Timpul, iulie 1941 (nr. 1488-1518)

1941-07-22 / nr. 1509

„PATRIA E AURUL DI BUCURIA ĂI NOASTRĂ in ziua când țara întreagă săr­bătorea reîntoarcerea în granițele firești a Basarabiei și Bucovinei, d. vice-președinte al Consiliului de miniștri, Mihail A. Antonescu s'a adresat poporului, arătându-i im­portanța istorică a acestui eveni­ment. In adevăr, înfruntând urgia co­tropitoare a bolșevismului întune­cat, am pășit din nou pe pământul unde, de veacuri, a răsunat doina codrilor, buciumul luptei și clopo­tul creștinității noastre isbăvi­­toare". Faptul acesta se datorește glo­rioasei noastre armate, care, înfră­țită cu trupele desrobit teritoriile Marelui Reich, a răpite. Acolo, departe, pe pământ românesc, stă­pânit vremelnic de dușmani, au căzut trupuri de eroi, în lupta Crucii și a dreptății. In fața lor, neamul se pleacă. „In gropile voastre neștiute — a spus d. ministru Mihai Antonescu —■ pe bulgării calzi de sângele vostru sfânt, îngenunche azi Nea­mul întreg în rugăciune, cu făcliile voastre de vitejie și de glorie". Dar sacrificiul acestor eroi, des­­robitori de pământ românesc, ne mai dă dreptul să vorbim cu mân­drie în acest colț al Europei. Dacă în urmă cu un an căzuse, pe nedrept, asupra noastră dispre­țul și obida, acum, prin spada ri­dicată de Conducător, ne-am re­câștigat dreptul de a purta fruntea sus. „Luptător și erou, soldat și zidi­tor", d. general Antonescu a știut, numai la un an de la începutul nos­tru de prăbușire, să ne redreseze și să înceapă zidirea unei noui­­ări. Trudind zi de zi, adesea sub ochii neîncrezători și ironici ai dușmanilor acestui neam, genera­lul Antonescu nu s'a clintit de pe drumul care l-a condus la biruința de astăzi. O mare parte din bucuria de astăzi a neamului românesc se da­torește și în acelaș timp aparține generalului Antonescu. Dar popasul triumfului de acum, nu poate fi prelungit. Efortul tru­pelor noastre trebue continuat de întreg poporul, pentru că întreg gândul al Conducătorului n'a fost, încă, îndeplinit. Avem în acest colț al Europei o misiune. Trebue s'o ducem până la capăt. Pentru aceasta trebue să ne pregătim, în cadrul granițelor noastre, prezentându-ne ca un bloc pe care nu-l poate clinti ni­meni și nimic. „Fiți gata, prin unirea voastră a tuturora, pentru că această plămă­dire începe" — a spus d. ministru Antonescu: „Patriei, prin munca și lupta noastră să-i stăruim totul, fiindcă Patria e aurul și bucuria noastră". RE a A.q TI* Șl ADMINISTRAȚIA PUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 Redacția șl Administrația 3.05.44 TELEFON:----------------------------------------------------------­Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE in țară: In străinătate: Un an 700 lei- 6 luni I 'fariig in funcțiune in joi: o I ’ I de convențiile pus­e , 3 luni 200 iei­­­tate Internaționale. Pentru bănci, instituții și ad­ ț­i publica 1000 lei anual Abonamentele incep la 1 și 15 ale fiecărei luni ISÎ* francare plătită in numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Frim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU EN PREZENTA GENERALULUI ION ANTONESCU: 6 PAGINI 3 LEI MARȚI Ost - mb |­ftiE| 1­9­41% ÎȘi masift vl isnai 1^1 eeee»@® ® e`5 Cereți la toate chioșcurile | Timpul Familiei 1 timpul pentru toți I Fondator Grigore Gafencu­ S’A OFICIAT­ORI, LA CURTEA DE ARGEȘ .POMENIREA u.u­ FERDINANDE ÎNTREGITORUL Prin cei mai vrednici fii ai ei, Țara a îngenunchiat, ieri dimineață, la mor­mintele Suveranilor întregitori, Fer­dinand și Maria. In ceasul marilor scadențe ale isto­riei, Conducătorul Statului și al Ar­matei, dezrobitorul de azi, a fost pre­zent la cinstirea memoriei desrobito­­rului de