Timpul, iulie 1940 (nr. 1136-1166)
1940-07-22 / nr. 1157
REDACȚIA BUCUREȘTI, TELEFON Tipografia 3.4223 ABONAMENTE T„ «».X.I In străinătate? " In ta* Tariful la funcțiuni tmn an 700 lei; 6 luni I de convențiile poș-350 lei; 3 luni 200 lei I tale internaționale. Pentru bănci, instituții $1 ad-fin publice 1000 lei anual Abonamentele incep la 1 ți 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită uu numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov /JA*. Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU y mm r I Redacția MIRACOLUL GERNAN de Urofesoi C* Bădulescu««VRoI»» MIRACOLUL GERMAN ESTE O FERICITA POTENȚARE A ÎNSUȘIRILOR SUFLETULUI GERMAN. CA ATARE, MIJLOACELE PRIN CARE EL S’A MANIFESTAT, NU SUNT DE FOLOS ACELORA CARI LE IMITEAZA, DACA LA ACEȘTIA SUFLETUL NU ESTE CONSTITUIT LA FEL.SCHIMBAREA DE REGIM, PE CARE O INCEARCA POPORUL FRANCEZ ASTAZI, ESTE O ABDICARE DE LA MENIREA ISTORICA A FRANȚEI. Istoria va vorbi în viitor de miracolul german, așa cum a vorbit în trecut de miracolul elin, care a fost hotărîtor pentru întreg cursul culturii europene. In ce a consistat miracolul elin știm astăzi cu destulă preciziune. Acest miracol a consistat în originalitatea inteligenței vechilor elini de a scoate din libera și desinteresata funcționare a raționamentului ei adevăruri eterne pentru practica vieții. In loc de a se ține în tehhnica tradițională a meșteșugurilor, strămoșii poporului grec s’au hazardat în speculații cu numere și forme geometrice, formând din acestea o știință abstractă, desprinsa de lucrurile concrete. Funcționarea raționamentului fost trecută din domeniul numeri a lor și al formelor geometrice, în fizicei, medicinei și al domeniul moralei, punând peste tot bazele soșirile acesteia libera științei abstracte, pe care apoi s’a Ccmt înuare în așezat întreaga desvoltare a culturii europene. Condiții de ordine socială, pentru această liberă desinteresată funcționarea rațioșinamentului, a fost obiceiul pe care îl aveau vechii elini, de a face discuție asupra a tot ce venea în gând omului. Nu era părere, fie cât de îndrăsneață, care să fie exclusă de la discuție. Oricare cetățean elin era liber să discute pe piața publică a ceea ce auzea sau născocea mintea sa. Acest obicei, de liberă discuție, era la baza instituțiilor politice, și pe el s’a întemeiat așa numita democrație elină. Acest obicei, bineînțeles, este numai condiția de ordin social, care a înlesnit producerea miracolului elin. Cauza miracolului însă a stat în structura pe care o avea T^eligența vechilor elini. Fără îndiscuție pag. 3-a) Veghe la mormântul Regelui Ferdinand RĂSUNETUL CUVÂNTĂRII CANCELARULUI HITLER Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul, au făcut de gardă la ora 2 noaptea la mormântul Regelui Ferdinand la Curtea de Argeș Una din misiunile guvernului de azi este, potrivit cu declarațiile făcute de d. Prim Ministru, desvoltarea agriculturei. Lămuririle date relativ la hotărirea guvernului de a se asigura plugărimei și în general agriculturei o desvoltare fără de care Țara noastră nu poate merge înainte așa cum trebuea, nu au prezentat, însă, până acum, și metoda care urmează a fi aplicată în rezolvarea problemei țărănești. In această privință s'a arătat doar că reușita acțiunii depinde de două condițiuni și anume : „ voința activă a plugărimii 2. voința reformatoare a guverninului și a administrației Țării. Potrivit cu această afirmațiune s’ar părea că, datele problemei țărănești se limitează la acești doi factori, așezând-o, ca și sub regimul guvernărilor trecute, printre problemele de stat cari ar putea fi rezolvate prin măsuri de ordin administrativ. Dar, prin apelul care se face la încrederea țărănimii în bună credința și hotărîrea guvernului de a ridica țara și prin apelul adresat satenilor ca să aibă încredere, „în puterea ce o pot găsi în sufletul lor să ajute cu toată voința la această ridicare“, adică prin accentuarea rolului pe care-l are în această lucrare factorul social al