Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1898 (Anul 2, nr. 123-247)

1898-10-28 / nr. 203

Arad, Mercuri 28 Octombre (9 Noembre) 1898 Mr. 203 Anul II REDACȚIA Arad, Str. Aulich (Adam) ABONAMENTUL Pentru Austro- Ungaria: pe 1 an fl. 10; pe */* an fl. 5; pe */4 de an fl. 2 50; pe 1 lună fl­­. N-rii de Duminecă pe an triji.— Pen­tru România fi strim­b­at : pe an 40 franci. Manuscripte tiu se înapoiaţi. ADMINISTRAŢIA Arad, Str. Aulich (Adam) INSERŢIUNILE: at­­­fir garmond: prima­ dată 7 cr.; a doaua oară 6 cr.; a treia­ oară 4 cr. şi timbru de 30 cr. de fiecare publi­­caţiune. Atât abonamentele cât şi Laser­ţiunile sânt a şi plăti înainte. Scrisori nefrancate nu se primesc. Afacerea tinerimei române. De la un student universitar român din Oradea-Mare primim următorul articol, drept apelare la atacurile violente din presa maghiară. „Nagyvárad“ în noul său de la 4 Noemvrie publică un articol scris de Hegyesi, care se consideră crimina­list bun, dar’ a uitat că afăcerile criminale şi politice sunt lucruri foarte diferite. El declară, că părerile cari le spune sunt numai părerile lui personale şi totodată roagă pe toţi aceia cari au luat parte la mişcările din Oradea- Mare să-şi dee părerea în causa a­­ceasta, şi dacă ideea altuia va fi mai bună decât a lui, el se supune idei­lor şi părerilor acelora. Am şi eu o idee şi-mi permit a-mi da părerea modestă în causa aceasta. Că mai buna e ideia şi părerea mea decât a dlui Hegy­esi, aceasta vor ju­­deca-o alţii. Atâta ştiu însă că dl Hegyesi nu va primi-o. Nu pricep întâiu de toate pentru ce dl Hegyesi dă articolului său titlul de „Hetz-urile tinerimei române Se vede ca nu este orientat des­pre chestia din Oradia-Mare. Româ­nii fac oare „hetz“-uri în Oradea- Mare ? Ei au aruncat cu ouă clocite şi petri ? Ştie toată lumea, că scandalurile nu Românii le-au săvîrşit, ci tinerii unguri! Zice, că în timpuri paeînice ca a­­cum ar fi mai bine să fie eschisă politica dintre tinerii universitari şi academici, şi că părinţii noştri nu ni-au trimis la şcoală să politisăra, ci să studiăm. Drept­ate, dacă cugetă şi e con­vins, că timpurile de azi sunt timpuri paeînice. D-sa crede însă, că tinerii români sunt orbi şi îi vor crede pe cuvânt, că timpurile de azi sunt paeînice. Sau d-sa cugetă, că lupta începe numai când bietul asuprit e constrîns după­ ce a perdut toate, a recurge la cuţit şi la puşcă? Curioase idei are despre pace. Noi Românii nu suntem asupriţi? Nu suntem provocaţi la luptă prin apu­căturile guvernului, cam­ azi ne ră­peşte gimnasiile noastre, le octroiază limba maghiară, ca limbă de propu­nere şi mai voeşte să le silească a primi şi ajutor de stat. Ea vrea să se amestece şi în a­­facerile bisericeşti. Ştie bine guver­nul că preoţime noastră română e stâl­pul naţiunei, aşa dar’ cugetă să dee aju­tor preoţilor, să facă astfel din ei oficianţi de stat, ştie bine că prima dată păstoriul trebue cumpărat, că turma merge apoi încă trău o mâni. Ba bunul guvern mai descoperă câte­odată şi trădare de patrie, revoluţie, conjuraţii. Dacă cineva cutează a purta tri­colorul naţional, atunci de loc e pe­riclitată întregitatea ţării, gendarmii de loc sunt acolo şi dacă cineva cu­tează să zică vre­un cuvânt, îl îm­puşcă. Aceste sunt fapte pe care dl He­gyesi aşa se vede că le-a uitat, că altfel nu ar zice, că trăim timpuri liniştite. Zice, apoi, că tinerii să nu se o­­cupe cu politica, pentru că nu o pri­cep . Nou, însă nu ne trebue să ştim multe, ca să înţelegem şi mai ales să sim­ţim, că suntem asupriţi în toată pri­vinţa şi pe toate terenele. Noi Ro­mânii când ştim rosti cuvântul „tată“ şi „mamă““, ştim şi aceea, că suntem tractaţi numai ca copii vitregi ai Un­gariei, pe cari