Tribuna, august 1906 (Anul 10, nr. 145-163)

1906-08-02 / nr. 145

Nr. 145. Există şi la noi o atare societate ? un atare sacri­ficiu, un atare simţ naţional? Ce face liga culturală sub faimosul patriot ro­mân Petrea Crădişteanul... Doarme ! somnul morţii!! Odată vorbea în Iaşi despre pietrele scumpe ce lipsesc în coroana lui Carol I, astăzi se vede că dlui le-a găsit deja pe la diferitele bănci jidoveşti. Unde e patriotismul cel mare de odinioară?? (Va urma.) Grevă declarată şi a­sistată.. Ori, în urma unor neînţelegeri provenite din interpretarea unilaterală a regulamen­tului, culegătorii tipografiei noastre s’au pus în grevă, zădărnicind în chipul acesta apariţia numărului ce trebuia să apară ori. In decursul zilei s’a clarificat însă dife­rendul şi culegătorii au reînceput munca. Cerem scuzele abonaţilor şi cetitorilor noştri pentru acest inconvenient cauzat de împrejurări neatârnătoare de voinţa noa­stră. „ Neînfrântul tribun din 1848, viteazul colaborator al Re­gelui Munţilor, martorul viti­m al măreţei epopee naţionale, care trăia printre noi, Sever Axente a încetat din viaţă. Dureroasa veste ni­ se a­­nunţă prin următoarele cu­vinte laconice : Axente Sever decedat ieri 2 ore p. m. Popovici. Prin moartea lui Sever Axente neamul romanesc îm­bracă doliu. I SEVER AXENTE O scurtă telegramă din Braşov ne aduce o veste care va îmbrăca în doliu întreaga suflare romanească. Din străinătate, noastre îndurerate. I Se telegrafiază din Monastir, că trupele turceşti au întâlnit Sâmbătă seara lângă Monastir o bandă grecească, compusă din 70 de oameni. Trupele au ucis pe şeful bandei, îmbrăcat în uniformă de ofiţer grec, şi pe un agitator grec din Magarova, care era însărcinat cu transportarea proviziunilor bandei. Afară de aceştia au mai fost prinşi şi alţi bandiţi, şi aduşi Sâmbătă dimineaţa la Monastir, unde au fost închişi. In aceiaşi zi trei tineri aromâni, fiii no­tabilului Mantaxa din comuna Hrupişte, Crimele greceşti în Macedonia. La racla marelui bărbat aducem prinosul inimilor fiind pe drum spre Magarova, au fost prinşi de bandiţii greci. Doi dintre ânşii au fost asasinaţi, iar cel de-al treilea abia a putut scăpa cu viaţă, fiind însă grav rănit. Acesta din urmă recunoscând printre bandiţi pe un agent terorist grec din Hrupişte, l-a denunţat autorităţilor turceşti, cari l-au arestat imediat. * Acţiunea bandelor greceşti în Macedonia a reînceput cu mai multă furie în urma ma­­nifestaţiunilor antigreceşti din Bulgaria. Publicaţiunea la Presse Associée primeşte de la corespondentul său din Constantinopol următoarele: O bandă grecească a capturat pe bulgarii Gheorghe Milleff şi Mitro Atanasoff, amândoi din satul Doleni. Nu se ştie ce s’a făcut cu aceşti doi oameni. Ei au fost prinşi pe când îşi aduceau în sat vitele. Aceeaşi bandă a capturat pe bulgarii Filip Tit­or şi Mihai Mancel, şi i-a dus într’o pădure, unde probabil i-a ucis. Autorităţile turceşti s’au interesat cu dea­­mănuntul de împrejurările în cari s’a să­vârşit această crimă, dar nu au luat nici o măsură pentru prinderea bandiţilor. * Manifestaţiile antî-greceşti din Bulgaria. Sofia. — Azi a avut loc în oraşul Iamboli un meeting contra Grecilor. Cinci mii de manifestanţi au străbătut oraşul. Din cauza provocărei grecilor, manifestanţii au devastat cinci prăvălii greceşti. Cavaleria a fost neputincioasă de a menţine or­dinea. Sofia. — Se telegrafează din Filipopol că se fac mari pregătiri pentru meetingul pan-bulgăresc ce se va ţine acolo în ziua de 19 August. Pe zidurile oraşului s’au afişat proclamaţii prin care se opreşte vorbirea limbei greceşti în public. — O altă ştire din lamboli spune: După meetingul de azi, ţinut aci, mulţimea a devastat în faţa trupelor aduse pentru menţinerea ordinei, mai multe prăvălii greceşti şi o fabrică a unui Grec. La Varna, poporul a silit pe primar să iscălească destituirea tuturor funcţionarilor de origine gre­cească. Poporul fiind astfel satisfăcut, nu va mai ţine meeting anti-grecesc. Sofia. Mişcarea anti-grecească din principat continuă. Se