Tribuna, octombrie 1908 (Anul 12, nr. 218-243)
1908-10-01 / nr. 218
14 Oct n. 1008 »TRIBUNA« Avem cunoştiinţă curată şi asta nu va servi ca arma cea mai puternică. Partidul nou format al desidenţilor are de scop de a conchema un meeting la Cernăuţ, care va avea să legitimeze nelegiuirile comise faţă de partid şi învinuirile adresate deputaţilor baron Hormuzachi, Dr. Constantin Isopescul-Grecu şi Teofil Simionovici. Meetingul acesta este o mistificaţiune nouă a publicului român. Rugăm pe prietenii noştri de a nu se lăsă seduşi prin această nouă Întreprindere ocultă şi de a respinge cu indignaţiune provocarea la o cooperare privitoare la meetingul acesta. Suntem siguri că această întreprindere va fi cercetată numai de un public comandat mai ales din suburbii, cari va avea să presteze aplaosul pentru o farsă, a căror autori cu intenţiune ignorează voinţa adevărată a poporului românesc. Pentru comitetul executiv al partidului naţional, Grigori Halip, viceprezident. Tot numitul ziar publică următoarele: Zilele trecute dl deputat Alecu baron Hormuzachi a făcut în clubul român din dieta ţării, propunerea, că acesta să decidă înaintarea unei moţiuni, prin care să se ceară, ca analog cum e alcătuit gimnaziul rutean din Vijniţa în ce priveşte limba de predare pentru obiectele de instrucţiune — să fie introdusă şi la gimnaziile noastre din Suceava şi Cernăuţ pentru toate obiectele de instrucţiune exclusiv limba română ca limbă de propunere. Propunerea asta, adusă la votare, nu a putut întruni majoritatea. Nu ne vine a crede că s’a pututîntâmpla un astfel de lucru. Totuşi rugăm ca prezidiulclubului român dietal să binevoiască a da un răspuns spre calmarea spiritelor. Atitudinea României. Privitor la atitudinea României în faţa evenimentelor din Balcani »Viitorul« scrie sub titlul »Atitudinea noastră« următorul articol: Situaţia din Balcani continuă a fi foarte serioasă şi plină de îngrijiri. Pentru moment, confuzia e atât de mare, încât nimeni nu poate să vază cu limpeziciune în ce senz se vor desfăşură evenimentele. Mai mult chiar, marile puteri se găsesc deocamdată în faţa unei situaţiuni atât de întunecoase, încât n’au putut încă să formuleze cu precisiune nici atitudinea nici dorinţele lor. In asemeni împrejurări rolul României e foarte simplu. Consecinţă politicei ei tradiţionale, care a constat în a urmări respectarea intereselor ei fără a crea Europei complicaţiuni inutile, cari de altminteri n’ar fi putut folosi nici altora nici ei, România va urmări cu atenţiune desfăşurarea evenimentelor, şi dacă se ivesc în situaţia actuală schimbări cari se pună în joc interese româneşti, va conformă atitudinea ei după aceste schimbări. Deocamdată nu s’a schimbat de fapt nimic în imperiul otoman. S’au transformat pur şi simplu în nişte situaţiuni de drept, nişte situaţiuni de fapt de mult existente. Suveranitatea Turciei asupra Bosniei şi Herţegovinei, asupra Rumeliei Orientale şi asupra Cretei eră de mult o ficţiune. Iar proclamarea independenţei bulgare nu poate nici să surprindă o putere care ştia prea bine că vecinii ei se bucurau de mult de această independenţă, nici să jignească pe un popor care şi a jertfit sângele pe câmpul de bătaie pentru liberarea naţiunei bulgare. România, care a avut întotdeauna o politică externă înţeleaptă şi prudentă, cum i-o dictau interesele şi cunoştinţa reală a situaţiei şi a puterilor ei, nu poate să dea exemplul călcării tratatelor internaţionale, pe care se bazează de altminteri propria ei existenţă. Dacă aceste tratate insă se vor revizui, România va avea şi ea să spue cuvântul ei, şi îl va spune cu hotărârea şi cu demnitatea unui stat conştient de drepturile şi de datoriile lui. Opinia publică poate să fie liniştită în această privinţă. Partidul liberal a ştiut în decursul vieţei noastre de stat, să apere toate interesele româneşti, şi, mai încrezător în puterile acestui popor decât alţii, a ştiut să asigure României situaţia politică şi internaţională de care se bucură azi. In mânile lui nici un interes românesc nu va fi niciodată periclitat. Dar dacă el va urmări cu aceiaşi încredere nestrămutată în vitalitatea neamului românesc, o politică înţeleaptă, realistă şi demnă, el nu se va lăsă sub nici un cuvânt să fie târât de clamor, nesocotite într’o politică de fanfaronadă, care ar fi ridicolă, sau intr’o politică de aventuri, care ar fi criminală. Politica externă se face cu raţiunea nu cu fantesia. Aceasta a fost politica partidului liberal, şi dela această politică ţara poate fi sigură că el nu nu se va îndepărtă în mijlocul evenimentelor atât de serioase ce agită tot Orientul Europei. Ce ironie scandaloasă! Cine ştie, dacă neinfrighiat şi cu ea nu va fi tot alergând şi acum după alte şi alte mângâieri, mereu Înfrigurat de dorul ochilor albaştrii. O, soartă blestemată şi numele ei de Viorică, viorea, poate şi acela îl atrăsese tot pentru aceia că In comparaţie aduceă cu ochii albaştri, da pentrucă numele ei Încă îi plăceă lui mult. înveninată de ciudă şi necaz, cu durerea