voinței colective și creatoare de stări și lucruri, problema este transpusă, dintr’odată, în cadrul real și larg al acțiunilor rari angajează întreaga națiune, depășind câmpul de influență al măsurilor administrative. Intr’adevăr, problema desvoltării agriculturei, nu poate fi despărțită de problema ridicării totale a vieții țărănești, iar aceasta nu poate fi rezolvată decât prin reforme adânci, cari să determine un nou sistem de viață și de organizare a României, realizat prin efortul total, dirijat, al națiunii, sprijinit de acțiunea coordonată a întregului guvern. Multă vreme s-a crezut că desvoltarea agriculturii depinde exclusiv de îndrumările organelor de specialitate și va putea fi realizată doar prin activitatea intensificată a acestora, tot așa cum, pe un plan mai general, s’au afirmat, și s’a susținut, cu persistență, că ridicarea țărănimii va putea fi obținută ușor, dacă se vor acorda atribuțiuni noui administrației, chemată să îndeplinească și această funcțiune educativă și reformatoare. Punctul acesta de vedere, reprezentat în viața noastră de stat de numeroși demnitari, cari îi aplicau nu numai cu o necontrolată încredere dar și cu o arbitrară autoritate, s’a dovedit a fi o cruntă eroare, care a provocat, nu numai o uriașă irosire de bunuri, fără să se aducă nici un rezultat pozitiv pentru țărănime, dar și zădărnicirea unor opere sociale din cele mai temeinice, întârziindu-ne, iarăși, cu câțiva ani. (Comtinuare în pag. 3-a) Problema țărănească de Octavian Neamțu Un post de mitralieră antiaeriană format Egiptul de libieni, la frontiera cu I Puternice atac de aviație dáteori de germani și englezi 120 aparate germane au atacat vase britanice. Englezii au foc un se sidat uzinele Krupp LONDRA 20 (Rador). Agenția Reuter transmite: Din comunicatele ministerului aerului rezultă că peste 120 de avioane de bombardament și de vânătoare germane au participat la cele două bătălii aeriene date d în largul coastei sud-orientale a Angliei. In cursul primei mari bătălii, ce s-a dat către amiază, circa 20 de avioane germane au încercat să bombardeze un convoiu, în timp ce alte 30 de avioane germane au încercat să atace un port meridional, în cursul celei de a doua acțiuni de după amiază. LONDRA 20 (Rador). Uzinele Krupp din Essen au fost atacate, în cursul ultimelor operații ala aviației britanice. Ministerul Aerului anunță că o parte a uzinelor a fost lovită de bombe. Deasemeni, a fost bombardată din nou și uzina de aviație Focke-Wulf din Brema, iar mai multe bombe au pricinuit incendierea unu depozit de carburant la Emden. CASA M.5. KEGELV» COMUNICAT Nr 51 Mareșalul Curții Regale face cunoscut următoarele : In ziua de 20 Iulie a. e., MAIESTATEA SA REGELE a primit în audiență pe : — D. general adj. G. Mihail, vicepreședintele Consiliului de miniștri, — D. general C. Niculescu, ministrul Apărării Naționale, — D. general adj. FI. Țenescu, șeful Marelui Stat Major, București, 20 iulie 1940. iiiiiiiimuiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiin iiiimiaumiiiiimiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiuiimiiiiiiisimiiiiiimiimii IX Ah Homalof ministrul SRorotârnirea la Berlin, a prezentat eri Cancelar* sini Hitler scrisorile sale de acreditare BERLIN, 20 (Rador). — D. Alexandru Romalo, noul ministru al României la Berlin, a fost primit Sâmbătă dimineață de Fuehrer, căruia i-a prezentat scrisorile sale de acreditare. La audiență a asistat și d. von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului. O secție din garda corpurilor S. S. ale Reichului a dat onorurile militare, atât la venirea, cât și la plecarea d-lui Alexandru Romalo, ministrul României la Berlin. DISCURSUL CANCELARULUI HITLER ntregul discurs pe care l-a pronunțat Cancelarul Adolf Hitler în fața Reichstagului este străbătut de un simțământ de mărinimie, datorit uimitoarelor victorii pe care in zece luni de luptă le-a dobândit atât armata, cât și diplomația germană. După ce a făcut istoricul acestor lupte și