căci a fost prinsă orl, după ce furase, la capul casei Victoriei, lângă șo­sea, un portofoliu cu 200 lei din buzunarul d-lul Gheorghe Ionescu. Hoața a fost arestată. Servitor hoț. — Ion Georgescu, băiat In prăvălia d lui Stancu Bechianu, din strada Lipscani 26, fura de mai mult timp fel de fel de mărfuri pe care le ducea acasă la părinții săi, în strada Poetului. Alaltă­ eri, pungașul fiind descoperit, poliția a făcut o cercetare la el acasă și a găsit mărfuri fu­rate în valoare de mai multe mii de lei. Pungașul a fost arestat, întreită crimă.—Frații Ion și Tudor Gher­man, din comuna Mălini, județul Suceava, erau de mai mult timp în ceartă cu familia Ion Simion. Alaltă eri se iscă iarăși o ceartă între el și de la ceastă se apucară la bătae. Frații Ion și Tudor, punând mâna pe to­poare, au ucis pe Ion Simion, au rupt o mână femeel acestuia și apoi cu o altă lo­vitur­ă de topor au tăiat brațul fratelui lui Ion Simion, care a rămas mort pe loc. Criminalii au fost arestați, iar cei două răniți au fost trimiși în căutarea spitalului. Un criminal,­­ Stan Neagu, din orașul Brăila, certându-se cu amanta sa Maria, a rânit-o mortal dându’i mai multe lovituri de cuțit. Văzănd că Maria tot nu moare, Stan a strâns’o de gât până ce femeia a expirat în mâinile lui. Criminalul a fost arestat, înmormântări de sectari.­­ La Tulcea s’a descoperit că niște sectari Lipoveni au îngropat pe mai mulți­­ membri ai familiei lor afară din oraș, la vis, fără nici o for­malitate și fără a înștiința măcar poliția. Mai mult, acești sectari au murit de boale epidemice. Autorii acestui act de nesocotire a legilor și regulamentelor relative la declarațiile de moarte și la înmormântări, vor fi dați ju­­decăței. ---------------------m-m--------------------­ FELURIMI Farmecul șerpilor. — Despre mo­dul cum șerpii pun prada lor într’o stare de fermecare, un Englez, cu numele Arthur Clarence, care trăește în Africa, istori­sește următoarele : «Mă aflam în colonia Port-Natal la vânătoare, când zării un mic țap de că­prioară, cunoscut acolo sub numele de Oresbec. Ca să-l pot împușca, încercai să mă apropriu de el prin înconjur, fo­­losindu-mă de o mică colină ce se afla între mine și animal. Când eram destul de aproape și mă ridicasem din poziția mea plecată, m’a prins nu puțină mirare observând că animalul de când ’l-am zărit nu s’a mai mișcat din loc și că acum sta într’o curioasă poziție, cu to­tul nemișcat, în depărtare de vre-o 20 de pași de mine. «Aceste căprioare văd extraordinar de bine, sunt foarte fricoase și nu lasă să se apropie omul de ele nici la o sută de pași, dacă nu le surprinzi din întâm­plare dormind în iarba cea lungă. «Multă vreme am stat pe loc și am privit la animal, crezând că trebue să fie bolnav. Mai târziu am voit să­ cerc a mă apropia de el; un mușuroiu înalt de furnici îmi dădu prilegiu pentru a­­ceasta. Mă târziu până la el. Când însă îmi ridicai capul ca să mă uit peste colină, mă înspăimântai, căci văzui un mare șearpe, un Boa Constrictor, care se afla nu departe de colină încolăcit și cu capul ridicat. Țapul sta nemișcat cu capul întors spre o parte și privea așa de ațânjit asupra dușmanului său de moarte, în­cât nici că­mă­tări. Eu mă retrasere cu mare precauțiune, a­­vând intențiunea de a aștepta desnodă­­mântul acestui spectacol extra­ordinar. Probabil că țapul se afla în această po­ziție nemișcată deja de mai multe mi­nute. Perii de pe spinarea lui­ erau sbur­­liți, ochii îi erau în holbați, părerea că e înțepenit și făcea o impresie nenatu­rală. De­odată îl văzul trântit la pământ și corpul și picioarele sale cuprinse de inelele groase și negre ale șearpelui. «In acel moment am dat foc, iar șear­­pele începu să-­și lărgească încet inelele, răpus de-o putere superioară. O țeavă a poștei mele era încărcată cu gloanțe, cea­la altă cu alice. De­oare­ce mă aflam foarte aproape, împușcată din țeava cu alicele, împușcătura a rupt aproape în două șearpele, care era de vre-o 19 urme de lung, și totuși în scurtul timp de când apucase prada lui, a sfărîmat toate oa­sele animalului. «Ochiul șearpelui, pe când își fixează prada, e straniu. Pare a scoate flăcări, s’ar putea asemăna cu un amethist ori rubin, sau cu ambele de­odată, și cu o