Timpul, iunie 1937 (nr. 26-54)

1937-06-11 / nr. 36

r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, BUCUREȘTI, Strada CONST. MIN­E, 15 Redacția și Administrația 3.05.44. Tipografia 3.43.23. Text de traocare plătită în numerar conform aprobări Direcțiunei Generale P T. T. No. 106.366 din 8 Mai 1937 TELEFON: ARANAMENT­ P . 3H 1161 000 6 Iliul 290, 3 luni 150 ABONAMENTE: anunciuri­le prinse la Adminis­trația ziarului și la toate agențiile de publicitate ZIUA EROILOR Se pare că o tainică rânduială a lucrurilor a făcut, ca între săr­bătoarea plină de strălucire a res­taurației și între sărbătoarea în­chinată eroilor, să nu treacă mai mult decât o zi. Datorită aces­tei apropieri, gândul pe care-l trimitem astăzi spre toate ținti­­rimele cunoscute și necunoscute din lung și latul pământului ro­mânesc, cari leagănă somnul de veci al eroilor, e mai plin de cu­prinsuri, decât totdeauna. Tot ce am văzut eri și alaltă ori ca bogăție și ca superbă mani­festare a vitalității românești, tot ce ne-a desfătat și ne-a um­plut sufletele de bucurie: de la î­nalta mulțumire care strălucea in obrazul luminos al Regelui, până la voiniceasca opinteală ostă­șească a puiului de străjer, care trecea în pas de defilare pe sub privirile încântate ale mulțimii; tot, tot, fără osebire, a înmugu­rit și a crescut din pământul udat cu sângele eroilor neamului. E bine că ziua închinată amin­tirii acestor bravi martiri ai bi­ruinței românești, ne găsește co­pleșiți de bucurii alese. Suntem asemeni unor moștenitori, cari au în fața lor întreaga splendoa­re a comorilor moștenite. O țară de basm însorit, cu tot ce pământul are mai bun și mai darnic, un tineret vioi, clocotind de viață și de neastâmpăr: iată neasămuita bogăție în care ni se răsfață ochiul și ni se desfață su­fletul. Țara a fost închegată prin jert­fa de sânge a eroilor. Vioiciunea tineretul își datorește largul pri­lej de manifestare libertății ro­mânești, pe care au asigurat-o a­­ciași eroi, cu acel­aș sânge. Pentru una, ca și pentru cea­laltă, pentru sacrificiul lor nepre­țuit, — pentru tot ce e bine și frumos în mândra noastră Româ­nie, primească eroii neamului cea mai duioasă închinare. wm:: Mormântul Eroului Necunoscut, Fundația Rockefeller în România de dr. Sabin Hiam­ila Directorul Institutului Central de Statistică Dispariția dintre vii a lui John Davison Rockefeller a dat naștere la o întreagă literatură mai mult sau mai puțin obiectivă, în toate țările. Era vorba de omul, care la un mo­ment dat a fost cel mai bogat dintre semenii­ săi de pe pământ. In deceniile din urmă însă, Rocke­feller și-a împărțit averea între fa­milie și între diferite institutiuni de binefacere. Firește, familia lui John D. Rockefeller nu a rămas săracă, cu­­ toate că Rockefeller a destinat pentru scopuri de binefacere sume mai mari decât orice alt om în cursul istoriei. Avem deci în fața noastră figura unei personalități despre care nu se poate vorbi fără superlative. Chiar și criticii pe cari i-a avut în viață și după moarte nu ezită să utilizeze cu larghetă­ superlative. Opera filantropică a lui Rockefel­ler nu s’a limitat la Statele Unite, ci a îmbrățișat toate țările. Nu a fost uiată nici o țară, deși sumele chel­tuite în diferite țări au fost cu totul inegale. Evident, mai mult au profi­tat Statele Unite, apoi China, și dife­rite țări din America de Sud și Eu­ropa. S’ar putea crede, că opera de binefacere se poate face mai ales în țările sărace. Experiența a arătat însă, , că țările, mari și bogate