Timpul, februarie 2004 (Anul 15, nr. 25-48)

2004-02-06 / nr. 29

vineri, 6 februarie 2004 ACCENTE j­j­j­j­j­j­j­j­­j­jjjj jjj­j­j­j­j­j­j­j ■- 0 Ieri, în cadrul unei întîlniri care s-a des­fășurat la Direcția agricolă din Reșița, spe­cialiștilor din teritoriu le-au fost prezentate detalii despre modul în care vor fi subven­ționați producătorii în anul 2004. (N.I.) 0 Pentru a îmbunătăți calitatea luminii, dar și pentru a reduce consumul de energie electrică, în cursul lunii trecute, Primăria din Goruia a montat, în satele Gîrliște și Giur­­giova și în centrul de comună, 25 de corpuri noi în rețeaua de iluminat stradal. (N.l.) Caii­­ «microcipați» Reșița (N.L) - Pînă la mijlocul acestei săptămîni, medicii veterinari concesionari din județ au reușit să implanteze microcipuri de identificare la circa 500 de cai, din cei 800 bolnavi de anemie in­­fecțioasă ecvină. Dintr-o convorbire purtată cu dr. Aurel Durut, director executiv la Direcția Sanitară Veterinară Caraș-Severin, am mai aflat că acțiunea este obligatorie pentru toți crescătorii de cabaline, refuzul sancționîndu-se cu amenzi de ordinul milioanelor de lei. Potrivit actului normativ în vigoare, costul unei asemenea operațiuni ajunge pînă la 230-240.000 de lei, sumă în care sunt incluse atît prețul aparatului, cit și al manoperei. Întîlnire la Reșița Reșița (N.S) - Astăzi specialiști ai Direc­ției Agricole se întîlnesc cu procesatorii de lapte și de carne, care achiziționează aceste produse de la crescătorii de animale. Cu această ocazie se vor lămuri toate detaliile legate de documentația pe care atît ei, cit și producătorii trebuie să o promoveze în vederea acordării primelor în 2004. Hramuri de biserici (III) Reșița­­ (N.r.) Continuăm și în acest număr să publicăm hramurile bisericilor ortodoxe din Episcopia Caransebeșului, așa cum au fost ele menționate în Calendarul ortodox pe anul 2004, editat de către Episcopie ■ Cu hramul Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, (23 aprilie), parohiile din Moceriș, Valea Bolvașniței, Grădinari, Moldova Nouă I, Moldova Nouă II, Dognecea, Caransebeș I, Ciuta, Zăgujeni. ■ Cu hramul învierea Domnului (11 aprilie), parohiile din Ramna, Delinești, Ohabița, Ciortea, Forotic, Secășeni, Ticvaniu Mic. ■ Cu hramul Sfîntul Apostol Toma, parohiile din Lăpușnicel și Pecinișca. ■ Cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena (21 mai), parohiile din Caransebeș IX, Biserica din lemn, Pojejena, Anina I, Anina II, Naidăș. ■ Cu hramul înălțarea Domnului, (20 mai), parohiile din Bozovici, Cuptoare, Eftimie Murgu, Berliște, Ciclova Română, Iam, Iertof, Potoc, Șușca, Brebu, Berzovia, Vermeș, Armeniș, Borzova, Sat Bătrîn, Măureni, Rusova Nouă. ■ Cu hramul Pogorîrea Sfintului Duh, parohiile din Lăpușnicu Mare, Brădișoru de Jos, Gornea, Ilidia, Sichevița, Vărădia, Bocșa Montană, Țerova, Măru, Oțelu Roșu I, Oțelu Roșu II, Rusca Montană, Rușchița, Știnăpari, Caransebeș VII, cartier Pipirig (Caransebeș), Cărbunari, Jitin. ■m Catedrala Ortodoxă din Reșița. (Foto: D.E.B.) CUVÂNTUL SATELOR/ 7 str*> Nicolae Irimia Reșița - Din anul 2003, în municipiul re­ședință de județ func­ționează Centrul pentru Dezvoltarea Economică. Credite la Berzovia... La jumătatea lunii fe­bruarie, după toate probabili­tățile, circa 20 de produ­cători agri­coli din co­muna Berzo­via și din sa­tele aparțină­toare, Fizeș și Gherteniș, vor primi credite cuprinse între 150 și 1000 de dolari, cu dobîndă de doar 9,5 Nicolae Irimia București­­ Se pare