sclipire de smaragd, pe când luminat de soare se învârtește în cap. Gura șearpe­­lui In timpul acesta era aproape închisă și limba lui lungă juca încoace și încolo, ca în așteptarea plăcută a gustării prăzii așteptate». INFORMATIUNI Domnii membri ai clubului Conservator sunt rugați a se În­truni in adunare generală, Du­minecă, 17 Ianuarie, a. c., orele 2 p. m., in localul clubului, ca­lea Victoriei Ho. 70, spre a asculta darea de seamă anuală și a pre­cede la alegerea comitetului pen­tru anul 1899, conform art. 3 și 12 din regulament. Președinte. General € f. H­ann In sfârșit s’a văzut senator și d. dr. G. Stoicescu. Candidat la colegiul II senatorial din Capitală, d. dr. Stoicescu a întrunit 1019 voturi din 2500 alegători înscriși. Constatăm însă că ora după amiazi situația era disperată la toate secțiile de vot, unde se aflau concentrați ban­diții Mineiu, Nițescu, inspectorul Micșu­­nescu, etc.—căci teama era ca d. dr. Stoicescu să nu întrunească voturile cerute de lege. Spaima era atât de mare, în­cât la ora 1 comisarii au fost răspândiți prin Capitală ca să aducă pe alegători cu sila și să se milogiască și pe la alegă­­torii conservatori. Ast­fel comisarul Mănescu de la sec­ția 10 a recurs la toate amenințările posibile ca să facă pe d. Nae Bănică din calea Dorobanților să meargă în trăsură cu dânsul la vot. Și au recurs bandiții tocmai la acel Nae Bănică pe care în ajunul alegerilor comunale l-au bătut crunt, devastându-I prăvălia ! * * * Tot e­l a avut loc la Vasluiu alegerea unui deputat al colegiului I, în locul de­cedatului Ștefan Papadopol. Candidatul guvernamental, d. Eduard Ghica, singurul candidat, a întrunit 86 voturi și a fost proclamat ales. E­l a început, la Eforia spitalelor ci­vile din București, concursul pentru o­­cuparea postului de medic primar la ser­viciul de boale venerice de la spitalul Colentina. Membrii juriului sunt: d-nil d-r. Felix, delegat al ministerului de interne ; Stoi­cescu și Buicliu, delegați ai consiliului sanitar superior; Șuțu, Obreja și Pe­­trini Galați, delegați ai Eforiei; Măldă­­rescu și Calinderu, delegați al facultă­­ții de medicină. Candidații sunt în număr de 5. De două zile persistă svonul cum că d. Eugen Stătescu va intra în minister, luând portofoliul justiției. Intru­cât e vorba de sfinxul colecti­vității, declarăm că nu credem nimic până ce nu vedem cu ochii. * * * In urma acestui svon Drapeliștii au ținut pân’acum două consfătuiri intime, una în redacția Drapelului și alta, a­­seară, la d. Vasile Lascar acasă. Au dis­cutat atitudinea ce trebue să aibă în ca­zul când d. Eug. Stătescu ’i-ar părăsi și ar trece cu guvernul. S’a mai hotărlt ca cu ocazia desvol­­tării interpelărei d-lui N. Fleva în chestia reformei electorale susținută în minister de defunctul Gogu Cantacuzino, să ia cuvântul și doul Drapeliști, probabil d-nii V. Lascar și Barbu Delavrancea. D. dr. Tiron, profesor la facultatea de medicină din Iași, a fost delegat de mi­nisterul instrucțiunei publice să asiste la congresul anti­alcoolic ce se va ține în ziua de 4 Aprilie la Paris. D-nii C. Chiriță, inspector școlar al circumscripției a II-a (București,) și S. Haliță, inspector școlar al circumscrip­ției I-a (Craiova,) au fost permutați u­­nul în locul celui­ l’alt. Un mare număr de senatori și depu­tați guvernamentali sunt Invitați pe astă­­seară, de către d. Dim. Sturdza, la un ceain parlamentar. Un confrate află că avocații din Ca­pitală au decis să înființeze un club a lor. Acest club va fi organizat în gena celui al Tinerimei. El nu va avea nici o culoare politică, ci va fi numai un loc unde membrii baroului să se poată a­duna spre a se distra. Până aseară peste 100 de avocați a­­deraseră la înființarea acestui club. D. C. Stoicescu, ministrul justiției, care se află la Paris, a fost înștiințat să se întoarcă mai curând în Capitală. D-sa va sosi Dumineca viitoare în Bu­purpsis DR STER­IE N. CIURCU IX. Policangase—No. 10, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale, și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena. 1899 ȘTIRI JUDICIARE In ziua de 19 Ianuarie se va judeca un proces interesant de consiliul de răsboiu din Capitală. E vorba de procesul intentat d-lui Camil Demetrescu, student