In inimă se aşeză la birou. Voia să-i scrie, să i scrie Iui două cuvinte de despărţire pentrucă atât de adfinc rănită în amorul şi ilusiile ei ea nu mai avea ce păzi, acolo In casa lui. Cu mintea în friguri aşternu câteva rînduri, de adio nemfingăiatului soţ şi închizând scrisori ca o vară în locul celeialalte, mărturia amorului lui viu; închise repede cutia şi descuind uşa dete să plece. Două braţe întinse o cuprinse deodată. Din prag, de după draperie, doi ochi strălucitori o pândise şi acum drăgăstos şi cald soţul ei o îmbrăţişa sărutându-i fruntea şi ochii plânşi. Durerea ei neîmpăcată, izbucni cu şi mai mult foc, în îmbrăţişarea a ceea ce îi sfăşia inima şi plânsul o clipă încetat porni din nou, nemângăiat, sbuciumat şi nervos ca acel al unui copil certat. Stupoare, nedumerire şi surprindere! Soţul mirat nu mai găsea cuvinte să o liniştească, până ce odată vadul lacrămilor secat, mintea luminată subt puterea magică a îmbrăţişărilor găsi rostul clarificărilor. Eră vorba de o scrisoare menită a fi răspuns unui sentiment la care niciodată nu putuse să corespundă pentru că pe atunci de abia de 20 de ani nu prea se pricepea bine în ale sentimentalismului ; dar pentru câ-i plăcea tragicul, cum îi picase în mână o nuvelă dintr’o revistă, găsise potrivit a fura din ea un fragment pentrucă astfel să facă pe eroul. Dar uituc cum îl lăsase păcatele din fire, a uitat să o expedieze, şi astăzi, după atâţia ani printr’un miracol al soartei, fiţuica aceia rătăcea sfidătoare printre documentele muncei lui serioase. Fiecare şi-a avut douăzecii lui de ani şi mai ales ochii albaştrii, o, colecţia lor de ochi albaştrii. M. Toate damele se fac ideal de frumoase prin efectul bun al CREMEI MAROI-IDEAL care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită. Face ca dispară roşaţa feţei, pistruile, petele de ficat şi toate necurăţeniile pielei. Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o faţă curată, fragedă, catifelată şi fină! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă faţa e grasă sau uscată. Se capătă numai la însuşi fabricantul „ KUDAR LAJOS “AST"' = 1 borcan de crem A Ideal 1 cor. =Pudra Ideal 1 cor. Silpun Ideal 70 fll. Comandele prin pesti se satisfac repede şi punctual Preparatele medicale şi chimici au fost premiata la expoziţia hl-Î teniei internaţională dim 1879 ii medalia da aur, ci crucea de metal râncezi şi ea diploma da distincţie. Pag. 3 Lupta pentru votul universal. Criza diai Andrássy. Două adunări de popor: la Răşinari şi Fofeldea. — Situaţia politică. — Criza ministrului Andrássy confirmată din nou. Din zi în zi situaţia contelui Andrássy pare a se agrava tot mai mult. Sunt foarte grave ştirile aduse de ziarele »Népszava« şi mai ales de »Vaterland« din Viena. Constatăm că perspectivele proiectului Andrássy, în loc de a se îndreptă devin tot mai rele. Ziarul socialist »Népszava« află şi el că ministrul internelor nu a primit încă sancţiunea M. Sale pentru proiectul său de reformă electorală şi are de gând să demisioneze. Şi mai importante sunt declaraţiile ziarului »Waterland« care are legături directe cu cercurile de la curte. Ziarul acesta spune că demisiunea dlui Andrássy nu-i decât o încercare de ameninţare şi presiune la adresa Coroanei. Iată ce mai spune: „Să pare că contele Andrássy este încă tot cuprins de credinţa greşită că în Austria lumea să teme foarte mult de spargerea coaliţiei ungureşti. Trebuie să declarăm însă că cercurile normative sunt pe deplin lămurite, cât de mult coroana ar riscă, dacă s’ar abate dela pactul care stipulează votul universal, egal şi secret, încrederea pporului în regele său ar fi pusă la o mare încercare, care ar putea avea urmări foarte grave. Dacă însă cabinetul coaliţionist să ridică fără vre-o jenă peste această primejdie, aceasta nu poate fi decât caracteristic pentru felul în care actualii miniştri unguri »apără« interesele coroanei. Coroana însă nu va fi dispusă să se lase smulsă şi purtată în vârtejul patimilor de partid din Ungaria, dar va menţine regimul Andrássy- Kossuth-Wekerle şi dacă el va declară că nu-i în situaţa de a-şi păzi cuvântul dat Suveranului. Ziarul prinţului moştenitor crede că nu i exclus un guvern, care împreună cu M. Sa şi împotriva partidelor coaliţioniste va pregăti şi face noile alegeri, dacă ele nu vor renunţă la pluralitate. Adunare de popor la Fofeldea. Alegătorii şi poporul din cercul alegător al Nocrihului se convoacă la o adunare ce se va ţinea Duminecă în 18 Oct. st. n. la ora 1 d. a. în comuna Fofeldea. Ordinea de zi: 1. Deschiderea şi constituirea adunării. 2. Desbaterea situaţiunii politice, în deosebi a chestiei votului universal. 8. Proiecte de rezoluţiune. 4. închiderea adunării. Fofeldea, 10 Octomvrie 1908. N. P. Petrescu, director de bancă, Aurel Milea not. com., I. Bonea preot, Valeriu Bonea paroh, Dr. Enea Andrea advocat, Aron Meţian paroh, I. Holerga paroh, Ioan Tatu paroh, Toma Oprean paroh, loan Corasa paroh, loan T. Maniu, Toma Sava primar com., Petru Gliga, Sim. Voicu, Toma Popa.