toţi slujbaşii, de la bisbiroul satului până la ministeriu, ne tratează cu cuvinte „büdös oláh“. Noi tinerii români toate acestea le-am păţit deja în gimnasiul de stat, unde profesorii noştri nu ne-au desmierdat, ci când cutezam să vorbim o vorbă românească, bravii noştri profesori strigau să nu vorbim limba tatară! Dar’ cât despre drepturile noastre, ele există numai pe hârtie. Legea din 1868 articolul XLIV zice, că gu­vernul se va insui ca în cercurile unde oare­care naţiune e în majo­ritate, din sînul aceleia să fie nu­mit şi corniţele - suprem al comita­tului. Şi ce vedem? Că Doamne, mult trebue să se linguşască un Ro­mân pe lângă Unguri până­ ce ajunge, nu comite-suprem, ci numai un biet solgabirou, şi dacă ajunge, atunci nu se prea laudă că e Român. Par’ că părinţii noştri ne-au trimis la şcoli să învăţăm, şi nu a politiza, credem că pretinsul savant maghiar­­ înţelege aşa: tinerii români să stu­dieze în continuu şi să nu aibă grije ori­cum îi vor ataca Ungurii... Să nu cuteze a se apăra. Aceasta li-ar fi pe plac. Fie însă liniştit: în ce priveşte studiul, cu toate­ că suntem Români, totdeauna am arătat resultate mai bune de­cât colegii noştri „patrioţi“. Mai dă sfaturi încă şi în sensul acela, că tinerii români să se reţină de la toate mişcările „nepatriotice“. Dar, ce pricepeţi voi sub tineri ro­mâni „patriotici“ şi „nepatriotici“, vă spun eu. Tineri patriotici sunt după a lor părere aceia, cari stau în mijlocul hordelor, cari strigă după Români „büdös oláh“ şi „oláh medve“, cu toate­ că unii dintre ei beneficiază din fonduri româneşti. Eară „nepatriotici“ sunt, cari îşi iubesc neamul. Dl Hegyesi în fine atacă în mod necualificabil pe confraţii noştri din­­Viena, cari ne încuragiase la lupta­­ provocată din partea Ungurilor. Ii atacă numindu-i copii necopţi, „hetz­­meisteri“. După preceptele ungureşti, serioşi ar fi numai acei Români, cari tac molcom vezând pe fraţii lor în durere. Ceata acestor Români se va îm­puţina însă în măsură ce creşte şo­vinismul. Ear’ articolul d-lui Hegyesi este şi el numai un resultat al şo­vinismului detestabil. Rubico. Nu le trebue şcoale de stat. In graba cea mare de a statifica şcoalele confesionale, ministrul cultelor Wlassics, încearcă acum să statifi­ce şi şcoalele re­formaţilor. Aceştia însă au păşit şi ei în contra şcoalelor de stat. Vinerea trecută s-a ţinut adunarea ge­nerală de toamnă a bisericei evanghe­lice din districtul de dincolo de Tisa. Adunarea aceasta a respins cererea ecle­­jiei din Tiszafüred, ca să-şi statifice şcoalele , fiind­că „adunarea nu află nici un temeiu bun în statificarea şc­oa­lelor confesionale“. Totodată adunarea a mai hotărît, ca să înainteze minis­trului de culte un memorand, în care să-i aducă la cunoştinţă, că inspectorii şcolari ai statului de pe teritorul dis­trictului Heves Nagykunság calcă în picioare drepturile autonome ale biserici reformate atunci când si­­luesc prefacerea şcoalelor confe­sionale în şcoale de stat, şi să ceară să-i provoace să nu mai facă abusuri şi să nu aţîţe presbiteriile-, ca să-i pre­­dee şcoalele cu uşurinţă. Iată dar’ că şi cea mai ungurească biserică încă e în potriva şcoalelor de stat, fiind­că nu învăţătura şi morala e ceea­ ce se predă în ele, ci doctrinele li­beralismului păgân. — Acţiunea între­prinsă de biserica reformată e vrednic­­ de laudă şi statoreşte o pildă bună de urmat şi de alte biserici. * Sfîrşitul grevei. Din Oradea-Mare ni­ se scriu următoarele : „ După o grevă de aproape doue sept­emani, la 4 Noemvrie n, tinerii universitari români s'au presentat oară la cursuri. Aceasta du­pă­ ce directorul a luat garanţie că n'are să se mai facă împotriva lor nici o demons­traţie. Intr'adever, au şi putut să-şi vadă de afaceri în toată liniştea. :Cât despre cererea adresată de tinerime în privinţa unei cercetări disciplinare, ea a fost înaintată ministrului şcoalelor. Probabil că ministrul va pune-o la dosar, căci orân­­duind ancheta, s'ar dovedi numai în chip o­­ficios mizeriile la cari sunt expuşi tinerii ro­mâni din partea Ungurilor. * Bine informatele (?) Ziare ungureşti fac tot felul de combinaţiuni privitoare la alegerea de metropolă al Românilor gr.