că după privatizarea societăților producă­toare de utilaj agricol, în anii următori, se va întîmpla și revirimentul mult așteptat. Potrivit unor date statistice centralizate la Institutul Național pentru Mecanizarea Agriculturii, în 2002, în România, încărcătura de teren arabil pe un tractor era de 50,63 ha, fapt care se situa în coada țărilor de pe continent, pe penultimul loc fiind Alba­nia, cu 67,5 ha, și pe ultimul, Bulgaria, cu 85,7 ha. Aceeași sursă face precizarea însă că, în mod real, dată fiind starea avansată de uzură a tractoa­relor noastre, încărcătura pe un utilaj depășește 100 de ha. Rămînînd însă doar la sta­tistică, în această competiție ne întrece doar Albania, cu la sută. Banii se pot obține fără prea multe formalități de la Centrul pentru Dezvoltare Economică din Reșița, o instituție finanțată de Banca Mondială și care are ca scop subvenționarea unor activități generatoare de venituri, inițiate în mod special pentru producătorii agricoli din zonele defavorizate. Creditele­­ ne spunea săp­­tămîna trecută ing. Iancu Pleșcă, specialist agricol de la Centrul Local de Consultanță Agricolă din Berzovia se acordă, în principal, pentru achiziționarea de semințe cer­tificate, îngrășăminte, erbi­­cide, animale de rasă, re­parații sau pentru construirea de grajduri noi, pentru alte construcții zootehnice, pentru cumpărarea de utilaje agri­cole, piese de schimb și chiar 67,2 ha pe tractor și Bulgaria, cu 85,7 ha. Iată însă cum stau, la acest capitol, țările cu agricultura superdezvoltată de pe continent: Islanda - 0,55 ha pe tractor, Elveția - 3,47 ha, Austria - 4,14 ha, Olanda - 4,98 ha, Norvegia - 5,7 ha, pentru crearea unor stocuri de motorină sau plata unor lucrări mecanice. în acest scop, agricultorii trebuie să se constituie în «grupuri de interese», care se vor întîlni în prealabil pentru ca să își fixeze prioritățile. «în general, la ultima întîlnire se face alegerea prin vot secret a oamenilor ce întrunesc toate condițiile ca să facă parte din grup, procedeul avînd la bază mai ales seriozitatea și încrederea pe care membrii acestuia o au unii față de alții», ne-a mai declarat Iancu Pleșcă. Tot de la specialistul agricol din Berzovia am mai aflat că aceste credite se dau în funcție de urgențele pe care le are fiecare agricultor, se achită în rate lunare, pe parcursul unui an, în așa fel ca, în final, să beneficieze de Italia - 6,31 ha, Germania - 8,98 ha, Grecia - 11,1 ha, Marea Britanie - 12,16 ha, Polonia - 12,37 ha, Franța - 12,5 ha, Portugalia - 18,1 ha, Spania - 19,32 ha, Suedia - 24,38 ha, Cehia - 40,68 ha. Virgil Gîngu, directorul bani toți membrii grupului. ...La fel și la Răcășdia La rîndul său, ing. Viorel Goian, specialist în cadrul Primăriei din Răcășdia, președintele unui astfel de grup, din cen­trul de comu­nă și din satul aparținător Vrăniuț, care numără 44 de membri, ne-a declarat miercuri, 4 februarie a.c. că, în 2003, au beneficiat de astfel de credite în jur de 30 de agricultori. De altfel, în cursul zilei de ieri, grupul de interese din comună și din satul aparținător s-a întîlnit din nou cu reprezentanți ai CDE. general al I.N.M.A. a afirmat, de curînd, că «suntem­ țara cu cea mai slabă dotare din Europa, întrucît peste 70 la sută din tractoare și combine au o vechime de peste 12 ani și o durată depășită de exploatare». O nouă șansă pentru agricultori Creditele se acordă pentru diverse activități generatoare de venituri Viorel Goian Cu­ de mecanizată este agricultura noastră