Timpul, iunie 1937 (nr. 26-54)
1937-06-11 / nr. 36
r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, BUCUREȘTI, Strada CONST. MINE, 15 Redacția și Administrația 3.05.44. Tipografia 3.43.23. Text de traocare plătită în numerar conform aprobări Direcțiunei Generale P T. T. No. 106.366 din 8 Mai 1937 TELEFON: ARANAMENT P . 3H 1161 000 6 Iliul 290, 3 luni 150 ABONAMENTE: anunciurile prinse la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate ZIUA EROILOR Se pare că o tainică rânduială a lucrurilor a făcut, ca între sărbătoarea plină de strălucire a restaurației și între sărbătoarea închinată eroilor, să nu treacă mai mult decât o zi. Datorită acestei apropieri, gândul pe care-l trimitem astăzi spre toate țintirimele cunoscute și necunoscute din lung și latul pământului românesc, cari leagănă somnul de veci al eroilor, e mai plin de cuprinsuri, decât totdeauna. Tot ce am văzut eri și alaltă ori ca bogăție și ca superbă manifestare a vitalității românești, tot ce ne-a desfătat și ne-a umplut sufletele de bucurie: de la înalta mulțumire care strălucea in obrazul luminos al Regelui, până la voiniceasca opinteală ostășească a puiului de străjer, care trecea în pas de defilare pe sub privirile încântate ale mulțimii; tot, tot, fără osebire, a înmugurit și a crescut din pământul udat cu sângele eroilor neamului. E bine că ziua închinată amintirii acestor bravi martiri ai biruinței românești, ne găsește copleșiți de bucurii alese. Suntem asemeni unor moștenitori, cari au în fața lor întreaga splendoare a comorilor moștenite. O țară de basm însorit, cu tot ce pământul are mai bun și mai darnic, un tineret vioi, clocotind de viață și de neastâmpăr: iată neasămuita bogăție în care ni se răsfață ochiul și ni se desfață sufletul. Țara a fost închegată prin jertfa de sânge a eroilor. Vioiciunea tineretul își datorește largul prilej de manifestare libertății românești, pe care au asigurat-o aciași eroi, cu acelaș sânge. Pentru una, ca și pentru cealaltă, pentru sacrificiul lor neprețuit, — pentru tot ce e bine și frumos în mândra noastră Românie, primească eroii neamului cea mai duioasă închinare. wm:: Mormântul Eroului Necunoscut, Fundația Rockefeller în România de dr. Sabin Hiamila Directorul Institutului Central de Statistică Dispariția dintre vii a lui John Davison Rockefeller a dat naștere la o întreagă literatură mai mult sau mai puțin obiectivă, în toate țările. Era vorba de omul, care la un moment dat a fost cel mai bogat dintre semenii săi de pe pământ. In deceniile din urmă însă, Rockefeller și-a împărțit averea între familie și între diferite institutiuni de binefacere. Firește, familia lui John D. Rockefeller nu a rămas săracă, cu toate că Rockefeller a destinat pentru scopuri de binefacere sume mai mari decât orice alt om în cursul istoriei. Avem deci în fața noastră figura unei personalități despre care nu se poate vorbi fără superlative. Chiar și criticii pe cari i-a avut în viață și după moarte nu ezită să utilizeze cu larghetă superlative. Opera filantropică a lui Rockefeller nu s’a limitat la Statele Unite, ci a îmbrățișat toate țările. Nu a fost uiată nici o țară, deși sumele cheltuite în diferite țări au fost cu totul inegale. Evident, mai mult au profitat Statele Unite, apoi China, și diferite țări din America de Sud și Europa. S’ar putea crede, că opera de binefacere se poate face mai ales în țările sărace. Experiența a arătat însă, , că țările, mari și bogate ca Anglia, Franța, Brasilia, etc., au o populație numeroasă, care are nevoe de asistență pentru îmbunătățirea și umanizarea vieții unor oameni, cari trăesc la un standard de viață foarte scăzut. Cauza este distribuția inegală a capitalului, iar efectul: mizeria. Rockefeller nu și-a cheltuit fondurile prin acțiune personală. „Dime”-ul, sau „polul“ american (moneda de 10 centi) a ajuns la celebritate. Oricine i se adresa pentru ajutor, primea de la Rockefeller un „dime". Colecționari de curiozități se strecurau printre păzitorii lui, pentru a primi un „dime" ca amintire de la. Rockefeller. Pentru organizarea cheluerii fondurilor destinate binefacerilor, Rockefeller a înființat Fundații sau s’a adresat unor organe publice. Aceste organizațiuni au primit de la Rockefeller aproape un miliard dolari pentru scopuri de binefacere. Din aceste fonduri, a beneficiat și țara noastră în măsură destul de mare. Și îndrăsnesc să afirm, în măsura în care cei chemați au știut să câștige interesul Fundației Rockefeller pentru interesele Statului nostru. Rockefeller și-a propus un scop filantropic: ridicarea vieții omenești Acest scop