Timpul, februarie 2004 (Anul 15, nr. 25-48)
2004-02-06 / nr. 29
Givdjituâ„ S Supliment al ziarului Timpul - Anul V, nr. 5 (256), 6 februarie 2004 ACCENTE .J J j J J J J J J J J j J J J j J J J J J J J j 0 La începutul acestui an au fost demarate lucrările în vederea betonării drumului comunal ce leagă satele Iaz și Ciuta din comuna Obreja, în lungime de 1,9 km, ne-a informat primarul Petre Pop. (N.r.) 0 Sîmbătă, 21 februarie a.c., la Bolvașnița se va desfășura «Balul portului popular», manifestare aflată la prima ediție, ne-a informat primarul comunei, Petru Mihăilescu. (N.l.) în 2004, potop de grîu București (N.L) - în 2004, în România se vor obține circa 6 milioane de tone de grîu, a estimat recent, la o conferință de presă, Petre Daea, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Apelor și Mediului. Estimarea a fost realizată după ce direcțiile agricole din teritoriu au evaluat, într-o primă fază, starea de vegetație a celor 1,8 milioane de hectare însămînțate cu grîu, în toamna anului trecut. Subvenții pentru lapte Reșița (N.I.) - Potrivit unor acte normative apărute în anii 2002 și 2003, în 2004, primele acordate crescătorilor, pentru laptele de vacă predat unor societăți de procesare, care au licență de fabricație, rămîn neschimbate. Astfel, în perioada de vară (1 mai - 30 septembrie) prima pentru un litru de lapte, în zona de șes, este de 1400 lei, și în perioada de iarnă (1 octombrie - 30 aprilie), de 1680 lei. Crescătorii de vaci, din zonele de deal și de munte, primesc vara, 800 lei/litru și iarna, 2160 lei/litru. Menționăm că laptele predat centrelor de colectare trebuie să aibă minimum 3,5 unități de grăsime și 1,027 unități de densitate. . - Satul Sfinta Elena din comuna Coronini, în care viețuiește, în mare parte, populație de naționalitate cehă, este situat într-o zonă muntoasă unde apa constituie o problemă. Pentru consumul uman, mulți o aduc de la sute de metri, iar pe cea destinată vitelor o colectează, atunci cînd plouă, de la burlanele caselor. (Foto Nicolae Irimia) J íiteie I Pîinea de... rezervă Reșița (N.L) - S-a spus, nu de azi, de ieri, că de cînd a fost adus de prin America de Sud, cartoful a constituit, pentru români, cea de-a doua pline. Ba, în ultima vreme, se vorbește că ar exista chiar și cîteva generații postrevoluționare ale cartofilor prăjiți. Și dacă ne-am obișnuit să consumăm pîine din griul altora, de cîțiva ani buni, noi importăm și cantități impresionante de cartofi, deși țara noastră are cîteva areale extraordinare de cultivare a cartofului pentru sămînță. Date de ultimă oră, confirmă însă o realitate de-a dreptul dramatică, doar 1 la sută din cantitatea de sămînță de cartof, folosită pentru înființarea culturilor, este de proveniență autohtonă, România producînd, la ora actuală, de 10 ori mai puțină sămînță decit o făcea în urmă cu 10-12 ani. în aceste condiții, nici nu e de mirare că, mare parte dintre producătorii autohtoni, folosesc sămînță de proastă calitate, predispusă la atacul bolilor și dăunătorilor, iar cartofii de consum sunt tot mai bolnavi. Și-atunci, ce e de făcut de Ilie Sârbu, că doar nu putem trece cu toții pe carne de vînat?! «Agricultor în timpul liber», așa ar putea fi numit dl Petru Miloș din satul Gîrbovăț, comuna Bănia. Și asta pentru că, după ce se achită de obligațiile de serviciu de la Anina, el vine aproape zilnic în Almăj, să își lucreze pămîntul și să crească animale. Pe acestea din urmă, comercializîndu-le la prețuri... «prietenoase» doar pentru măcelari. (Foto: Nicolae Irimia) Potecă la rang de drum județean Din cauza unui drum, trei sate pot dispărea de pe harta județului Nicolae Irimia Reșița Dacă nu va fi modernizat, drumul ce leagă comuna Ciclova Română, de satele