Transilvania, 1900 (Anul 31, nr. 1-10)
1900-01-15 / nr. 1
„ reproducerea fidela a povestirilor naive şi intuitive ale unui contimporan câştigă un farmec deosebit“. Iată care este genesa acestei cronice după Dr. Guy Esterhâzy-eştii se pregătiau tocmai pe timpul rescoale lui Horia să reclame pe cale procesuală bunurile transilvan ale familiei Thökölyi, pe cari pusese mâna fiscul, dar la ca Esterházy-eștii făceau pretensiuni în urma înrudirei lor , contesa Éva Thökölyi. Archivarul-șef de pe atunci al familii princiare Esterházy, Michael Schenk, mai târziiu director al bunurilor, trimisese pe actualul seu, Ludovic Siess, la Sibiiu, ca să culeagă material pentru acest proces. Lucru firesc, ci acest funcţionar fu provenit cu numeroase scrisori de recomandaţiune, cari îi deschiseră şi salonul guvernatorului Transilvaniei. Lud. Siess era acolo adeseori oaspe binevecrut şi la masă, şi umblând în aceea casă, unde se concentrau firele administraţiei Transilvaniei, putea să-şi câştige informaţiuni autentice cu privire la răscoala lui Horia, care erupse tocmai pe atunci, cum şi privitor la singuraticele rase ale aceleia. Scrrile aflate le împărtăşise Siess într’un număr de scrisori şefului seu din Eisenstadt, care din parte şi introduse aceste interesante scrisori private într’un protocol, le provecau cu introducere şi adause pe urmă la aceleaşi un epilog, aşa că acest manuscript se presintă ca o cronică. Dr. Merényi, care desgropă acest manuscript dintr’o grămadă de acte, îl boteză Eisenstädter Chronik der Hora-Welt (Cronica de Eisenstadt a lumei lui Horia). Manuscriptul folio mai gros de un deget poartă pe învelitoare următoarea inscripţie latină cam pocită după cum o presintă „Budapester Tagblatt“. „De annis 1784 et 1785 Relationes Domini Actuarii Ludovici Siess de Tumulii et Insurrectione Gentis Valachico in Transsylvania contra Nobilitatem et Natione Hungaram ibidem, da tempore in tempus Dno Archivaris Ioanni Michaeli Schenk Kis Martonium submisse“. Studiul lui Dr. Gay, scris asupra acestei cronice cu o obiectivitate, ce rar o întâlnesc la scriitorii străini, când e vorbă mai ales de Horia, cum şi cronica însăşi, sunt interesante din mai multe puncte de vedere, deşi de altfel nu ni se descoper lucruri, cari nu le-am fi cunoscut chiar de loc