Transilvania, 1893 (Anul 24, nr. 1-12)
1893-09-15 / nr. 9
trăimă, esă la iveala o mulţime de împregiurări, cari cu îndoită seriositate ne impună datorinţa, de a căuta cu totdeadinsulă în faţa loră, spre a putea preţui influinţa loră asupra caracterului, a cunosce bunătatea ori răutatea loră, şi astfelă a le sei întimpina cu simpatiă ori antipatiă. Sunt o serie de principii, cari înţelepţii tuturoră poporelor, din toate timpurile, le-am proclamată de bine, de sfinte, de voinţă a dumnedeirei. Indienii şi Chinezii, Egiptenii şi Evreii, Grecii şi Romanii convină întru a glorifica adevărulă şi dreptatea, trezvia, cumpetală, constanţa, iubirea patriei şi a naţiunei, probitatea, ospitalitatea, eroismul, întru aperarea ţărei sale, a neamului seă şi altele de asemenea valoare. Ear contrariele acelora: minciuna şi nedreptatea, beţia, rapiditatea, desfrânarea, tradarea patriei sale şi a poporului scă ş. c. l. toţi deopotrivă le condamnă, le combată, le timbrăză de viţii şi crime, şi se silescă a apăra încă pre copiii lor, de apropriarea loră. Şi precum în toate timpurile şi la toate popoarele, aşa şi astădi cultura şi sciinţa tuturoră celea le iubesce şi recomandă, cestea le uresce şi le respinge. Ară fi ună ce forte tristă şi semnă de vedită decadinţă, cândă de. într’o ţară principiile bune şi rele s’ar confunda, cele rele ară cuprinde locuia celoră bune, ba cele bune s’ară combate, s’ar timbra şi s’ar pedepsi ca crime, iar cele rele s’ar lăuda, s’ar mări, ba s’ar remunera. Pentru o parte a ţărei una lege, pentru ceealaltă alta, ară fi nedreptatea privilegiată. Una limbă a se impune poporelor de alte limbi, iar apărătorii limbei loră materne a se declară de agitatori şi inimici ai ţărei, ară fi schimonosirea fireî şi a adevărului. Unui poporă a se versa cu amendoaue marile din vistieria țărei pentru toate trebuințele, reale ori și numai închipuite, celuilaltă seă celorlalte a nu se da nimică, ba a li se lua și ce aă avut din moșî-strămoși, ară fi o răpire mascată. Unui poporă a-î fi toate iertate, celuilalt a i se opri până şi întrunirile economice şi culturale, ba cele şcolare şi bisericesci, egala îndreptăţire a cetăţenilor ar fi lovită în faţă.