Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1897 (Anul 1, nr. 123-248)
1897-07-22 / nr. 138
Anul I Arad, Marţi 22 Tulie (3 August) 1897 Nr. 13 . REDACŢIA ARAD, STR. AULICH (ADAM) ADMINISTRAŢIA ARAD, STR. AULICH (ADAM) . INSERŢIUNILE: arşir garmond: priia dată 7 cr.; a doaua oară 6 cr.; a treia oară 4 cr. şi timbru de z iîO cr. de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Scrisori nefrancate nu se primesc. ABONAMENTUL Pentru Austro- Ungaria: pe 1 an fi. 10; pe 1 2 an fi. 5; pe 1/4 de an fi. 250; pe 1 lună fl 1 Nrii de Duminecă pe an J.10. Pentru Romania şi strămutate pe an 40 franci. Manuscripte nu se înapoiază. Revista externă. Trăim în epoca întrevederii monarchilor. După ce M. S. împăratul nostru a visitat pe Ţarul Rusiei, acesta va primi acum visita preşedintelui Republicei Franceze şi a Suveranilor Germaniei. La Kronstadt se şi fac deja preparativele de primire, care, îndoiala nu poate fi, va fi dintre cele mai splendide. Din parte-le, Suveranii Germaniei vor primi în curent visita regelui şi reginei Italiei, care şi pânâ atunci, după ce a primit visita prinţului Bulgariei, M. Sa Regele Carol I, se va duce la Ischi, unde va fi oaspele iubit al betrânului nostru Monarch. S’ar pare deci, ca între statele europene domneşte cea mai deplina înţelegere, ca nici-odata monarchii n’au fost mai perfect de acelaşi acord întru a sustine pacea, mai ales că acum sânt înlăturate şi piedecile ce întimpinau negociările de pace dela Constantinopol. Şi cu toate acestea, Orientul pare că ferbe tot ca mai înainte şi din toate statele balcanice, excepţionând pe Grecia, care e sdrobită şi umilită răa, numai ştiri rosboinice ne vin. Pare că toate se pregătesc de rosboiu. In arsenalul militar din Bucureşti, scriu ziarele, s’a dat ordin de a se grăbi cu fabricarea a 15 milioane, cartuşe şi în acelaşi timp s’a urgentat trimiterea altor 80 milioane comandate la fabrica Roţii din Viena. Serbii au încheiat sesiunea Scupcinei, votând şi ei o sumă considerabilă pentru trebuinţele armatei... Deputaţii s’au despărţit Dumineca trecută, într’un entusiasm de par’că ar fi în ajunul unui resboiu demult dorit. In acelaşi timp se vesteşte, că Ţarul a dăruit Serbiei o mare cantitate de lucruri militare: puşti, tunuri etc. etc. Cât despre Bulgari, ei sunt mai resboinici decât oricând. Agitaţia presei lor este atât de violentă şi chiar fără mesurâ, încât desigur cei 400 Bulgari din Tulcea numai sub această impresie au îndrăsnit să trimită cătră guvernul român acea adresă insolentă, în giurul căreia ziarul „ Otziv“, (de la 9/21 iulie) face atâta sgomot, spunând, într’o corespondenţă, şi următoarele : „ La nevoie vom merge şi mai departe. — Ne vom adresa la marile puteri, cerendu-le dreptate. In special, vom ruga pe acea putere, care a liberat Dobrogea de sub Turci (Rusia), ca să apere sfânta noastră causa. “ Par’că şi pe Ruşi nu Românii ’i-ar fi scăpat din ghiarele Turcilor! Cum se vede, efectul propagandei ruseşti şi mai ales al... rublelor! Ear’ sgomotul acesta îl fac Bulgarii, pentru că guvernul român a cerut ca şi elevii bulgari de la şcoalele private să facă examen la stat şi să plătească taxa de 20 lei, pe care o plătesc de altfel şi elevii români, pregătiţi în particular. Neverstnicia lor politică este mai mult decât evidentă: este de condamnat ! Când la Filipopol s’a încheiat tocmai acum procesul de asasinat Boitscheff- Novelitsch, care varsă o atât de tristă lumină asupra moravurilor din Bulgaria. — Intr’adevăr trebue o mare îndrăsneală, să mai scrii de „apel cătră marile puteri“ şi încâ în contra României, cea mai ospitalieră şi mai bună ţeară pentru streini! Şi