fac mari pregătiri pentru meetingul pan-bulgăresc ce se va ţine în ziua de 19 Au­gust în Filipopol, unde numeroase afişe lipite de zidurile oraşului opresc populaţiunea să vor­bească greceşte. La Jamboli, după meetingul de azi s’au pro­dus tulburări. Manifestanţii, sub ochii trupelor, cari au intervenit, au devastat mai multe pră­vălii greceşti şi o fabrică. La Varna, mulţimea a silit pe primar să semneze o ordonanţă prin care toţi impiegaţii municipalităţii de naţionalitate greacă să fie înlocuiţi. La Salonic, ori, medicul bulgar Nikolov a fost rănit grav deşi era însoţit de dragomanul agen­ţiei comerciale bulgare. Se zice că autorul atentatului este un grec, care a scăpat. Este vorba de răzbunare contra asasi­­nărei medicului grecesc din Kiupruli, de către statul rusesc, ziarul naţional de­mocrat, »Basarabia«, ce apare în Chişinău scrie la loc de frunte şi următoarele: »Acest lucru trebuie bine lămurit odată pentru totdeauna. Noi am spus de nouă ori până acum şi o spunem şi a zecea oară: am declarat, în programul nostru naţional democrat, cum că vrem să păstrăm legăturile legiuitoare cu statul rusesc. In marginile legilor ruseşti noi vrem propăşirea volnică a minţii şi a trupului pentru tot poporul basarabean şi mai ales pentru ţăranul basarabean. Noi nu cerem decât autonomia pe care de mult am avut-o şi mai cerem drepturi cetăţeneşti şi pământ pentru ţărani.« Iconostase noi, precum şi renovări după specialitate Schmidt János, se execută cu cea mai mare conştien- Budapesta ţiozitate la zidarul de biserici IX. Soroksári ateza 40. Fondată la anul 1888. »TRIBUNA« din Basarabia. Referitor la unele veşti răspândite prin ziarele din România liberă, că adecă Ro­mânii din Basarabia ar vrea să se despartă Fag. 3. Situația în Rusia. Manifestul din Vyborg. Corespondentul din Petersburg al ziaru­lui »Voss. Ztg.« publică următoarele: In mai multe vitrine şi librării, unde se tipă­resc şi se găsesc cărţi social-democratice s’a ţinut perchiziţie. Mai multe librării au fost închise. In toate se căută manifestul din Vyborg, dar’ nu s’a găsit nici un exemplar. Manifestul este răspândit în mii de exemplare cu toată controla aspră a autorităţilor. Revoluţionarii deţinuţi. Petersburg, 13 Aug. Cea mai mare parte a con­ducătorilor revoluţiei sunt prinşi. O deosebită în­semnată se dă deţinerilor din urmă a revoluţiona­rilor din Moscva. In decurs de 10 zile au fost de­ţinuţi peste o sută de conducători — revoluţio­nari, ajungând în mâna poliţiei toate planurile de revoluţie, toate bombele, şi armele. Petersburg 13 Aug. Reacţiunea se mani­festă tot mai hotărît. In săptămâna trecută poliţia din Petersburg a deţinut 268 de persoane şi a făcut 46 de percheziţii. Afară de aceasta 66 de oameni au fost alungaţi din Petersburg, iar 32 expulzaţi în Siberia, 8 hoteluri pentru muncitori închise. După o altă versiune se spune, că în contra a lor 240 de deputaţi din Duma s’a început cercetare judecătorească. Prinţul Trubeztcoi a distribuit decoraţii soldaţilor cari au înăbuşit revolta dela Kron­stadt. Corpul oficeresc zilnic cercetează pe soldaţii răniţi în luptă cu revoltanţii. Petersburg, 13 Aug. Deţinerile continuă. Ieri au fost prinse opt eleve a gimnaziului de fete. Şese­ zeci şi cinci de oficeri de marină şi au înaintat abzicerea. Decapitările şi matrozii. Paris, 13 Aug. Colaboratorul din Odessa a ziarului «Matin» scrie, că matrozii flotei de pe Marea Neagră l-au rugat pe minis­trul de maritimă Birilov ca să încete cu de­capitările din Kronstadt, căci la caz contrar toţi matrozii flotei se vor rescula. 177 sentinţe de moarte. Petersburg 13 August. După informaţiile ziaru­lui »Peresoni« tribunalul militar din Kronstadt a mai judecat la moarte afară de şepte matrozi încă pe 177 de resculanţi. Nu se ştie, dacă sentinţa s’a esecutat sau nu. Helsingfors 13 August. Tribunalul militar a ju­decat ieri la moarte pe oficerii Euleljanow şi Kochanowski precum şi pe cinci soldaţi, cari au fost bănuiţi că au simpatizat cu resculanţii din Sveaburg. Sentinţa a fost executată.

Next