Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1897 (Anul 1, nr. 123-248)
1897-11-25 / nr. 224
25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1897 TRIBUNA POPORULUI Nr. 224 — Pag. 1181 Revistă externă. Sângele vârsat pentru Cuba. Spania a avut puţin noroc în politica ei faţă de Cuba. Nu numai că a costat-o o grămadă de milioane, dar şi o sumă mare de vieţi omeneşti. A trimis până acum în Cuba 200.000 de ostaşi, şi din aceştia abia mai sunt azi în vieaţă 53.000. Şi şi aceştia în o stare atât de deprimată, cât e greu a spera, să se mai poată urma răsboiul cu ei. Guvernul spaniol de acum a lui Sagasta, a văzut aceasta, pentru aceea s’a silit să încheie pace cu representanţii insulei, dând Cubei autonomie. E acum însă întrebare, că poporaţiunea primi-va această autonomie, sau, desperată că insula e aproape total pustiită, n’o să se invoiască cu mai puţin ca desăvîrşită neatîrnare. * Guvernor al Cretei. Puterile sunt aproape desăvîrşit înţelese asupra persoanei : ca Principele de Battenberg, ginerile lui Nichita principele Muntenegrului, să fie guvernor al Cretei. Numai Turcia se împotriveşte încă, nevoind ca un creştin din afară de imperiul ei, să fie guvernorul insulei. Reculegerea Italiei. In şedinţa de la 1 Decemvrie a camerei italiene din Roma, ministrul de finanţe Luzatti a făcut exposeul situaţiei financiare, care pune în perspectivă mai multe reforme importante economice şi sociale. Ear’ ceeace mai ales e îmbucurător în expunerile ministrului italian, e faptul, că anul 1896/97 ’l-a încheiat cu un prisos de 30 milioane lire. Având în vedere starea financiară strîmtorată în care Italia ajunsese de multă vreme, încât din causa „sărăciei“, chiar puterile „aliate“ ale ei o preţuiau cam puţin, zicând că abia îşi poate vedea de nevoile interne, dar greutăţile unui eventual răsboiu poate nici n’ar fi în stare să le supoarte, — această chivernisire înţeleaptă a venitelor ţării încât să-’i închee anul cu un profit aşa frumos, este un fapt ce va îmbucura nu numai pe Italia însăşi, ci şi pe toţi binevoitorii săi. In acest chip starea ei financiară va fi adusă în cea mai bună ordine în scurtă vreme. Din acelaşi exposeu apare, că anul 1897/98 ministrul încă speră, întemeiat pe cifre, să-l încheie cu un prisos de 21 milioane! Cu privire la politica africană a Italiei, ministrul a observat, că aceea este politica concentrării forţelor şi a retragerii succesive. .. In programul proximului viitor să va lua acea mare reformă socială, de a scuti de de darea de venit pe proprietarii mici şi pe cei ce plătesc dare puţină, aşa dar’ clasele sărace, ba a-’i chiar lua în sprijinire financiară şi economică, pentru ca astfel să se ajute înaintarea spre bunăstare a clasei de jos, a „talpei ţării“. In schimb, foarte corect, va pune dări pe alţi romi mai înalţi de venit, d. e. dare de bursă, care va realiza singură statului un profit de 43 milioane, etc. Eszterhâzy Walsin — falsificator. Jurnalul „Patrie“ publică hotărirea generalului Saussier, care constată, că majorul Eszterhâzy s’a făcut vinovat de actul falsificării, dispunând în același timp, ca tribunalul militar să pornească anchetă în contra majorului, în care scop s’a numit și un comisar guvernial. Conform procedurii penale militare, comisarul după terminarea anchetei face raport guvernorului militar (Saussier), care apoi dispune Introducerea ori sistarea procedurei în cazul de față va fi să convoace tribunalul militar. Lucru firesc, că hotărîrea generalului Saussier dă material abundent jurnalelor atât filo-Eszterházyiane cât şi filo-Dreyfussiane. Fiecare aşteaptă resultat favorabil pentru clientul său. De altcum afacerea Dreyfuss-Eszterházy a ajuns şi înaintea camerei deputaţilor. 