universitar și ofițer în rezervă, pentru că a denunțat ziarului Drep­tatea printr-o scrisoare niște bătăi pe care maiorul Căliman le aplica unui sergent­­major. Se știe că maiorul Căliman a și fost condamnat la 2 luni închisoare pentru faptul denunțat. Acuzatul va fi apărat de d-nii G. Panu, C. Disescu și V. Cancicov. Consiliul de răsboiu va fi prezidat de d. colonel Boe­­rescu, iar fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. maior Paleologu. Printre martori figurează d-nii Anton Bacalbașa, Bogdan - Pitești, Mircea Dimi­­triade, etc. ------------------------•»*•*----------------------­ PIETRECERILE Zilei T­eatrul național.­­ Azi, Vânzătorul de Tpaseri»._____________________________ PATRU BOULEVARD. — Baluri mascate In­­ fie­care Luni, Mer­uri, Vineri și Duminecă, EATRU HUGO. — Baluri mascate în fie­care CMarți, Joi și Dumineca.________________ ARCUL HENRY.—In fie­care seară reprezen­tație cu program schimbat, în localul cir­­cului Sidoli.—Artiști de primul rang. EATRUL LIRIC.—Representațiile trupei fran­ceze de comedie. EDIȚIA A TREIA TELEGRAME Un discurs al Imp. Wilhelm Hanovra, 24 ianuarie împăratul a trecut în revista trupele corpu­lui al douilea de armata și a anunțat încorpo­rarea vechilor trupe hanavriane în corpul al 2-lea, reamintind devotamentul lor patriotic la Minden, la Waterloo, la D­efeld și în bătăliile resbelului de la 1870—71. Situația din Filipine Madrid, 24 Ianuarie Generalul Rios anunță punerea în libertate a prisonierilor bolnavi sau­ nefolositori. Speră să anunțe în curând punerea în libertate a tuturor prizonierilor. ------------------------------------------------------­ Cărți și Reviste A apărut în București, No. 1 din Revista «Amicul Agricultorului» care intră în al zecilea an de existență. Această revistă a apărut regulat de 2 ori pe lună, timp de nouă ani, ceea ce este destul spre a se conchide de importanța ce are pentru țara românească. Ne facem o plăcere a publica sumarul No. 1 de la 1 Ianuarie 1899. Zece ani. — Cronica din țară (10 frag­mente economice). — Cronica din afară (8 fragmente economice).— Anul 1898 din punc­tul de vedere financiar. — Grădinele peisa­­gere. — Societatea anonimă metalurgică. — Carnetul bunului cultivator (mai multe frag­mente). — Știri. — Diverse. — Fubecațiuni și anunciuri. -----------------------suntm----------------------­Corpurile Legiuitoare SENATUL Ședința de la 13 Ianuarie, 1899 Ședința se deschide la orele 2.20 sub­­președinția d-lui Al. Nicolaîde, prezenți 68 d­in senatori. D. colonel Budișteanu spune că sunt per­soane care vin cu acte false să ceară re­cunoașterea calității de cetățean român. In fața mai multor denunțări, oratorul cere să se trimeată actele la parchet. D. P. Carp e de părere că ínlția comi­sia de verificare să constate actele și apoi dacă se vor dovedi false să avizeze parche­tul. Oratorul spune că pot să se facă de­nunțări anonime și pe baza lor să fie che­mați oamenii la parchet, căci omul are mai mulți vrăjmași de­cât prieteni. Senatul e de această părere. Se votează indigenatul d-lui I. Florian. D. An. Sto­­ojan cere ca Senatul să treacă în secțiuni spre a studia proiectul de mo­dificare al legei minelor. D. Gr. Ștefanescu e de părere ca acest proect împărțit abia azi să fie luat în dis­cuție mâ­ne pentru ca d-nii senatori să-­l poată studia. D. colonel Budișteanu cere ca Senatul să voteze chiar acum acest proiect pentru că maturul corp este destul de luminat asu­pra legei minelor, care se discută de atâția ani și care a fost modificată deja de Ca­meră. La orele 3 fără 25 minute Senatul trece în secțiuni. CAMERA Urmarea ședinței de la 12 Ianuarie Articolele din proiect se adoptă, după o discuțiune între mai mulți d­in deputați. Proiectul se pune la vot în total. Votul e nul. Se proclamă deputați d nul V. Dimitrescu, alesul coleg. II de Dâmbovița și C. Alexiu, ales al colegiului I de Brăila. Ședința se ridică la orele 4. Ședința de la 13 ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și 25, sub președinția d-lui Dim. Gianni, președinte. Deputați prezenți: 115. D. Deiimarcu cere să se puie la ordinea zilei proiectul de lege din inițiativă parla­­­­mentară pentru pensiunile funcționarilor te­­­­legrafo-poștali.

Next