fiindcă am amintit aci de acest proces, deschidem o paranteză pentru a spune, că desbaterile procesului au făcut o vie impresie în toată Europa. Prefectul de poliţie a mărturisit că da, a asasinat pe nenorocita Ana Simon, deoarece Boitscheff, adjutantul prinţului,i-a spus, că e dorinţa prinţului ca acea femeie să dispară. Boitscheff însă, pentru a scăpa de pedeapsă, tăgădueşte aserţiunile lui Novelitsch şi spune, că pe când acesta asasina, el, Boitscheff, însoţia la plimbarea de seară pe princesa... Iată naţia, pe care nefericitul Stambuloff a vrut s’o ridice scăpând-o din ghearele Rusiei!... Se scrie de altfel din Brest, că locotenentul de marină Pichon a fost ales ca şef al misiunei, care va merge în Bulgaria pentru 5 ani, spre a forma acolo echipagiile flotilei bulgare şi să urmeze portul de resbel din Varna. Misiunea va pleca în Bulgaria pe la 15 August, ceea ce dovedeşte, câ Bulgarii, ajutaţi desigur de Rusia, se prepară și ei de... resboiu. Intr’astea Turcia, cu toate câ pacea se încheie, ține încă sub arme 300.000 soldați, ceea ce n’ar fi necesar, dacă ar fi sigură, că pregătirile militare, făcute sub auspiciile Rusiei, n’ar avea caracter ofensiv... In astfel de situație, se înțelege, că svonul despre o alianţă turco-română ia din ce în ce o consistenţă mai mare, aşa, că însuşi „Times“ din Londra înregistrează această ştire, spunând câ tratatul s’ar fi încheiat în urma îndemnului împăratului Germaniei, că are caracter defensiv şi ofensiv în toate complicaţiile eventuale din Orient. Tratatul ar fi încheiat pe zece ani. Se speră, cu toate acestea, că pace va fi menţinută. In cercurile diploma ■ tice, cel puţin, întrevederile dintr monarchii sunt considerate ca cel mai sigur semn al păcii, pentru că ceea ce nu reuşesc să facă diplomaţii şi neînţelegerile dintre popoare, ei între ei monarchii le resolvă mai cu înlesnire. Noi, naţionalităţile oprimate din Ungaria, n’avem decât să dorim pacea. E o teorie falsă aceea, că, în ajunul unui resboiu s'ar pune mai multă, grije pentru soartea noastră. Din contră, menajaţi ar fi Ungurii! Noi, naţionalităţile, trecem drept popoare blânde şi incapabile de a crea greutăţi, pe când Ungurii — trecutul e dovadă — mai ales în vremuri tulbure s’au ştiut impune. Congresul bisericei romane gr.ort. Din Sibiiu ne vine ştirea, că Majestatea Sa Monarchul nostru, prin resoluţiunea preaînalta din 1/13 Iulie a. c., a luat prea graţios la cunoştinţă notificarea I. P. S. S. părint. Metr. Miron, că congresul naţional al bisericei române gr.-ort. va fi, convocat pe ziua de 1/13 Octomvrie a. c. la Sibiiu. * Misiunea lui Goluchowski la Paris. Oficiosul „K. E.“ raportează din isvor autentic, că ţinta călătoriei ministrului de externe Goluchowski la Paris este, ca să câştige şi pe Francia pentru pactul austro - ungaro-rusesc în chestia orientală. După informaţiunile numitei foi, contele Goluchowskişi-a îndeplinit cu succes această misiune, şi astfel înţelegerea între aceste trei mari puteri în chestia orientală este azi fapt împlinit, ceea ce pe deplin se va dovedi în timpul cel mai apropiat. Intre oficii ministerului de externe din Viena şi între Vittel din Francia, unde contele Goluchowski petrece de present, zilnic se face un viu schimb de corespondenţe telegrafice. * Suveranii României, după primirea vizitei principelui Ferdinand al Bulgariei, vor pleca imediat în străinătate. In călătoria cătră Ragaz, Majestăţile Lor Regele şi Regina două zile se vor opri la Ischl, pentru a visita pe Majestatea Sa Monarchul nostru. Pentru primirea la Ischl a Suveranilor Români, s'au făcut deja mari pregătiri. In onoarea Auguştilor Săi oaspeţi Monarchul