Timpul, iulie 1941 (nr. 1488-1518)

1941-07-22 / nr. 1509

„PATRIA E AURUL DI BUCURIA ĂI NOASTRĂ in ziua când țara întreagă sărbătorea reîntoarcerea în granițele firești a Basarabiei și Bucovinei, d. vice-președinte al Consiliului de miniștri, Mihail A. Antonescu s'a adresat poporului, arătându-i importanța istorică a acestui eveniment. In adevăr, înfruntând urgia cotropitoare a bolșevismului întunecat, am pășit din nou pe pământul unde, de veacuri, a răsunat doina codrilor, buciumul luptei și clopotul creștinității noastre isbăvitoare". Faptul acesta se datorește glorioasei noastre armate, care, înfrățită cu trupele desrobit teritoriile Marelui Reich, a răpite. Acolo, departe, pe pământ românesc, stăpânit vremelnic de dușmani, au căzut trupuri de eroi, în lupta Crucii și a dreptății. In fața lor, neamul se pleacă. „In gropile voastre neștiute — a spus d. ministru Mihai Antonescu —■ pe bulgării calzi de sângele vostru sfânt, îngenunche azi Neamul întreg în rugăciune, cu făcliile voastre de vitejie și de glorie". Dar sacrificiul acestor eroi, desrobitori de pământ românesc, ne mai dă dreptul să vorbim cu mândrie în acest colț al Europei. Dacă în urmă cu un an căzuse, pe nedrept, asupra noastră disprețul și obida, acum, prin spada ridicată de Conducător, ne-am recâștigat dreptul de a purta fruntea sus. „Luptător și erou, soldat și ziditor", d. general Antonescu a știut, numai la un an de la începutul nostru de prăbușire, să ne redreseze și să înceapă zidirea unei nouiări. Trudind zi de zi, adesea sub ochii neîncrezători și ironici ai dușmanilor acestui neam, generalul Antonescu nu s'a clintit de pe drumul care l-a condus la biruința de astăzi. O mare parte din bucuria de astăzi a neamului românesc se datorește și în acelaș timp aparține generalului Antonescu. Dar popasul triumfului de acum, nu poate fi prelungit. Efortul trupelor noastre trebue continuat de întreg poporul, pentru că întreg gândul al Conducătorului n'a fost, încă, îndeplinit. Avem în acest colț al Europei o misiune. Trebue s'o ducem până la capăt. Pentru aceasta trebue să ne pregătim, în cadrul granițelor noastre, prezentându-ne ca un bloc pe care nu-l poate clinti nimeni și nimic. „Fiți gata, prin unirea voastră a tuturora, pentru că această plămădire începe" — a spus d. ministru Antonescu: „Patriei, prin munca și lupta noastră să-i stăruim totul, fiindcă Patria e aurul și bucuria noastră". RE a A.q TI* Șl ADMINISTRAȚIA PUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 Redacția șl Administrația 3.05.44 TELEFON:----------------------------------------------------------Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE in țară: In străinătate: Un an 700 lei- 6 luni I 'fariig in funcțiune in joi: o I ’ I de convențiile puse , 3 luni 200 ieitate Internaționale. Pentru bănci, instituții și ad ți publica 1000 lei anual Abonamentele incep la 1 și 15 ale fiecărei luni ISÎ* francare plătită in numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Frim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU EN PREZENTA GENERALULUI ION ANTONESCU: 6 PAGINI 3 LEI MARȚI Ost - mb |ftiE| 1941% ÎȘi masift vl isnai 1^1 eeee»@® ® e`5 Cereți la toate chioșcurile | Timpul Familiei 1 timpul pentru toți I Fondator Grigore Gafencu S’A OFICIATORI, LA CURTEA DE ARGEȘ .POMENIREA u.u FERDINANDE ÎNTREGITORUL Prin cei mai vrednici fii ai ei, Țara a îngenunchiat, ieri dimineață, la mormintele Suveranilor întregitori, Ferdinand și Maria. In ceasul marilor scadențe ale istoriei, Conducătorul Statului și al Armatei, dezrobitorul de azi, a fost prezent la cinstirea memoriei desrobitorului de ieri. Alături de Cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul”, — cei mai buni ostași ai Neamului din războiul trecut — generalul Antonescu s-a închinat la Curtea de Argeș pentru pomenirea Regelui Ferdinand, de la a căruia moarte s’au împlinit 14 ani, și a Reginei Maria, plecată dintre noi acum 3 ani. Coroanele de flori care le-au acoperit mormintele au fost semnul viu al recunoașterei aduceri aminte. VEGHEA DE LA MOFIc lUABI’T ««IwirviH va ■ In noapteia de 19—20 Iulie cavalerii s’au dus la Mănăstire unde într,o atmosferă de reculegere și pietate au ascultat slujba religioasă oficiată de P. S. Lor Episcopul Dionisie și Emilian Antal, înconjurat de un sobor de preoți. La mormântul Marelui Rege Cavaleri; au făcut de strajă la rând. Vitejii războiului de întregire cu gândul la Comandantul lor din vremurile eroce ale războulu mondial retrăiau plini de emoție clipele de glorie când s’a făurit, prin jertfă, imaginea României Mari. D. General Rujinsk, anunță: — Esta ora două și un sfert. In aces moment toată asistența îngenunchiază într’o tăcere Este ora la care cu 14 ani în solemnă Mare e Rege desrobitor a închis urmă ochii pentru vecie. Muzica militară intonează „Rugăciunea”. Ochii tuturor sunt umezi de lacrimi. Pomenirea Regelui întregitor H— ir un tren tur când neamul »Uplu, O.nou pentru întregirea lui covârșește de emoție sufletele celor prezenți. In zorii zile Cavalerii, după ce făcut de strajă la mormânt au plecat dela mânăstire. Duminică la ora 11 a sosit la Curtea de Argeș, d. general Ion Antonescu, C.i.ducătorul Statuii Comfim însoțit de a. general Vasiliu, șeful Jandarmeriei și l l. col. M. Eesteresen. La intrarea la Curtea Mânăstirei o companie de onoare și musica militară au prezentat onorul Conducătorului. După ce a trecut la compinia de onoare d. General revistă Antonescu s’a îndreptat spre Mânăstire. Pe seara a fost întâmpinat de Cavalerii Ordinului Mihai Viti i.-.ul și de șefii autorităților locale. Au fost prezenți: d. gen. C. Pantazi, Subsecretar de Stat al Armatei de Uscat; d. gen. N. Rujnnsi, Președintele Asociației Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”; d. gen. Chicoescu, Comandantul Militar al Capitalei; d. gen. Leoveanu, Directorul General al Siguranței; d. gen. E. Pălângeanu; d. gen. Calotescu; d. gen. Șt. Panaitescu; d. gen Ion Georgescu; d. gen. V. Maxim; d gen. B. Bădescu; d. gen. Ionescu Munte Sebastian; d. gen. C. Starosin; d. col. Chirescu, Secretar General la Ministerul Cultelor; d. col. V. Repanovici; co. Aram; d. col. Dr. M Brutoriu; d. col. G. Grecescu; d. col Gh. Nicolescu; d. col. comandor P. Fundățeanu; d. it. col. Gh. Bălănescu; d. maior I. Stanescu; d. maior Gh. .Alexandrescu; d. maior Z. Popescu; d. major T. Ionescu; d. maior I. Boerescu; d. Căp. Ștefan Nicoae; d. căp. I. Georgescu; d. căp. Preoțescu; cpt. I. Dumitriu; d. cpt. M. Mazilu- d. cpt. D. Pescaru Autoritățile civile aui fost reprezentate prin d-nii Tr. Cerchez, Prefectul jud. Argeș și I. Brânză. Primarul orașului. De asemenea au fost de față d-nh. Gh. Trifan, Președintele Asociației ,Făuritor, României Mari” și I. Simionescu, Secretarul General al Soc. „Regele Mihai I”. In pragul sfântului lăcaș unde odihnesc sufletele mărilor noștr. Regi. Generalul a sărutat Evanghelia cu care s-a primit în fruntea unui sobor de preoți P. S. S. Episcopul Donisie al Cetății Albe. SLUJBA RELIGIOASA începe apoi oficierea parastasului pentru Regele Ferdinand întregitorul și Regina Maria, neuitata mamă a răniților, din războiul mondial. Slujba religioasă e săvârșită de P. S. S. Episcopul Dionisie și P. S. S. Antal Târgovișteanul, asistați de mai