Timpul, februarie 1990 (Anul 1, nr. 25-44)
1990-02-01 / nr. 25
ANUL I NR. 25 REȘIȚA JOI 1 FEBRUARIE 1990 ZIAR SOCIAL POLHtIC-CULTURAL INDEPENDENT 4 pagini — 50 bani Producția, dar și 9 condițiile sociale Cititorii au putut observa că, în numărul de ieri al ziarului, subliniam necesitatea ca, începînd cu luna februarie, în toate întreprinderile să se resimtă un puls normal al activității de producție. încă la prima oră a dimineții, ne-au parvenit, din partea unor muncitori reșițeni, mesaje prin care aceștia își exprimă acordul față de cele menționate în articol. Cu un amendament, pe care ne facem datoria să-l menținăm , normalizarea producției nici luarea muncii sociale la un acceptabil implică și o grabnică normalizare a condițiilor sociale ale muncii. Or, și în acest domeniu, haosul instaurat de fostul regim dictatorial, își vădește încă urmările dureroase „Noi înțelegem bine — ne-au declarat doi muncitori de la secția 490 a întreprinderii de Construcții de Mașini Reșița, domnii Milan Voinov și Ioan Urlică — faptul că nu totul poate fi rezolvat peste noapte. Dar sunt lipsuri care ne împiedică clipă de clipă să muncim cum ar trebui și cum am vrea și noi“. Intr-adevăr, muncitorii nu cer acum pardosele de marmură în vestiare, nici televizoare color Ungă strunguri. La drept vorbind, nici nu ar fi nevoie de așa ceva. Ei cer în schimb o aprovizionare ritmică — și legală — cu bunuri, scule și dispozitive de (Continuare In pag. I) MASURI PENTRU TARANI Așa cum ne-a obișnuit In ultima lună. Consiliul Frontului Salvării Naționale a stabilit noi măsuri pentru redresarea economică a țării De această dată este vorba de un decret-lege pentru îmbunătățirea activității In agricultură, dînd posibilitate membrilor cooperatori, altor categorii de locuitori ai satelor de a beneficia de terenuri agricole menite să le asigure condiții mai bune de viață. Ceea ce așteptam cu toții a fost legiferat. Membrii cooperatori vor primi spre folosință cite 5 000 de metri patrați de teren arabil cu condiția să se achite de volumul de muncă stabilit în adunarea membrilor cooperatori. Aceeași suprafață va fi atribuită și pensionarilor CAP, precum și mecanizatorilor și celorlalți lucrători din Stațiunile de mecanizare a agriculturii, cu obligația ca aceștia să-și realizeze în cooperative volumul de muncă stabilit sau lucrările mecanice prevăzute. De asemenea, se atribuie loturi și altor persoane care doresc să se întoarcă în sat și să devină membrii cooperatori. Suprafețele în folosință, pînă la 2 500 mp, se atribuie și altor categorii de persoane care locuiesc în sate sau din orașele din apropiere cu condiția de a cultiva în bune condiții pămîntul și cu obligația de a plăti o taxă anuală cooperativei agricole Pentru a putea beneficia de chimizare, erbicidare, alte lucrări fitosanitare, aceste terenuri se vor atribui Insele compacte în vatra satului. O mențiune importantă se referă la faptul că terenurile se atribuie doar persoanelor care le lucrează și se angajează să obțină producții bune fără a angaja forță din afară. In zonele de deal și munte, astribuirea în folosință a terenurilor agricole se va face numai după stabilirea suprafețelor ne-cesare bazelor furajere pentru Iorturile de animale Adunările generale ale CAP, din aceste zone , și președinții pot organiza acțiuni de cooperare pe bază de contract cu membrii cooperatori care doresc să preia animale în întreținere, aceștia urmînd să figureze unităților contractante specializate, în numele cooperativei g cu care au încheiat contract de g cooperare, cantitățile de produse g și produși stabilite. Prin acordul părților se stabilesc condițiile de cooperare, avantajele, drepturile și obligațiile în acțiunea de coo jojderare. Membrii cooperatori se gg pot constitui în aceste cazuri îi 3 asociații libere pentru a folosi 1g construcțiile, grajdurile și celelalte utilități disponibile, cu arg cordul cooperativei. De asemenea, suprafețele de pășune ale imunităților agricole vor fi folosite jjj ca pășuni comunale. g| Măsuri de atribuire de terenuri în folosință au fost luate și jjj pentru lucrătorii din I.A.S., iar gj produsele obținute, inclusiv animalele și păsările, pot fi vîndute pe piața liberă sau prin conttracte încheiate cu unitățile specializate. Cei care preiau în foolosință terenuri agricole și animale vor beneficia de sprijin din partea statului, concretizat în ji semințe, îngrășăminte, substanțe gi fitosanitare, mecanizarea lucrărilor etc., contravaloarea acestorara putind fi rambursată în prost duse și bani. De asemenea, Statisțiunile de Mecanizare a Agriculturii vor putea vinde prin licitație publică pentru populație, trac gtoare, mașini și utilaje cu durata de folosință expirată. „Mă propun director“? Un pamflet dactilografiat circulă, de cîteva zile, prin secțiile Spitalului Județean Reșița. Sub paravanul „onestității“ și al „demnității“, autorii lui — au ghicit: ANONIMI , cum se putea altfel ? — se dedau la o răfuială radicală cu unul dintre mai tinerii medici reșițeni, dr. Teodor Ban, precum și la o deșănțată campanie „electorală“ în vederea alegerii în funcții de conducere la Direcția Sanitară a Județului Caraș- Severin a cîtorva dintre medicii reșițeni : Stelian