nostru va arangea mai multe serbări şi va da un prânz de gală. La recepţiunea şi în timpul petrecerii Suveranilor României la Ischl se vor afla mai mulţi membri din familia domnitoare a monarchiei noastre, precum: archiducesele Maria Teresia şi Maria Valeria, archiducii Francisc Salvator şi Otto, car’ ministrul de externe, contele Goluchowski, care de present petrece în Francia, cu acest prilegiu îşi va întrerupe concediul şi va pleca la Ischl, pentu ca să fie de faţă la primirea Regelui şi Reginei României, Austro-Ungaria şi România. iii. Cam pe aceeaşi coarda cu „Naţional Zeitung“ o iau şi celelalte ziare mari germane. Aşa corespondentul din Viena al ziarului „Allgemeine Zeitung“ din München scrie la 13 Iulie 1891.... »Putem zice că, după învingerea primei neîncrederi în contra Hohenzollernului dela răsărit, şi în proporţie în care el a ştiut, prin înţelepciunea sa de Domnitor şi prin hărnicia armatei române, să preschimbe principatele Valachia şi Moldova într’un stat european civilisat, a sporit din an în an sinceritatea şi amiciţia relaţiunilor între Curtea din Viena şi cea din Bucureşti. După ce comiţii Andrássy şi Kálnoky fuseră în posiţiune a preţui şi ei după întreaga lor valoare pentru Austro-Ungaria vederile personale, cunoştinţele politice şi principiile Regelui României, a intrat în funcţiune corniţele Goluchowski, care avea deplina încredere a Regelui Carol, şi cunoştea prea bine legăturile intime şi cu multă îngrijire cultivate, ce le întreţinea Regele cu bărbaţii de stat şi ocârmuitorii statelor, cam mai presus de nemijlocitele ţinte ale triplei alianţe, supraveghiau menţinerea actualei stări a statelor în Europa. Era deci o misiune de sine înţeleasă a actualului şef al politicei externe austroungare, ca relaţiunile amicale ce existau deja în mod aşa norocos între Austro-Ungaria şi România, să devină şi mai intime. Spre acest sfîrşit ,i se oferia o ocasiune favorabilă în relaţiunile personale, ce existau între împăratul Francisc Iosif şi Regele Carol. Regele avuse în mai multe rînduri bucuria a saluta ca oaspete seu pe archiducele Carol Ludovic, fratele împăratului. Intre Regina Elisabeta şi archiducesa Maria Teresia, femei atât de talentate, existau relaţiuni îndeosebi amicale, cari nu puteau fi jignite nici prin oarecare deosebiri de vederi cu privire la religiune. Firei cavalereşti a împăratului nu putea să fie decât simpatic felul de a fi al Regelui Carol, se înrudia cu cel al împăratului, şi era foarte simpatic firei cavalereşti a acestuia. Nu putem greşi presupunând, că în decursul deselor visite, cari le-a făcut Regele României împăratului, cu deosebire la cea din urmă dela Ischl, s’a discutat de Monarchi în toată francheţa afacerile cele mai interne ale ambelor state....“ „Münchener Neueste Nachrichten“ dela 28 Septemvrie se pronunţă în următorul mod: „... In faţa împregiurărilor actuale, visita împăratului austriac trece preste valoarea unui act simplu de curtuoasie. Ea este — şi în cercurile politice bine informate nu există nici o îndoială despre aceasta — expresia îmbucurătoare a relaţiunilor excelente, ce există în timpul de faţă între Austro-Ungaria şi România, ba se poate zice de-a dreptul între Puterile triplei alianţe şi acest stat balcanic. Relaţiunile bune şi netulburate, ce România întreţine de timp îndelungat cu vecinul seu mare şi puternic, es la iveală în mod evident prin întrevedere între împărat şi Rege. Precum se ştie, raporturile nu erau totdeauna aşa de netede. Chestiuni economice şi naţionale se puneau în cale. Trebue socotit ca un merit, că inteligenţa politică a factorilor normativi din Viena, cât şi din