4 deputaţi au anunţat interpelări: unul socialist Sembat, altul boulangistJastdaine, apoi clericatul De Mun și contele d’Alsace. Răspunzând deputatului Semnbat, ministrul president Măline declară, că afacerea Dreyfuss nu există, e vorba numai de acasa trădării de patrie ridicată în contra unui ofițer, în care afacere s’a introdus cercetare cum s’ar face faţă de orice alt oficer. Intre afacerea Eszterhâzy şi afacerea Dreyfuss nu există nici-o legătură. Ministrul de răsboiu Billot declară, că Dreyfuss a fost condamnat în mod corect conform legilor. Dreyfuss este vinovat. Camera nu poate avea nici-un amestec în afacerea Eszterhâzy, care aparţine exclusiv justiţiei, dare nu politicei. Condamnă campania care se îndreaptă în contra onoarei naţiunei şi armatei. Camera ia cu imensă majoritate spre cunoştinţă răspunsul ambilor miniştri. MUTAŢI Arad, 6 Dec. n. 1897. Episcop serbesc de Buda se va alege azi, pentru care scop consistorul episcopesc a şi fost convocat la Carlovitz. Candidaţi sunt Sevics, Teletzky şi Lucian Bogdanovics. Acest din urmă fusese deja ales, dar alegerea fiind defectuoasă, n’a fost propusă spre întărire. Probabil că şi acum tot Bogdanovics va fi ales. E nepot al patriarchului Brancovics. * D. G. Moroianu, după cum scrie „Tribuna“, săptămâna trecută a depus la universitatea din Tübingen doctoratul în ştiinţele economico-politice cum laude. Domnul Moroianu avea deja licenţa în ştiinţele comerciale, precum era şi absolvent al şcoalei de ştiinţe politice din Paris. * Internatul român din Viena. Sâmbătă în 27 Nov. c. s’a întrunit la invitarea dlui Dr. Sterle Ciurcu colonia română din Viena la o consfătuire pentru înfiinţarea unui internat pentru universitari români. Intre cei presenţi am remarcat pe dl prof. Dr. Teclu, Dr. Mera, Dr. Doctor, Dr. Iliuţ, prof. Ştefulescu, Dr. Preda, Mihalescu, Micşescu, Sircu, Dr. Crăciun şi mulţi membri ai „României June”. Dintre deputaţii bucovineni au fost presenţi bar. Hormuzachi şi bar. Vasilco, D-rul George Popovici fiind împedicat, s’a scuzat. Adunarea a fost presidată de dl Dr. Ciurcu şi a ales 1. o comisiune revăzătoare, care va da în curând un raport asupra banilor încurşi cu ocasiunea jubileului „României June“ pentru înfiinţarea internatului; 2 un comitet, care are să studieze modalităţile sub cari s’ar pute realiza proiectul, având şi acesta mandatul de a raporta cât de curând. Aceasta întreprindere promite cel mai frumos resultat, mai ales înteresându-se pentru ea cu zel viu şi Escelenţele lor d-nii Dumba şi Shraon. („Patria“) * „Cordiana“ societate pe acţiuni cu sediul în Forentea (Fofeld) este autorizată de onor. Tribunal comercial din Sibiiu prin decisiunea cu Nr 5952 din 21 Octombre a. c. şi astfel îşi va începe regulat operaţiunile sale cu prima Ianuarie 1898, de când operaţiunile cassei „Daniel R. Cordescu“ încetează şi trec asupra „Cordianei“. Direcţiunea se compune din d-nii Nicolae Moldovan, administrator protop. în Nocrich, ca Preşedinte, Ioan Bonea, paroch în Foventa, ca vice-preşedinte, Daniel R. Cordescu, membru şi director executiv, Petru Nastase, primar în Foventea, Aurelian Negruţi, notar cercual în Noul român, Mihail Stoica, director şef comptabil la „Albina“ în Sibiiu.