victorii, Cancelarul Hitler a expus unele idei politice de o însemnătate covârșitoare, în ce privește trecutul apropiat și viitorul. Nu vom stărui, deocamdată, asupra pasagiului, pentru noi totuși atât de important, referitor la relațiile germano-ruse „definitiv pecetluite“ în urma împărțirii zonelor de interes ale celor două țări. Acest pasagiu aduce o nouă și prețioasă lămurire pentru înțelegerea istoriei politice și diplomatice a vremurilor din urmă. Reținem, deocamdată, din ansamblul discursului, atât de mișcătorul apel pe care Cancelarul german, întemeiat pe o forță militară pe deplină dreptate preamărită de conducătorul ei, îl adresează puternicului adversar ce a mai rămas in picioare : Imperiul Britanic. Acest apel cuprinde nu numai mărturia dorinței de pace a Führerului-Cancelar, însuflețit de voința de a alcătui „un nou stat social de cea mai înaltă cultură”, dar și o nouă afirmare a simțământului de prietenie pe care le-a nutrit pentru poporul englez și admirația pe care nu și-a ascuns-o niciodată, față de imperiul britanic. Va duce acest apel la, pacea mult așteptată? Sau va fi semnalul deslănțuirii unei nouă lupte înverșunate ? Aceasta atârnă, desigur, de punctele de contact stabilite până acum între cele două Imperii, de negocierile în curs, sau pe cale de a fi începute, precum și de putința de a se concilia crearea nouei așezări continentale la care se gândesc conducătorii axei, cu dăinuirea mai departe pe tabelii de autoritate și de ordine internațională a Imperiului Britanic. In ce ne privește, conștienți de nevoia ce o au nu numai toate popoarele europene, dar însăși civilizația europeană, de o cât mai grabnică pace, nu putem decât să exprimăm dorința pe care statul nostru a arătat-o în mai multe rânduri în ultimul timp, străduindu-se să o sprijine în măsura puterilor sale pe o politică sinceră și efectivă de pace — ca să se ajungă cât mai repede la o înțelegere menită să înlăture noul distrugeri și să asigure imperiilor mari putința de a desvolta mai departe rolul lor civilizator, iar statelor mai mici posibilitatea de a-și împlini, în libertate și cu folos pentru întreaga comunitate europeană, chemarea lor națională. B i Urmăriți zilnic corespondența pentru refugiații din Bucovina și Basarabia —W—■MU '■«.N. Fondator: Grigore Gafencu Prin Stockholm, agențiile telegrafice aduc vestea că „toată presa britanică răspunde negativ la apelul de pace al Cancelarului Hitler”. „News Chronicle” și „Times“, examinând situația și comentând declarațiile Fuehrerului Cancelar, trag aceeași încheere, formulată de „Daily Herald“ în termenii următori: „Anglia își dă bine seama că va trebui să plătească un preț greu pentru a obține pace. Ea trebue prin urmare să lupte până la victoria finală“, iar „Times“ adaugă: „Poporul englez și guvernul său cunosc răspunderea pe care o asumă când declară că războiul trebue să fie continuat“. In presa germană sunt subliniate, in deosebi, declarațiunile făcute de Cancelarul Hitler cu privire la următoarele probleme: 1) sentimentul de răspundere Fuehrerului față de soarta Europei;al 2) trăinicia relațiilor germano-ruse; 3) soarta imperiului britanic. Nedorind nici de astă dată războiul Fuehrerul, scrie presa, germană, a adresat un nou apel la bunul simț, așteptând ca Anglia, depărtându-se de politica d-lui Churchill, să primească mâna pe care învingătorul o întinde. Acest gest al cancelarului Hitler, după victoriile repurtate de la 10 Mai încoace și în momentul în care este mai puternică armata Reichului decât oricând, este isvorât, scrie „Berliner Boersen Zeitung“ din „sentimentul incomparabil de înaltă răspundere” al Fuehrerului. In ceea ce privește „ideea că Rusia ar putea fi despărțită de Germania”, idee căreia Cancelarul Hitler i-a consacrat declarații din cele mai categorice, presa germană și, in special, „Deutsche Allgemeine Zeitung” arată că relațiile dintre Germania și URSS nu vor mai putea fi tulburate, ele fiind, așa cum a spus Fuehrerul „definitiv