ieri. Alături de Cavalerii Ordinului „Mi­hai Viteazul”, — cei mai buni ostași ai Neamului din războiul trecut — ge­neralul Antonescu s-a închinat la Curtea de Argeș pentru pomenirea Re­gelui Ferdinand, de la a căruia moar­te s’au împlinit 14 ani, și a Reginei Maria, plecată dintre noi acum 3 ani. Coroanele de flori care le-au acope­rit mormintele au fost semnul viu al recunoașterei aduceri aminte. VEGHEA DE LA MOFIc­ lUABI’T ««IwirviH va ■ In noapteia de 19—20 Iulie cavale­rii s’au dus la Mănăstire unde într,o atmosferă de reculegere și pietate au ascultat slujba religioasă oficiată de P. S. Lor Episcopul Dionisie și Emi­lian Antal, înconjurat de un sobor de preoți. La mormântul Marelui Rege Cava­leri; au făcut de strajă la rând. Vi­tejii războiului de întregire cu gân­dul la Comandantul lor din vremurile eroce ale războulu mondial retrăiau plini de emoție clipele de glorie când s’a făurit, prin jertfă, imaginea Ro­mâniei Mari. D. General Rujinsk, anunță: — Esta ora două și u­n sfert. In aces­­ moment toată asistența în­genunchiază într’o tăcere Este ora la care cu 14 ani în solemnă Mare e Rege desrobitor a închis urm­ă o­­chii pentru vecie. Muzica militară in­tonează „Rugăciunea”. Ochii tuturor sunt umezi de lacrimi. Pomenirea Regelui întregitor H— ir un tren tur când neamul »Uplu, O­.­­nou pentru întregirea lui covârșește de emoție sufletele celor prezenți. In zorii zile Cavalerii, după ce făcut de strajă la mormânt au ple­­cat dela mânăstire. Duminică la ora 11 a sosit la Cur­tea de Argeș, d. general Ion Antone­­scu, C­.i.ducătorul Statu­ii Comfim în­soțit de a. general Vasiliu, șeful Jan­­darm­eriei și l l. col. M. E­esteresen. La intrarea la Curtea Mâ­năstirei o companie de onoare și mu­sica mili­tară au prezentat onorul Conducăto­­rului. După ce a trecut la com­pinia de onoare d. General revistă An­­tonescu s’a îndreptat spre Mânăstire. Pe seara a fost întâmpinat de Cava­lerii Or­dinului Mihai Viti i.-.ul și d­e șefii autorităților locale. Au fost prezenți: d. gen. C. Panta­­zi, Subsecretar de Stat al Armatei de Uscat; d. gen. N. Rujnnsi, Pre­ședintele Asociației Cavalerilor Ordi­­nului „Mihai Viteazul”; d. gen. C­hico­escu, Comandantul Militar al­­ Capitalei; d. gen. Leoveanu, Directo­rul General al Siguranței; d. gen. E. Pălâ­ngeanu; d. gen. Calotescu; d. gen. Șt. Panaitescu; d. gen Ion Geor­ges­cu; d. gen. V. Maxim; d gen. B. Bădescu; d. gen. Ionescu Munte Se­bastian; d. gen. C. Starosin; d. col. Chirescu, Secretar General la Minis­terul Cultelor; d. col. V. Repanovici; co. Aram; d. col. Dr. M Brutor­­iu; d. col. G. Grecescu; d. col Gh. Nicolescu; d. col. comandor P. Fun­­dățeanu; d. it. col. Gh. Bălănescu­; d. maior I. Stanescu; d. maior Gh. .Alexandrescu; d. maior Z. Popescu; d. major T. Ionescu; d. maior I. Boe­­rescu; d.­ Căp. Ștefan Nicoae; d. căp. I. Georgescu; d. căp. Preoțescu; cpt. I. Dumitriu; d. cpt. M. Ma­­zilu- d. cpt. D. Pescaru Autoritățile civile aui fost repre­zentate prin d-nii Tr. Cerchez, Pre­fectul jud. Argeș și I. Brânză. Pri­marul orașului. De ase­menea au fost de față d-nh. Gh. Trifan, Președintele Asociației ,Făuritor,­ României Mari” și I. Simionescu, Secretarul General al Soc. „Regele Mihai I”. In pragul sfântului lăcaș unde o­­dihnesc sufletele­ mărilor noștr. Regi. Generalul a sărutat Evanghelia cu care s-a primit în fruntea unui so­bor de preoți P. S. S. Episcopul Do­nisie al Cetății Albe. SLUJBA RELIGIOASA începe apoi oficierea parastasului pentru Regele Ferdinand întregitorul și Regina Maria, neuitata mamă a răniților, din războiul mondial. Sluj­­ba religioasă e săvârșită de P. S. S. Episcopul Dionisie și P. S. S. Antal Târgovișteanul, asistați de