* Un matriculant care constia face arătări oficioase false! E jupânul Szász Sándor, notar în Balomir, ajuns şi el din mila lui Bánffy, să porte chingă naţională maghiară peste pept, din vreme în vreme, scrie „Revista Orăştiei“. Dar’ uite ce face mnealui. Dlui înv. I. Balomiri din Balomir i s’a născut un fiu. Peste 3 zile a mers şi a înştiinţat matriculantului naşterea fiiului seu, dar’ numele nu i l’a putut spune, că nu-’l botezase încă. Legea îi dă drept să-l boteze şi să înştiinţeze numele ori când în 60 de zile dela naştere numai naşterea s’o înştiinţeze în 8 zile. Aşadar omul şi-a făcut desăvârşit datorinţa. Pipirnicitul representant al altarului lui Banffy însă, ca să nu deschidă cartea de 2 ori, căci eu recunoaştem lucru greu acesta pentru el, că abia o poate ridica, — a zis că aşa fără nume el — nu primeşte înştiinţarea!... Dl învăţător i-a spus: eu mi-am făcut datoria, treaba d-tale mai departe. După botez îţi voiu spune şi numele,nainte de cele 60 de zile prescrise. Dar omul cu inimă rea, ce face? După 8 zile face arătare la judecătorie contra dlui învăţător Balorniri, că nu şi-a înştiinţat băiaatul în terminul prescris! Adecă o arătare oficioasă falsă! Judecătoria din Orăştie, a citat pe 1 Dec. pe dl Balorniri, şi, deşi a spus cum s’a întâmplat, l’a pedepsit, cu 3 fl!, având a da crezământ arătării „oficioase“ a omului „de încredere“ a „statului“, şi nu bietului om cu păţăria! Am rugat pe dl Balomiri să facă arătare contra matriculantului voinic, pentru care a mai fost pedepsit un ţeran din Balomir, tot aşa pe nedrept, şi anume să facă arătare la inspectorul de matricule Barcsay Béla la Deva, şi în acelaşi timp recurs contra judecăţii, la judecătorie. De nu se repară „greşala“, să facă arătare până la ministru, provocându-se la legea care îl arată nevinovat. * Copii înveninaţi cu flueriei de zăhar!.. O întâmplare ce poate pune pe gânduri pe... mâncătorii fluericilor de zăhar, a avut loc săptămâna trecută în Sebeşul-săsesc. Un părinte de familie s’a plâns dlui medic Dr. Elekeş, că doi copii ai sei s’au bolnăvit pe neaşteptate după amiaz, întrebând că ce au mâncat şi spunâdu-’i-să, medicul le-a prescris ceva să le uşureze mistuirea, în credinţă că mistuirea grea va fi pricina. Noaptea însă târziu, părintele vine şi înştiinţează pe medic că băieţii sunt foarte rău, unul e în afară de sine, în luptă cu moartea! Bănuind că va fi înveninare la mijloc, dl Dr. Elekes luând cu sine medieriile de lipsă contra înveninării şi alta pentru vărsat, a alergat la faţa locului, a dat bolnavilor să verse şi apoi le-a dat medicament contra înveninării, şi într’adevăr a scăpat vieaţa bieţilor copii, dovedind îndată că fuseseră înveninaţi de fluoriei de zăhar colorat ce mâncaseră peste zi. * Înmormântarea d-rului Alexian. Vineri după ameazi s’a făcut cu mare pompă înmormântarea decedatului Dr. Alexian, fost profesor universitar şi fost director general al serviciului sanitar, înaintea facultăţii de medicină d. Dr. Măldărescu a ţinut o cuvîntare. Carul funbru a fost urmat de toţi profesorii facultăţii de medicină, de un mare număr de medici din Capitală şi de studenţii în medicină. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. Archiereul Nifon.