ca An­glia, Franța, Brasilia, etc., au o po­pulație numeroasă, care are nevoe de asistență pentru îmbunătățirea și umanizarea­­ vieții unor oameni, cari trăesc la un standard de viață foarte scăzut. Cauza este distribuția ine­gală a capitalului, iar efectul: mize­­ria. Rockefeller nu și-a cheltuit fondu­rile prin acțiune personală. „Di­me”-ul, sau „polul“ american (mo­neda de 10 centi) a ajuns la celebri­tate. Oricine i se adresa pentru aju­­tor, primea de la Rockefeller un „di­me". Colecționari de curiozități se strecurau printre păzitorii lui, pentru a primi un „dime" ca amintire de la. Rockefeller. Pentru organizarea cheluerii fon­durilor destinate binefacerilor, Ro­ckefeller a înființat Fundații sau s’a adresat unor organe publice. Aceste o­rganizațiuni au primit de la Rocke­feller aproape un miliard dolari pen­tru scopuri de binefacere. Din aceste fonduri, a beneficiat și țara noastră în măsură d­estul de mare. Și îndrăs­­nesc­­ să afirm, în măsura în care cei chemați au știut să câștige interesul Fundației Rockefeller pentru intere­sele Statului nostru. Rockefeller și-a propus un scop filantropic: ridicarea vieții omenești Acest scop nu poate fi realizat decât de către și prin guvernele tuturor țărilor. De aceea, Fundația Rockefel­ler a tratat întotdeauna cu guverne și nu cu particulari.. Fondurile au fost cheltuite aproape exclusiv pentru două scopuri: întâi pentru educație și al doilea pentru Continuare în pag. 3-a D. Moscocki și d. Ol». Tă­­târescu­) fotografiați după întrevederea de ori a celor doi oameni de StiSt Starea sănătății M. S. Reginei Maria Suntem informați că starea sănătății Reginei Maria este din ce în ce mai mulțumitoare. M. S. Regina­goslaviei îngrijește Marioara a­n su­personal de Augusta Sa mamă. S-a propus naționa­lizarea industriei armamentului în America WASHINGTON­­ (Rador) Cinci senatori americani în frunte cu senatorul Nye, președintele comi­siei de anchetă asupra armamentelor, au prezen­tat Senatului o propune­re prin care se tinde la naționalizarea industriei armam­ente­lor. REVOLTA în MANCIURIA PEKING, 9 .Rador).­­ Ziarele de azi dimineață anunță că o parte din populația civilă a provinciei Jehol s-a răsculat contra trupelor manciuriene și japoneze care controlează provincia. Răsculații au înjghebat o armată de a­­proape 4.000 de oameni. Și în provincia Ciahar, controlată de japonezi, se pare că se pregătește o rebeliune contra trupelor japoneze. Cum s’a produs Ce a urmărit Ce a obținut Vizita d-lui Von Neurath la Belgrad o răsunătoare demonstrație a Micii înțele­geri: întâlni­rea celor trei prim-miniștri , senzaționala corespon­dentă în pag. 7 Belgradul primește... Stoiadinovici, primul mini­stru iugoslav, e un om pri­mitor. Ii plac vizitele. Du­pă contele Ciano, a aspă­­r­tat pe d. von Neurath. Nu doar că ar urmări cine știe ce planuri tainice, presa prieteni­lor noștri iugoslavi ne asigură că aceste vizite nu au „un caracter special” și nu schimbă întru nimic atitudinea Iugoslaviei față de alia­ții ei. Sunt numai călătorii de curtenie, menite să dovedească prestigiul de care să bucură Iugoslavia în Euro­pa și d. Stoiadinovici în Iugoslavia. Și presa din Belgrad, care nu-și poate ascunde îndreptățită mân­drie, că prietenia Iugoslaviei a a­­juns atât la preț încât riscă să frângă faimoasa axă Roma-Berlin, ne cere să nu dăm prea mare în­semnătate comunicatului care a­­nunță că „cei doi bărbați de stat — d-nii Stoiadinovici și von Neurath — după un schimb de idei, străbă­tut de o sinceră încredere mutuală, au constatat identitatea puncte­lor lor de vedere cu privire la si­tuația politică­." In timp în­,.