nu poate fi realizat decât de către și prin guvernele tuturor țărilor. De aceea, Fundația Rockefeller a tratat întotdeauna cu guverne și nu cu particulari.. Fondurile au fost cheltuite aproape exclusiv pentru două scopuri: întâi pentru educație și al doilea pentru Continuare în pag. 3-a D. Moscocki și d. Ol». Tătârescu) fotografiați după întrevederea de ori a celor doi oameni de StiSt Starea sănătății M. S. Reginei Maria Suntem informați că starea sănătății Reginei Maria este din ce în ce mai mulțumitoare. M. S. Reginagoslaviei îngrijește Marioara an supersonal de Augusta Sa mamă. S-a propus naționalizarea industriei armamentului în America WASHINGTON (Rador) Cinci senatori americani în frunte cu senatorul Nye, președintele comisiei de anchetă asupra armamentelor, au prezentat Senatului o propunere prin care se tinde la naționalizarea industriei armamentelor. REVOLTA în MANCIURIA PEKING, 9 .Rador). Ziarele de azi dimineață anunță că o parte din populația civilă a provinciei Jehol s-a răsculat contra trupelor manciuriene și japoneze care controlează provincia. Răsculații au înjghebat o armată de aproape 4.000 de oameni. Și în provincia Ciahar, controlată de japonezi, se pare că se pregătește o rebeliune contra trupelor japoneze. Cum s’a produs Ce a urmărit Ce a obținut Vizita d-lui Von Neurath la Belgrad o răsunătoare demonstrație a Micii înțelegeri: întâlnirea celor trei prim-miniștri , senzaționala corespondentă în pag. 7 Belgradul primește... Stoiadinovici, primul ministru iugoslav, e un om primitor. Ii plac vizitele. După contele Ciano, a aspărtat pe d. von Neurath. Nu doar că ar urmări cine știe ce planuri tainice, presa prietenilor noștri iugoslavi ne asigură că aceste vizite nu au „un caracter special” și nu schimbă întru nimic atitudinea Iugoslaviei față de aliații ei. Sunt numai călătorii de curtenie, menite să dovedească prestigiul de care să bucură Iugoslavia în Europa și d. Stoiadinovici în Iugoslavia. Și presa din Belgrad, care nu-și poate ascunde îndreptățită mândrie, că prietenia Iugoslaviei a ajuns atât la preț încât riscă să frângă faimoasa axă Roma-Berlin, ne cere să nu dăm prea mare însemnătate comunicatului care anunță că „cei doi bărbați de stat — d-nii Stoiadinovici și von Neurath — după un schimb de idei, străbătut de o sinceră încredere mutuală, au constatat identitatea punctelor lor de vedere cu privire la situația politică." In timp în,. >i < gazdele să străduesc, cu cea mai bună credință, să pun în lumină caracterul de curtenie al vizitei germane, oaspeții stătite în deosebi asupra caracterului ei politic. D. von Neurath, insuș, rostește cuvântul „politic” în mai multe rânduri și arată că a venit la Belgrad „pentru un schimb de vedere reciproc asupra metodelor și a țelurilor noastre politice”. Care sunt aceste țeluri? Ne lămurește oficiosul ministerului de externe german, „Deutsche P. D. Korespondenz”: „Germania și Iugoslavia își dau seama că trebue să se înțeleagă, deoarece aparțin aceluia.? întins spațiu geografic”. Cunoaștem aceste considerații „geo-politice”, cum obișnuesc să le numească oamenii de știință și publiciștii germani, și știm că „spațiul geografic” la care să referă ziarul din Berlin cuprinde întregul basm I I dunărean, — adică și țara noastră. Idea despre unitatea Europei Centrale, căreia Germania e chemată să dea organizarea ei temeinică, a preocupat mulți gânditori și oameni politici germani, de la Friedrich Neumann până azi. Ne aflăm oare în fața unei noi încercări de a duce la îndeplinire mărețul plan de organizare și de egemonie? Călătoria d-lui von Neurath la Budapesta, Belgrad și Sofia, — turneu politic care micșorează întrucâtva valoarea manifestațiilor de curtenie din Belgrad — poate da bănuit. In ce ne privește, nu vrem să luăm în nume de rău inițiativele diplomatice ale prietenilor noștri iugoslavi. Nu e rău de a afla direct, dela cârmuitorii Reichului german, — stat de care ne leagă și pe noi interese și o tradiție de colaborare economică — voința lor „de a menține și de a salvgarda pacea”. Totuși, deosebirea de interpretare a vizitei de la Belgrad, pe care am semnalat-o — deosebire de care și prietenii iugoslavi își dau astăzi seama — ne învață să strângem rândurile unui sistem de alianțe, care leagă idea de pace de aceea a desăvârșitei noastre independențe politice și economice. Grigore Gafencu D In Belgia, Olanda și Danemarca nu e nici un bordeiu ÎN ROMÂNIA, din 3 milioane locuințe țărănești peste un milon sunt case de pământ iar 40.000 sunt bordeie Citită in pag. 4-a amănunte despre condițiile în cari trăesc și locuesc țăranii noștri Citit! in pag. 2-a Rândul lor de I. ANESTIN V 1NULUI Anul I 11 IUNIE 1937 No. 36 AZI t Presiunea în ușoară creștere cu 1 la 2 mm Cerul senin, vânt slab din direcțiuni nehotărâte. Temperatura în creștere. Director Grigore Gafencu C.V-....