Ilidia, Socolari și Potoc, riscă să devină potecă. Am scris în cîteva rînduri despre starea dezastruoasă în care se afla, în diferite perioade, drumul ce leagă centrul de comună, Ciclova Română, de satele aparținătoare Ilidia și Socolari, dar și de satul Potoc din comuna Șosea Montană. Motiv pentru care fiii de astăzi ai celor cîteva sute de suflete, în general oameni bătrîni, dau pe acasă «din an în Paște». Tot din această cauză societatea de transport urban din Oravița a suspendat, prin anul 2002 și autobuzul care mai permitea sătenilor să se deplaseze la oraș. E adevărat că, în urmă cu trei ani, Consiliul Județean a alocat cîteva sute de milioane de lei, iar societatea județeană de drumuri l-a netezit cu un modern utilaj adus de peste Ocean, însă din cauza nefolosirii unei rețete adecvate, în 2004, el a ajuns iarăși la starea inițială. Din păcate, și această operație s-a executat doar pînă la Ilidia, și nu pînă la Socolari, cei 3-4 km rămînînd un fel de «crescătorie de gropi». La rîndul său, cu ani în urmă, primarul Gheorghe Puiu Percea a făcut demersuri ca acest tronson să fie reabilitat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială și mai nou, chiar printr-un proiect SAPARD. Dar n-u a reușit, intrucît i se spune peste tot că cei 13 km au statut de drum județean și nu de drum comunal. între timp, pentru că nu dispun de o cale de acces rezonabilă, mulți tineri din cele trei sate, după dispariția bunicilor și părinților au început să-și abandoneze proprietățile. Cu alte cuvinte, așezările sunt în pericol de a dispărea de pe hartă, iar drumul, de rang județean, să devină potecă. Așadar, domnilor consilieri județeni, sătenii vă imploră acum să reparați drumul pe care-l aveți în administrare sau să-l «degradați» și în acte, ca să poată deveni ceea ce este un degradat drum comunal. Satul Socolari din comuna Ciclova Română. (Foto: Nicolae Irimia) DE VEGHE JJJJJJJJJ J j J j J J J J J J J J J J j j J j j j J J J j j j j j J j j j j j j j J J j j j j j j j j j j j j j j Lege inutilă pentru țărani Nicolae Irimia Cu ani buni în urmă, toate partidele, atunci cînd venea vorba despre sprijinul acordat de către stat producătorilor agricoli, erau de acord, că din legislația românească lipsește un act normativ care să reglementeze creditarea acestora, așa cum se întîmplă în toate țările cu agricultură performantă. Ba, dacă ne aducem bine aminte, liberalii, in timpul guvernării trecute, au inițiat un asemenea proiect de lege despre care n-am mai auzit nimic. Iată însă că, după atîta tevatură și după ce țăranii înșiși începuseră să aștepte această lege ca pe o salvare, anul trecut, actualul Parlament a votat Legea creditului agricol pentru producție. Am cercetat-o și noi, la vremea respectivă, și am rostit cu exactitate cuvintele din titlu. Pentru că, potrivit ei, țăranii nu au acces la credite cu dobîndă redusă, pe măsura posibilităților lor financiare, ci au dreptul să împrumute bani de la bănci cu dobînda zilei și abia mai apoi, după ce și-au rambursat datoriile și dovedesc că și-au valorificat producția, beneficiază din partea statului de un sprijin care poate ajunge pînă la 30 la sută din valoarea împrumutului. E drept că, in acest caz, ei pot garanta creditul cu ajutorul unei instituții specializate. Nu au, in schimb, de unde să-si achite ratele lunare chiar dacă de luna trecută, același guvern le-a dublat pensiile amărîților de foști ceapiști. Și încă ceva: de ce nu le-o fi lăsat legiuitorul țăranilor măcar șase luni, dacă nu un an de grafie? în concluzie, dacă dorim să fim logici pînă la capăt, vom vedea că, în final, sprijinul dat de către stat țăranului este aproape insesizabil, întrucît la dobindă se mai adaugă rata inflației. Și-atunci, unde-i ajutorul?