* Necroloage. Din Iaşi ni se trimite anunţul funebral despre trecerea la cele eterne a mult regretatului profesor Miron Pompiliu în virstă de 49 ani. — Din Almaş primim trista ştire despre moartea venerabilei matroane Ana Oroza născ. Copian, soţia Dlui loan Groza protopresbiterul Halmagiului, întâmplată la 3 Decemvrie c. în etate de 59 ani. Din Beiuş ne vine anunţul funebral despre încetarea din viaţă a neuitatului paroch gr.ort. român din Curtici Teodor Pinteru, care după un morb indelungat şi plin de suferinţe şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Creatorului joi la 2 Decemvrie în etate de 32 de ani. Fie-le ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată !* Bancretul unui — vicispan! Multă sfară a făcut nu de mult falimentul „interesant“ al vicispanului pensionat Szily László din comitatul Baranya. A înştiinţat insolvenţă având avere de vre-o 700.000 în vreme ce datoria trecea binişor peste un milion! După împlinirea faptului, doi fii ai bancrotatului, Szily Pongracz, deputat „liberal" In dieta ungurească şi Tamás „proprietar* au început târguiala cu creditorii. Au zis: luăm asupra-ne datoria dacă — scădeţi din ea 5%!... Creditorii fiind de părere că decât săcurea întreagă perdută, mai bine să-’ţi rămână macar toporîştea, au primit, şi aşa pe lângă dobânda tatălui lor se mai aleg şi ei cu un prisos, cu diferinţa dintre datoria de azi şi preţul averii bancrotate. Nu-i aşa că interesantă „şcoală“ financiară vicişpănească?* Frumos honorar!... Profesorul Dr. Behring, inventatorul serului contra diftiritusului, are pe lună un honorar de circa 70.000 maree de la fabricatorii serului descoperit de el. Şi are aşa mare honorar pentru că serum-ul lui nu se foloseşte numai la bolnavii de diftiritis, ci în spitalele de copii clipesc cu el, ca mijloc de pază, şi aşa trece mult. Venitul acesta frumos îndeamnă, se vede, pe atâţa medici să-şi spargă capul cu... inventarea de scrum-uri nouă, despre cari zilnic se aude. * Morţii tulburărilor naţionaliste din Austria. Până în 3 Dec. Viena avea 1 poliţist ucis în încăerările cu demonstranţii. Graţ 2, Praga 18. Răniţi însă sunt sute, dintre cari nu puţini de aceia cari nu vor mai scăpa cu viaţă. * Călătoria de nuntă. Vor fi avut mulţi şi multe emoţiuni cu prilejul călătoriei de nuntă, dar ca inginerul Convalina şi tînăra sa soţie, mai rar. El a ajuns adecă la Praga tocmai Marţia trecută, când au început scandatele. Luat la ochi de Cehi, s’a ascuns într’o casa germană, pe care cehii însă au bombardat-o aşa de groaznic, că nemţii toţi — şi astfel şi tînăra păreche — s’au ascuns în pimniţă, de unde auzeau abea doar’ sgomotul ce-’l făceau pietreile mari ce cădea în odăi, unde totul a fost spart. Inginerul povesteşte, că pe stradă, cu tot sgomotul, a auzit pe un ceh puternic în plămâni strigând : „ Cine fuge de miliţie, nu e Ceh. Eu n’am să mă dau d’oparte nici dacă mă vor tăia în două.“ Poşta redacţiunii. A. L. Praga. Din întâmplare am perdut adresa locuinţei d-tale. Comunică-ne-o grabnic. Ziarul îţi merge la universitate. UIFIMIS ŞTIRI Praga, 5 Dec. Dintr’o casă s’a tras asupra patrulei militare. Au fost arestaţi trei studenţi la cari s’au găsit revolvere. Asupra caselor ovreieşti s’au mai aruncat petri. Au fost arestaţi 15 dintre cei cari au bombardat Sinagoga. Praga, 5 Decembre. Pagubele causate numai aici în oraş se ridică la suma de peste un milion. Mai mulţi ovrei au ajuns la sapă de lemn. La Kosir s’a dat foc palatului marelui proprietar Sablin, car’ aici fabricei Grab. Editor: Aurel Popoviciu-Barcianu. Redactor responsabil: Ioan Bussu Sirianu.