ma­i mulți preoți. Răspunsurile au fost date de corul Episcopiei condus de diaconul Gligăreanu. Urmat de Cavalerii Ordinului Mi­­hai Viteazul și de întreaga asistență Generalul Antonescu se îndreaptă în spre mormântul Regelui Ferdinand și al Reginei Maria pe lesp­dea că­ruia au fost aduse minunate flori roșii și albe. Intr’o profundă recule-Continuuare in pag. 3­ a Eroi la ora 12 a. m. la Bran, într'o atmosferă de înaltă reculegere, în mij­locul naturii feerice, s’a făcut crești­neasca pomenire de trei ani e sufletu­lui Celei ce a rămas neuitata noastră Regină, Maria.­­ La 12 fără un sfert sosesc M. S. Re­gele și M. S. Regina Mamă Elena. Pe treptele minunatului castel, unde și-a avut reședința marea Regină a tutu­ror Românilor în întâmpinarea Maie­stăților Lor au eșit: A S. I. Arhidu­cesa Ileana, îmbrăcată în iie, fată ță­rănească și cu o bogată maramă de doliu, A. S. I. Arhiducele Anton și mi­cul Arhiduce Ștefan îmbrăcat în co­stum național. De față mai erau d-nii: general adjutant Zwiedeneck, mini­strul Colonizărilor, insp. Paul Dobres­­cu, director de cabinet, căp. dr. Sto­­ian, primarul orașului, precum și nu­meroși localnici și țărani veniți din toate părțile să salute cu entuziaste urale pe Suveran. In frunte cu M. S. Regele cei de față trec șoseaua, peste podul de pe „Apa Turcului”, îndrep­­tându-se înspre bisericuța de lemn, a­­șezată într’o livadă, pe un dâmb lin, sub defileul „Măgurei”., Acolo sus, în fund, — înlăuntrul micuței capele săpată în stânca ce domină preajma, — odihnește de veci inima Reginei. Slujbe parastasului se face în bise­ricuța bătrână de peste patru sute de ani, adusă aci în 1932 și refăcută în­tocmai piesă cu piesă, după însăși do­rința și sub supravegherea Reginei Maria. E un mic monument de veche artă arhitecturală românească, con­strucție din bușteni, cu streașină joa­să, cu tindă pătrată la intrare și având de jur împrejur un parmalâc ca acela al caselor țărănești. r­t Gustul ales al Suveranei a descope­bisericuța aceasta într’o comună, Lujerul, din județul Mureș-Turda și Ea a ținut să pună în valoare, așe­zând-o în cadrul încântătoarei pajiști de pe dâmbul din imediata vecinătate a Castelului.­­ Suveranul, Regina Mamă și A. S. I. Arhiducesa sărută, în ușa bisericei, Evanghelia întinsă odată cu binecu­vântarea preoților. Serviciul divin îl oficiază păr. Lascu și păr. Tătulea. Membrii Familiei Regale împart a­­poi pomeni și ajutoare femeilor ne­voiașe din Bran, care s’au orânduit în așteptare, la intrarea sfântului lăcaș. Urcă apoi treptele către capela din stâncă. Apoi preoții își înalță glasuri­le în pioasă rugăciune, îngenunchind laolaltă cu Auguștii urmași ai defunc­tei, în fața urnei sacre, în adâncă, evo­care. Dângă inima­­ Reginei straxnesc, în glastre, discreți colțunași portocalii și o varietate rară de crini albi. Sufletul mândru al Celei evocate li­căre coborât în candelele roșii, iar fumul care o clipă tămâiază aerul con­­turându-se ca o prezență aevea, îmbă­tătoare, se pierde din nou în faguri subțiri spre cer, încet, pe gânduri, tânărul nostru Rege se ridică pentru a se îndrepți împreună cu membrii Familiei Re­gale și cu suita, spre Castel. Spre ca­stelul plin de atâtea scumpe și vii re­licve care, toate, mai dau îns-i impre­sia că adineauri abia s’a rir’­­at, din­tre ele, Majestoasa Ei siluetă de ar­gint. In drum oamenii, femeile și pii din Bran care au prins de veste, adunaseră să întovărășească­ trecerea Suveranulu cu călduroasele lor acla­mații. Iar dincoace, în livada de sub „Mă­gură”, un glas pare a se desprinde pri tind dinspre cripta din stâncă, un glas de șoaptă umbrită: el prinde tăl­măcire nouă, cerând să pătrundă tai­nele