■ ■ ■ -V „Vreau să risipesc atmosfera tulbure care pare că învălue relațiile franco-române" declară d. DINU BRATIANU, ziarului ,,L’Intransigent“. „După ce vizitele la Paris ale șefului Marelui Stat Major polon și a d-lui Beck au restabilit vechile relații de încredere între Franța și Polonia, — până intr’atât că țara voastră a consimțit să facă guvernului de la Varșovia un împrumut de aproape două miliarde de franci — nici o țară nu se putea bucura mai mult ca România de rezultatul vizitelor acestor două personalități poloneze la Paris”. Citiți în pag. 3-a, importantele declarații făcute la Paris de șeful partidului liberal despre relațiile dintre Franța, Polonia și România Plecarea Președintelui Poloniei In gara Mogoșoaia, Președintele Moscicki își ia rămas bun de la Patriarhul Miron. Trei străzi din centrul Bacăului ari w w • m tncari Din lipsă de apă, focul se întinde BACAU, 9 (prin telefon). — La ora, când comunicăm, — ora 12 noaptea — un puternic incendiu s’a declarat, în centrul orașului la clădirea „Arabia” situată In fața grădinii din piața Biserica Sf. Nicolae. Focul a luat de la depozitul de naștere lemne al locuitorului Manole, întrucât, printre chiriașii clădirii, se află și magazinul de vopselărie „La Munții Carpați”, unde sunt depozitate uleiuri, benzină și materii inflamabile focul s’a propagat cu o iuțeală vertiginoasă, cuprinzând numeroase imobile din străzile Regele , Ferdinand, Unirii și Oituzului. Pompierii, sub comanda d-lui cpt. Țarcă, sosiți la fața locului, au procedat la operațiile de stingere și localizare, dar, din cauza lipsei de apă, focul s’a propagat, cuprinzând până acum, peste 20 clădiri. 40 de familii au rămas până acum fără adăpost. Printre ele notăm : Avram Heinrich, Schwartz Rottman, Cohn, Wolf, ing. Borcea, Strulovici. Populația e într’o panică de nedescris și o mulțime imensă staționează la fața locului. S’a făcut apel la pompele și serviciile de incendii ale industriașilor din localitate. La fața locului au sosiți d. procuror Adam, chestor Muscalu și d. g-ral Delicentiu. Firele electrice sunt întrerupte și orașul e în întuneric. Focul continuă cu furie. Cauzele nu se cunosc. 14 locatari au fost arestați. Pagubele sunt enorme. ROMA ANUNȚA PROBABILA CĂSĂTORIE A PRINCIPESEI MARIA CU FIUL REGENTULUI HORTHY Extinderea puterilor regentului Horthy „TIMPUL“ a anunțat încă de la 29 Mai acest eveniment prin știrile trimise de corespondentul său la serbările de la Budapesta In ultimele două zile în Parlamentul maghiar au avut loc pasionante desbateri asupra problemei regalității ungare. Desbaterile au fost provocate de intervenția deputaților partizani ai lui Otto de Habsburg, cari cu ocazia discutării proectului de lege pentru extinderea drepturilor guvernatorului, au protestat împotriva „tendințelor de a se pune ALTFEL problema regalității ungare, decât cum ar deriva din legile existente”. (Eufemismul se datorește cenzurei din Ungaria...). Deputatul Giiger a accentuat chiar că Ungaria nu poate avea alt rege, decât pe suveranul ei „legitim“, Otto de Habsburg. Președintele Camerei a anunțat că nu va permite discutarea acestei probleme, ea nefiind îngăduită decât când guvernul ar veni cu modificarea legiiI din 1920. Deputații legitimiști, partizani ai casei de Habsburg, au insistat însă, cerând guvernului asigurări că problema regalității nu va fi pusă „în alt sens“, decât al „restaurării dinastiei legitime“. Aceste asigurări nefiind date, se desenează o coalizare a unor elemente de opoziție pentru a împiedeca realizara cari „Timpul” le-a planurilor pe a dus la cunoștiința cititorilor săi încă de acum două săptămni, prin reportagiile trimisului nostru special la Budapesta. Telegramele de azi, atât din Roma cât și din Budapesta aduc o nouă confirmare în sprijinul informațiunilor noastre. ROMA, 9 (Rador). Corespondentul Agenției Havas transmite : * resează în mod deosebit de extinderea puterilor, regentului Ungariei, măsură care este actualmente în studiu la Budapesta- Regentul Horthy vorbise despre acest proect Su Continuare in pag. 7-a Opinia italiană se inte- La Paris, pe Boulevard des Capucines s-a prăbușit un balcon de deasupra cafenelei „Le Napolitain”, omorând o persoană si rănind grav alte patru. In clișeul nostru se vede locul accidentului. „Napolitain“ este cafeneaua preferată de intelectualii străini , Paris.