­ >i < gazdele să stră­­duesc, cu cea mai bună credință, să pun în lumină caracterul de curte­nie al vizitei germane, oaspeții stă­­tite în deosebi asupra caracterului ei politic. D. von Neurath, insuș, ro­stește cuvântul „politic” în mai multe rânduri și arată că a venit la Belgrad „pentru un schimb de ve­dere reciproc asupra metodelor și a țelurilor noastre politice”. Care sunt aceste țeluri? Ne lămu­rește oficiosul ministerului de ex­terne german, „Deutsche P. D. Ko­­respondenz”: „Germania și Iugosla­via își dau seama că trebue să se­­ înțeleagă, deoarece aparțin aceluia.? întins spațiu geografic”. Cunoaștem aceste considerații­­ „geo-politice”, cum obișnuesc să le­­ numească oamenii de știință și pu­­­­bliciștii germani, și știm că „spațiul­­ geografic” la care să referă ziarul­­ din Berlin cuprinde întregul basm­ I I dunărean, — adică și țara noastră. Idea despre unitatea Europei­­ Centrale, căreia Germania e che­mată să dea organizarea ei temei­nică, a preocupat mulți gânditori și oameni politici germani, de la Friedrich Neumann până azi. Ne aflăm oare în fața unei noi încercări de a duce la îndeplinire mărețul plan de organizare și de e­­gemonie? Călătoria d-lui von Neurath la Budapesta, Belgrad și Sofia, — tur­neu politic care micșorează întru­câtva valoarea manifestațiilor de curtenie din Belgrad — poate da bănuit. In ce ne privește, nu vrem să luăm în nume de rău inițiativele diplomatice ale prietenilor noștri iugoslavi. Nu e rău de a afla direct, dela cârmuitorii Reichului german, — stat de care ne leagă și pe noi interese și o tradiție de colaborare economică — voința lor „de a men­ține și de a salvgarda pacea”. Totuși, deosebirea de interpretare a vizitei de la Belgrad, pe care am semnalat-o — deosebire de care și prietenii iugoslavi își dau astăzi seama — ne învață să strângem rândurile unui sistem de alianțe, care leagă idea de pace de aceea a desăvârșitei noastre independențe politice și economice. Grigore Gafencu D In Belgia, Olanda și Danemarca nu e nici un bordeiu ÎN ROMÂNIA, din 3 milioane locuințe țărănești peste un milon sunt case de pământ iar 40.000 sunt bordeie Citită in pag. 4-a amănunte despre condițiile în cari trăesc și locuesc țăranii noștri Citit! in pag. 2-a Rândul lor de I. ANESTIN V 1­NULUI Anul I 11 IUNIE 1937 No. 36 AZI t Presiunea în ușoară creștere cu 1 la 2 mm Cerul senin, vânt slab din direcțiuni nehotărâte. Temperatura în creștere. Director Grigore Gafencu C.V-....■ ■ ■ -V „Vreau să risipesc at­­mosfera tulbure care pare că învălue rela­țiile franco-române" declară d. DINU BRATIANU, ziarului ,,L’Intransigent“. „După ce vizitele la Paris ale șefului Mare­lui Stat Major polon și a d-lui Beck au resta­bilit vechile relații de încredere între Fran­ța și Polonia, — până intr’atât că țara voa­stră a consimțit să fa­că guvernului de la Varșovia un împrumut de aproape două mi­liarde de franci — nici­ o țară nu se putea bu­cura mai mult ca Ro­mânia de rezultatul vi­zitelor acestor două personalități poloneze la Paris”. Citiți în pag. 3-a, importantele declarații făcute la Paris de șe­ful partidului liberal despre re­lațiile dintre Franța, Polonia și România Plecarea Președintelui Poloniei In gara Mogoșoaia, Președintele Moscicki își ia rămas bun de la Patriarhul Miron. Trei străzi din centrul Bacăului a­ri w w • m t­ncari Din lipsă de apă, focul se întinde BACAU, 9 (prin telefon). — La