învăluitoare ale muntelui împă­durit de deasupra și să împace în sfâ­­șit murmurul nestins al rîului cu undi cărunte, din vale . — „Nu te teme, unchiule, îți von duce vitejește opere mai departe... ”. General Ion Antonescu, Conducătorul Statului, la Catedrala Curtea de Argeș cu prilejul parast­asului pentru Regele Ferdinand I și Regina Maria ROMANI, FĂP.FTI_VA DATORIA *--------- -plătit: la timp impozitele M. S. Regele împreună cu d. general Ion Antonescu Conducătorul Statului și ofițerii Marelui Stat Major de câmpul de luptă Parastasul de trei ani al REGINEI MARIA Maiestatea Sa Regele, Regina Mamă Elena și Arhiducesa Ileana au participat la solemnitatea de eri de la Bran M. S.Regele, M. S. Regina Mamă Elena, Arhiducesa Ileana și Arhiducele Anton de Hasburg, la Parastasul Reginei Maria la Bran Suntem în Cernăuți de vreo cinci ore. E a treia zi de la retragerea Ru­șilor. Orașul acesta, altădată o po­doabă a Bucovinei, e acum o paragină. La fiecare pas ne cutremurăm de grozăviile și barbariile devastării să­vârșite de trupele iudeo-comuniste. Am trecuit pe la Liceul Militar „Ștefan cel Mare“. Voiam să văd clă­direa, sălile liceului acela unde am în­vățat clasa VIII-a. Știam că se află, chiar la intrare, tabloul promoției noastre și doream fierbinte să știu ce s’a întâmplat cu el- Mă gândeam cu emoție: oare banca în care am stat un an întreg mai există? îmi închipuiam că bolșevicii au de­vastat și acest local, așa cum au de­vastat întregul oraș. Dar nu era numai atât! s Când am ajuns mi s’au aburit ochii de lacrimi, clădirea liceului Militar este distrusă de foc! Nici nu am avut tăria să mai mă apro­pii. Am plecat mai departe. Pe drum întâlnesc patrule militare și refugiați care — după un an de be­­janie — se reîntorc la casele lor pe care le găsesc distruse ori pustiite. M’am îndreptat spre reședința Me­tropolitană, care e cea mai frumoasă din țară și care avea o capelă de mi­nunată artă. Icoanele erau de aur, totul lucrat de maeștri, iar interiorul bisericuței de la reședința Metropolitană din Cernăuți, rivaliza în frumusețe cu cele mai ar­tistice locașuri ortodoxe de închinare-Aflasem că această capelă a fost devastată. Cât de puțin­e spus, devastat! Bisericuța aceasta nu a fost numai devastată, prădată în ce a avut ea mai prețios lumește. Fantezia bolșevicilor păgâni, a năs­cocit un chip și mai barbar de umilire a sfântului locaș, căci bisericuța re­ședinței metropolitane din Cernăuți a fost pângărită în cel mai scârnav chip de ostașii păgâni ai U.R.S.S.-ului. In afară de aceasta în fața bisericuței sunt împrăștiate câteva mii de volume luate de bolșevici din biblioteca reșe­dinței și aruncate la gunoi. Am­ des­chis câteva, erau tomuri rare de lite­ratură teologică, filozlofie, știința, artă... Cărțile scumpe, frumos legate, uriașa bibliotecă, a căror valoare din cu greu poate fi prețuită au fost smulse Continuare în pag. 3»a Jurnal d­e război UMILINȚELE LA CARI A FOST SUPUSĂ DE ARMATA SOVIETICĂ CEA MAI FRUMOASĂ BISERICĂ CERNĂUȚI DIN Un comunist executat pentru uneltire contra ordinei in stat Individul Sârbu Filimon a fost condamnat în anul 1938, la șase luni închisoare, pentru acțiune co­munistă. Curtea Marțială a Comandamen­tului 2 Teritorial, i'a condamnat, în ziua de 4 Iulie 1941( la pentru îndemn la acțiune moarte, cu ca­racter de uneltire contra ordinei existente în stat, constând din a­ceia că în ziua de 22 iunie 1941 a căutat să determine patru indi­vizi, în cazul aviatic la Con^nța să mențină iluminatul uzinei elec­trice din acel oraș, pentru a fi re­perată de avioanele inamice. Sentința de executare la moarte s'a executat în ziua de 19 EurU 1941, ora 17,45. ..........

Next