pecetluite”, interesele celor două țări fiind „delimitate“. Intr’adevăr, se știe că, în această privință, Cancelarul Hitler a făcut o declarație de mare importanță, în termenii următori: „am socotit că este bine de a proceda. în primul rând, cu Rusia la o stabilire precisă a intereselor, spre a arăta clar, odată pentru totdeauna, ce crede Germania că trebue priviți pentru viitorul ei drept sferă de interese și, în schimb, ce consideră Rusia însemnat pentru existența ei“, și —ca să înlăture orice putință a unei interpretări neclare, în legătură cu ultimele evenimente, în acest Fuehrerul a adăugat: „Nici domeniu, Germania, nici Rusia nu au făcut un singur pas în afară sferei lor de interese“. Așadar, Inches, „Deutsche Allgemeine Zeitung“, aceste socoteli fiind bine precizate între Rusia și Germania, politica externă a Reichului a făcut ce era necesar așa că Anglia nu va putea să se eschiveze, ea nemaiavând speranța că ar putea să tulbure relațiunile germano-ruse“. Aprobând întru totul discursul rostit de Fuehrerul poporului german, PRESA ITALIANA comentează declarațiile Cancelarului Hitler în acelaș spirit ca și presa germană, afirmând, și prin aceasta, „deplina solidaritate a axei“, și relevând, încă o dată, „forța sa constructivă“. Cu o vădită bucurie, presa italiană subliniază, insă, cuvintele prin cari scos în relief „importanța Fuehrerul a atribuită de Germania Intrării în război a Italiei“. In acest spirit, de deplină aprobare a „actului de acuzare contra greșelilor britanice“, presa italiană își încheie comentariile cu concluzia că discursul Fuehrerului este dovada „unei politici de grandoare, care nu poate decât să provoace un entusiazm cordial“, pentru lupta ei „contra unor grupuri de oameni care au voit să exploateze Europa“. După opinia ziarelor americane, cami acordat importanță discursului Cancelarului Hitler, Anglia stă și azi înaintea alternativei „pace sau distrugere”. Indreptându-și atențiunea spre Londra, opinia publică socotește că răspunsul ei va avea „un caracter fatidic pentru evoluția viitoare a istoriei mondiale”. In celelalte state, declarațiile Cancelarului Hitler au fost primite ca o dovadă înaltă a caracterului decisiv pe care aceste zile îl au pentru viitorul Europei. Reportaj în zori GÂND SE CRAPĂ DE ZI II BUCUREȘTI... viorii, umbre nelămurite, vrăbii vioaie și femei culegătoare de mucuri Oameni și lumini de Gheorghe Bíri Cineva, din umbra a decapitat ultimile globuri fosforescente dealungul bulevardului și imensele Unii ale block-house-urilor s’au conturat pe un fond de întuneric difuz într’o fizionomie geometrică de coșmar. Orașul tot e încuiat într’o carapace de somn în care presimți cum pulsează încet, tăiându-se prin artere, sângele celor cari dorm. Ferestrele toate sunt ferecate, acoperișurile se profilează ca niște coifuri monstruoase și, în noapte, grilajurile porților — atâtea câte au mai rămas — și ale balcoanelor parcă se hlipesc duhurilor nevăzute. La nici un geam, nu apare un cap suav, așteptând să i se arunce ca o granată de parfum și petale roză candidelor pasiuni? Dorm înamorați toți? Dorm răufăcătorii? Au fost astîmpărați dioniziacii gâlcevitori ai nopții și am rămas în orașul tot, la, această oră de bifurcare a umbrei și a dospirilor nelămurite de ziuă, numai doi, trei oameni? Eu, venind din tipografia ziarului, ca dintr’o uzină plină de uruit demonic și de cerneluri, sergentul cu carabina pe umăr pășind tăcut și umbra aceia care se mistuia după primul colț de stradă? Da, numai atâția am mai rămas în orașul taciturn, proectat de ultimele (Continuare în pag. 9-a) MHiiiiMiiiHiimiHJiniiiiiiiimiiiinH»iiiniiniiiii!Hi!iiiHniiuiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiimiii!i!uiuiuHUiiiiiiiiim»iiiHi!iHHUimiuuiiiiiiiiiiiunniiiiiimiiiHi!iiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiii A apărut și s’a pus in vânzare No. 26 din IMPUL FAMILIEI-timpul pentru toți Reportagii, romane, nuvele, pagini pentru copii,,i humor, jocuri, moda, sfaturi, etc. etc. ii