Stoia, Iosif Rab și Aurel Gavra. Nu am fi dat curs sesizărilor cu privire la acest „pamflet”, dacă nu ar fi unele amănunte peste care nu se poate trece Primul i dr. Teodor Ban a fost prezent în revoluție încă din 21 decembrie, cînd soarta regimului dictatorial era departe de a fi definitiv decisă, și a rămas în Consiliul Județean Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, precum și în biroul executiv al acestuia, pînă astăzi, cu același devotament și aceeași energie cu care ani un șir a luptat pentru viața bolnavilor săi pentru triumful binelui, al adevărului, pentru dreptate Medic curant și cercetător deja cunoscut In cercurile din țară și de peste hotare interesate de problemele cancerului, dr. Ban este, incepind din anul trecut — In pofida opresiunii fostului regim — membru cu drepturi depline al Asociației Europene de Cercetare In Cancer, cu sediul In Marea Britanie. Puteți fi siguri, stimați cititori, că el nu a fost primit în această asociație pe bază de „pile și relații". Al doilea , prin vot majoritar (57 la sută din totalul delegaților prezenți), reuniunea delegaților personalului medico-sanitar din județ, din ziua de 18 / 1990, a cerut tuturor directorilor plini și adjuncți ai direcției județene să plece: printre aceștia, se număra și dr Stelian Stoia, cunoscut de foarte mulți ani datorită absenței sale din practica medicală reșițeană — și a județului —, in schimb prezent la toate aranjamentele manevrate in cadrul acestei direcții. Al treilea , în spatele pamfletului la care ne referim — precizăm din nou , nesemnat — se află nu purtători de cuvînt ai intereselor medicinei, nu exponenți ai deontologiei medicale, ci promotori ai propriilor interese, ai acțiunilor de dezbinare medico-sanitar a personalului Dovadă , tocmai faptul că sau ascuns bine sub paravanul anonimatului. (Andrei Vuia). MARIN SORESCU Mi/get/giatului Din viața acestor oameni Lipsesc mai multe secții, iar altele, aici ar fi Bunăstarea materială, fericirea și norocul In istorie. " Sunt slab reprezentate. Nu intilnești aici nici o monedă. Pentru că, neavînd aur și argint. Țăranii și-au gravat anual chipul de boabe de mei,de griu, de porumb Care nu ni s-au păstrat. Păsări împăiate Ar fi putut ei, ce e drept, aduce destule. Dar le-a fost milă să ucidă Privighetoarea, ciocîrlia, mierla și cucul Carele cîntau fără bani toată viața. Și toată moartea. Era primitivă. Antică,medievală Apar ca una singură. Fiindcă, neștiind carte, țăranii N-au băgat de seamă că între aceste epoci Există deosebiri Fundamentale. Aici exponatele cele mai numeroase Sînt bordeiele. De la munca pămintului Țăranii intrau direct în pămînt. Să se odihnească Din loc în loc între bordeie Sînt intercalate răscoalele > A lui Doja, a lui Horia, Cloșca și Crișan, a lui Tudor. Construite de data asta la suprafață Cu un uimitor simț al simetriei Arhitectonice. Vizitatori. Nu atingeți sărăcia și tristețea Aflate-n muzeu Sînt exponate originale Ieșite din mîna, din sufletul și din rărunchii acestui Popor Intr-o clipă de încordare și spontaneitate Care a durat 2000 de ani. llllili!l!HMIi!ll!l!llllllllliilli:i!ll Socoteala de acasă și tîrgul agriculturii Da. S-a adeverit încă odată cu adevăr ascunde zicala „Socoteala din tîrg nu se potrivește cu cea de acasă i* Sau, în cazul nostru concret inițiativa de duminică, de la Sala Polivalentă, a unei minorități, s-a dovedit aceasta, față în față cu cea de miercuri, de la Casa de Cultură, a majorității. Sunt cele din urmă două momente — au mai fost trei anterioare, remarca cineva — în care specialiștii din agricultura județului au fost convocați pentru alegerea democratică a conducerii Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară. Dacă duminică nu au putut fi luate hotărîri din cauza prezenței evident nereprezentative, ieri. In schimb, s-a întrunit mare parte a celor convocați. După un început în care, in conformitate cu drepturile sale legale, adunarea a infirmat actuala conducere a D.G.A.I.A. (nu ar fi fost bine, totuși, să o confirme, dacă tot a fost realeasă?, ar fi cîștigat timp toată lumea) ceea ce, de altfel a impus deja(Continuare in pag. a 2-a) s= Pe calea... laptelui De cîțiva ani buni, ferma zootehnică a C.A.P. Macoviște, deține recordul între unitățile de profil ale județului în ce privește producția de Lapte. Chiar și acum, în plină iarnă, se mulge de la o vacă în jur de șapte litri zilnic. Practic, de la cele 94 de vaci în lactație se colectează zi de zi 650—660 litri de lapte. E drept că printre ele se află și 7 recordiste, fiecare umplînd cam două găleți pline ochi cu lapte. Să precizăm că In județul nostru doar ferma Pohanca a I.A.S. Berzovia se mai întrece, media pe județ situindu-se cu mult sub trei litri pe cap de vacă. La „originea“ acestei abundențe stă, desigur, munca harnică și conștientă a mulgătorilor-ingrijitori: Maria Mirza, Maria Măluț, Ion Botoș, Vasile Cocîrcă, Irina și Gheorghe Pop, Ana și Ion Manolache, din zori și până noaptea care târziu veghează ca animalelor să nu le lipsească nimic, muncind cu dragoste, cu deosebită pasiune. Crajdurile, dotate cu jgheaburi moderne, arată ca o farmacie. Și nimeni din sat nu se mai miră că, lunar, a- Gheorghe DOLOT (Continuare In pag a la)