mulți preoți. Răspunsurile au fost date de corul Episcopiei condus de diaconul Gligăreanu. Urmat de Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul și de întreaga asistență Generalul Antonescu se îndreaptă în spre mormântul Regelui Ferdinand și al Reginei Maria pe lespdea căruia au fost aduse minunate flori roșii și albe. Intr’o profundă recule-Continuuare in pag. 3 a Eroi la ora 12 a. m. la Bran, într'o atmosferă de înaltă reculegere, în mijlocul naturii feerice, s’a făcut creștineasca pomenire de trei ani e sufletului Celei ce a rămas neuitata noastră Regină, Maria. La 12 fără un sfert sosesc M. S. Regele și M. S. Regina Mamă Elena. Pe treptele minunatului castel, unde și-a avut reședința marea Regină a tuturor Românilor în întâmpinarea Maiestăților Lor au eșit: A S. I. Arhiducesa Ileana, îmbrăcată în iie, fată țărănească și cu o bogată maramă de doliu, A. S. I. Arhiducele Anton și micul Arhiduce Ștefan îmbrăcat în costum național. De față mai erau d-nii: general adjutant Zwiedeneck, ministrul Colonizărilor, insp. Paul Dobrescu, director de cabinet, căp. dr. Stoian, primarul orașului, precum și numeroși localnici și țărani veniți din toate părțile să salute cu entuziaste urale pe Suveran. In frunte cu M. S. Regele cei de față trec șoseaua, peste podul de pe „Apa Turcului”, îndreptându-se înspre bisericuța de lemn, așezată într’o livadă, pe un dâmb lin, sub defileul „Măgurei”., Acolo sus, în fund, — înlăuntrul micuței capele săpată în stânca ce domină preajma, — odihnește de veci inima Reginei. Slujbe parastasului se face în bisericuța bătrână de peste patru sute de ani, adusă aci în 1932 și refăcută întocmai piesă cu piesă, după însăși dorința și sub supravegherea Reginei Maria. E un mic monument de veche artă arhitecturală românească, construcție din bușteni, cu streașină joasă, cu tindă pătrată la intrare și având de jur împrejur un parmalâc ca acela al caselor țărănești. rt Gustul ales al Suveranei a descopebisericuța aceasta într’o comună, Lujerul, din județul Mureș-Turda și Ea a ținut să pună în valoare, așezând-o în cadrul încântătoarei pajiști de pe dâmbul din imediata vecinătate a Castelului. Suveranul, Regina Mamă și A. S. I. Arhiducesa sărută, în ușa bisericei, Evanghelia întinsă odată cu binecuvântarea preoților. Serviciul divin îl oficiază păr. Lascu și păr. Tătulea. Membrii Familiei Regale împart apoi pomeni și ajutoare femeilor nevoiașe din Bran, care s’au orânduit în așteptare, la intrarea sfântului lăcaș. Urcă apoi treptele către capela din stâncă. Apoi preoții își înalță glasurile în pioasă rugăciune, îngenunchind laolaltă cu Auguștii urmași ai defunctei, în fața urnei sacre, în adâncă, evocare. Dângă inima Reginei straxnesc, în glastre, discreți colțunași portocalii și o varietate rară de crini albi. Sufletul mândru al Celei evocate licăre coborât în candelele roșii, iar fumul care o clipă tămâiază aerul conturându-se ca o prezență aevea, îmbătătoare, se pierde din nou în faguri subțiri spre cer, încet, pe gânduri, tânărul nostru Rege se ridică pentru a se îndrepți împreună cu membrii Familiei Regale și cu suita, spre Castel. Spre castelul plin de atâtea scumpe și vii relicve care, toate, mai dau îns-i impresia că adineauri abia s’a rir’at, dintre ele, Majestoasa Ei siluetă de argint. In drum oamenii, femeile și pii din Bran care au prins de veste, adunaseră să întovărășească trecerea Suveranulu cu călduroasele lor aclamații. Iar dincoace, în livada de sub „Măgură”, un glas pare a se desprinde pri tind dinspre cripta din stâncă, un glas de șoaptă umbrită: el prinde tălmăcire nouă, cerând să pătrundă tainele învăluitoare