România se află pe ultimul loc din Europa în privința dotării cu utilaje Iancu Pleșcă Lipsiți de utilaje mecanice, mulți agricultori ară cu vacile. (Foto: Nicolae Irimia) OAMENI ȘI LOCURI Urgia și măreția unor vremuri demult trecute Nici în străvechimi românii nu au fost ocoliți de dezastre naturale Vasile C. Ioniță Reșița - Despre astfel de evenimente înfri­coșătoare vom vorbi în rîndurile de mai jos, așa cum au fost ele consem­nate pe diverse cărți bisericești. Ultimii ani i-au pus pe gînduri pe oameni, căci prea multe nenorociri s-au abătut asupra lor: alunecări de terenuri, secetă, inundații, iarna dușmănoasă și încăpă­țînată cu geruri care au înghețat ape despre care lu­mea nu-și mai aduce aminte să mai fi înghețat vreodată ș.a. Poate, intr-adevăr, în zilele noastre astfel de fenomene ar fi mai frecvente decit altă­dată, dar nici atunci, acum o sută, două, trei de ani, nu lip­seau. Ele erau la fel de înfri­coșătoare și ne putem convin­­ge de strășnicia lor cînd des­cifrăm însemnările făcute pe cărțile sfinte ale bisericilor. Iată ce putem citi pe un Strastnic, tipărit la Blaj, în anul 1773: «In anul 1910, în luna lui iunie al 3-lea zi, noaptea la 1­2 11 ore (adică la 10 și jumătate, n.m., V.I.) au fost apă în comuna noastră așa mare de au fost tot satul în apă...». Uitam să menționez că acest eveniment meteoro­logic se întîmpla la Globurău, în urma ploilor au fost surpate 40 de case și s-au înecat 20 de suflete, «dintre care s-au dus și familii întregi». Aceeași soartă cumplită au avut-o și bietele animale căci «Multe vite s-au înecat boi, vaci, porci și hoară (= păsări, n.m., V.I.). Groaza oamenilor este descrisă și în termeni apocaliptici: «Mare și multe visze ar fost în al 14 zi de dimineață (aici intervine o nepotrivire de dată, ori po­topul a început în 13 iunie, nu în 3, ori e vorba de ziua a 4-a dimineața) că scăzuse apa și au coborît lumea care cu mare frică din somn au sărit și au plecat goi în morminți (adică pe locul mai înalt unde erau morminții, cimitirul, n. V.I.) și în alte părți...». Nota este semnată de învățătorul Ioan Popovici sau de Pavel Jitu din Săliștea de Sus, cel care a cumpărat cartea în 1801, căci nu este clar (V. Leu, Cartea veche..., p. 130). Dar oamenii bisericii sau cei care aveau contacte mai strînse cu biserica (epitropi, învățători etc.) notau pe aceste cărți nu numai ase­menea evenimente cu urmări dramatice, uneori tragice, ci și evenimente de o mai mare­­ însemnătate, așa cum aflăm din însemnarea făcută de epitropul Nicolae Terzici din Iablanița, pe un Strastnic provenit de la aceeași tipar­niță, cea a Blajului. El menționează că la 1 aprilie 1872 ,s-a desființat Granița adecă s-au străformat (= transformat) în păurie care mai înainte au existat ca grăniceri 106 ani și apoi au devenit păum­e». Deci comu­nitatea de avere grănice­rească a devenit proprietatea țăranilor, paurilor, în anul 1877 «s-a făcut calea ferată de la Timișoara pănă la Orșova» și tot în acest an «s-a pornit războiul cu Rusia și Turcia unde au parti­cipat și România și apoi au rămas din acel război inde­pendente». Folosirea plura­lului nu trebuie să ne inducă în eroare, căci e vorba numai de independența României, nu și de a altor țări beligerante. Evenimente mari ale patriei, de care încă Banatul era desprins, nu-i sunt indi­ferente lui Nicolae Terzici, căci el notează și anul 1881, an în care Principatele Unite devin regat. «La anul 1881 s-au ridicat România la rangul de regat» - scrie el.

Next