ora, când comuni­căm, — ora 12 noaptea — un puternic incendiu s’a declarat, în centrul ora­șului la clădirea „Arabia” situată In fața grădinii din piața Biserica Sf. Nicolae. Focul a luat de la depozitul de naștere lemne al locuitorului Manole, întrucât, printre chiria­șii clădirii, se află și ma­gazinul de vopselărie „La Munții Carpați”, unde sun­t depozitate uleiuri, benzi­nă și materii inflamabile focul s’a propagat cu o iu­țeală vertiginoasă, cuprin­zând numeroase imobile din străzile Regele , Fer­dinand, Unirii și Oituzu­­lui. Pompierii, sub coman­da d-lui cpt. Țarcă, sosiți la fața locului, au proce­dat la operațiile de stin­gere și localizare, dar, din cauza lipsei de apă, focul s’a propagat, cuprinzând până acum, peste 20 clă­diri. 40 de familii au ră­mas până acum fără adă­post. Printre ele notăm : Avram Heinrich, Schwartz Rottman, Cohn, Wolf, ing. Bor­cea, Strulovici. Popu­lația e într’o panică de ne­descris și o mulțime imen­să staționează la fața lo­cului. S’a făcut apel la pom­pele și serviciile de incen­dii ale industriașilor din localitate. La fața locului au sosiți d. procuror Adam, chestor Muscalu și d. g-ral Deli­­centiu. Firele electrice sunt în­trerupte și orașul e în în­tuneric. Focul continuă cu furie. Cauzele nu se cu­nosc. 14 locatari au fost arestați. Pagubele sunt enorme. ROMA ANUNȚA PROBABILA CĂSĂTORIE A PRINCIPESEI MARIA CU FIUL REGENTULUI HORTHY Extinderea puterilor regentului Horthy „TIMPUL“ a anunțat încă de la 29 Mai acest eveniment prin știrile trimise de coresponden­tul său la serbările de la Budapesta In ultimele două zile în Parla­mentul maghiar au avut loc pa­sionante desbateri asupra proble­mei regalității ungare. Desbate­­rile au fost provocate de inter­venția deputaților partizani ai lui Otto de Habsburg, cari cu o­­cazia discutării proectului de le­ge pentru extinderea drepturilor guvernatorului, au protestat îm­potriva „tendințelor de a se pu­ne ALTFEL problema regalității ungare, decât cum ar deriva din legile existente”. (Eufemismul se datorește cenzurei din Unga­ria...). Deputatul Giiger a accentuat chiar că Ungaria nu poate avea alt rege, decât pe suveranul ei „legitim“, Otto de Habsburg. Președintele Camerei a anun­țat că nu va permite discutarea acestei probleme, ea nefiind în­găduită decât când guvernul ar veni cu modificarea legii­­I din 1920. Deputații legitimiști, partizani ai casei de Habsburg, au insistat însă, cerând guvernului asigu­rări că problema regalității nu va fi pusă „în alt sens“, decât al „restaurării dinastiei legitime“. Aceste asigurări nefiind date, se desenează o coalizare a unor e­­lemente de opoziție pentru a îm­piedeca realizara cari „Timpul” le-a planurilor pe a dus la cu­­noștiința cititorilor săi încă de acum două săptămni, prin repor­­tagiile trimisului nostru special la Budapesta. Telegramele de azi, atât din Roma cât și din Budapesta aduc o nouă confirmare în sprijinul informațiunilor noastre. ROMA, 9 (Rador).­­ Co­­respondentul Agenției Ha­vas transmite : * resează în mod deosebit de extinderea puterilor, regentului Ungariei, mă­sură care este actualmen­te în studiu la Budapesta- Regentul Horthy vorbi­se despre acest proect Su Continuare in pag. 7-a Opinia italiană se inte- La Paris, pe Boulevard des Capucines s-a prăbușit un balcon de dea­supra cafenelei „Le Napolitain”, omorând o persoană si rănind grav alte patru. In clișeul nostru se vede locul accidentului. „Napolitain“ e­­ste cafeneaua preferată de intelectualii străini , Paris.

Next