ale muntelui împădurit de deasupra și să împace în sfâșit murmurul nestins al rîului cu undi cărunte, din vale . — „Nu te teme, unchiule, îți von duce vitejește opere mai departe... ”. General Ion Antonescu, Conducătorul Statului, la Catedrala Curtea de Argeș cu prilejul parastasului pentru Regele Ferdinand I și Regina Maria ROMANI, FĂP.FTI_VA DATORIA *--------- -plătit: la timp impozitele M. S. Regele împreună cu d. general Ion Antonescu Conducătorul Statului și ofițerii Marelui Stat Major de câmpul de luptă Parastasul de trei ani al REGINEI MARIA Maiestatea Sa Regele, Regina Mamă Elena și Arhiducesa Ileana au participat la solemnitatea de eri de la Bran M. S.Regele, M. S. Regina Mamă Elena, Arhiducesa Ileana și Arhiducele Anton de Hasburg, la Parastasul Reginei Maria la Bran Suntem în Cernăuți de vreo cinci ore. E a treia zi de la retragerea Rușilor. Orașul acesta, altădată o podoabă a Bucovinei, e acum o paragină. La fiecare pas ne cutremurăm de grozăviile și barbariile devastării săvârșite de trupele iudeo-comuniste. Am trecuit pe la Liceul Militar „Ștefan cel Mare“. Voiam să văd clădirea, sălile liceului acela unde am învățat clasa VIII-a. Știam că se află, chiar la intrare, tabloul promoției noastre și doream fierbinte să știu ce s’a întâmplat cu el- Mă gândeam cu emoție: oare banca în care am stat un an întreg mai există? îmi închipuiam că bolșevicii au devastat și acest local, așa cum au devastat întregul oraș. Dar nu era numai atât! s Când am ajuns mi s’au aburit ochii de lacrimi, clădirea liceului Militar este distrusă de foc! Nici nu am avut tăria să mai mă apropii. Am plecat mai departe. Pe drum întâlnesc patrule militare și refugiați care — după un an de bejanie — se reîntorc la casele lor pe care le găsesc distruse ori pustiite. M’am îndreptat spre reședința Metropolitană, care e cea mai frumoasă din țară și care avea o capelă de minunată artă. Icoanele erau de aur, totul lucrat de maeștri, iar interiorul bisericuței de la reședința Metropolitană din Cernăuți, rivaliza în frumusețe cu cele mai artistice locașuri ortodoxe de închinare-Aflasem că această capelă a fost devastată. Cât de puține spus, devastat! Bisericuța aceasta nu a fost numai devastată, prădată în ce a avut ea mai prețios lumește. Fantezia bolșevicilor păgâni, a născocit un chip și mai barbar de umilire a sfântului locaș, căci bisericuța reședinței metropolitane din Cernăuți a fost pângărită în cel mai scârnav chip de ostașii păgâni ai U.R.S.S.-ului. In afară de aceasta în fața bisericuței sunt împrăștiate câteva mii de volume luate de bolșevici din biblioteca reședinței și aruncate la gunoi. Am deschis câteva, erau tomuri rare de literatură teologică, filozlofie, știința, artă... Cărțile scumpe, frumos legate, uriașa bibliotecă, a căror valoare din cu greu poate fi prețuită au fost smulse Continuare în pag. 3»a Jurnal de război UMILINȚELE LA CARI A FOST SUPUSĂ DE ARMATA SOVIETICĂ CEA MAI FRUMOASĂ BISERICĂ CERNĂUȚI DIN Un comunist executat pentru uneltire contra ordinei in stat Individul Sârbu Filimon a fost condamnat în anul 1938, la șase luni închisoare, pentru acțiune comunistă. Curtea Marțială a Comandamentului 2 Teritorial, i'a condamnat, în ziua de 4 Iulie 1941( la pentru îndemn la acțiune moarte, cu caracter de uneltire contra ordinei existente în stat, constând din aceia că în ziua de 22 iunie 1941 a căutat să determine patru indivizi, în cazul aviatic la Con^nța să mențină iluminatul uzinei electrice din acel oraș, pentru a fi reperată de avioanele inamice. Sentința de executare la moarte s'a executat în ziua de 19 EurU 1941, ora 17,45. ..........