­ort. Astfel „Budapesti Hírlap“ (unul de la 5 Noemvrie) după­ ce spune, că partidele din România ar căuta sâ se amestece în vii­toarea alegere, scrie următoarele :• „Tribuna Poporului“ din Arad faţă de „Meţianu, conform instrucţiunilor primite „din Bucureşti ar trebui să susţină candi „datura lui Popea. Numai că această foaie „îi este foarte deobligată lui Meţianu, pen­­­tru­ că se ştie, că In urma lipsurilor ma­­„teriale ar fi încetat de mult, dacă Meţianu „nu ar fi susţinut într’insa duhul, ajutând-o „cu prisosinţă. Dacă toate câte scrie ziarul unguresc vor avea temeiu ca cele de mai sus, apoi adevărul este tocmai aşa de aproape de redacţia numită, ca. . .. cerul de pă­mânt.* Eroul zilei în Ungaria e Bánffy. Presa oficioasă îl ridică în cer pentru­ că va duce din Buda statua lui Hentzi, car’ municipali­tatea Budapestei e vorba să-l aleagă cetă­ţean de onoare, cum alesese p’o vreme şi pe Kossuth. In bucuria aceasta se ameste­că însă şi picături amare. Ş’anume fisolgă­­birăul Desewffy publică prin foi o declara­ţie din care resultă, că în adevăr, primul ministru aproape-i poruncise să-şi calce cu­vântul dat pentru­ ca la alegeri să reuşească candidatul guvernamental, chestie care — se ştie — mai zilele trecute a fost exploa­tată de opoziţie întru a dovedi netrebnicia personală a primului ministru. Scrisoare din Bucureşti, întrunirile mai recente.—Chestia Gh­enadie. 25 Octombre. întrunirile se succedează. Joi au ţinut una la Ploeşti conservatorii. Au vorbit d-nii Raşcanu, Gr. Cantacuzino, Laurian, Cihosky, Enescu şi Take Ionescu. Acesta din urmă s’a ocupat de fostul metropolit Ghenadie, care a dat acum în judecată pe dl Sturdza pentru­ că în vorbirea de la Cra­iova iar fi calomniat. Apropos de fostul metropolit Ghenadie, pe a cărui afacere opoziţia cearcă să pro­voace agitaţiune, vă pot scrie că primul president al tribunalului de Ilfov, dl Ştefă­­nescu, a pus la dosar petiţia prin care Ghenadie vrea să deschide acţiune în con­tra dlui D. Sturdza, până­ ce nu-şi va fi procurat autorizaţiune conform art. 10 din legea despre responsabilitatea ministe­rială. La întrunirea liberală convocată pe azi în capitală vor vorbi dl Sturdza, prim-mi­­nistru, dl Gianni preşedinte al Camerei, dl Ferechioi, ministru de interne, dl Paladi ministru de finance, dl Dumitrescu-Iaşi, vicepreşedinte al Camerei şi dl C. F. Ro­­bescu, primarul capitalei. întrunirea se va ţine la orele 2 în sala băilor Eforiei. Mâne vor ţine o întrunire în Iaşi drape­­liştii şi fleviştii. Vor lua cuvântul d-nii Fleva, Scortescu, Delavrancea şi Dobrescu. De la Bistriţa. „Gaz. Transilvaniei“ i­ se scriu din Bis­triţa următoarele: „La 81 Octomvrie n. s’a ţinut în Bistriţa congregaţiunea de toamnă a comitatului. Intre punctele, cari au fost puse la ordinea zilei a fost şi o chestiune de mare însem­nătate pentru Români. Ministrul de culte a recercat comunele din comitat, în care se află şcoale comunale, ca pentru a fi puse aceste şcoale în stare corespunzătoare legii şi pentru răscumpărarea cu preţ de bani a edificiilor închiriate ca şcoale comunale, co­munele să facă împrumuturi de bani, căci „generosul“ ministru făgădueşte a solvi la timp anuităţile şi împrumutul contras. Această apucătură şireată a ministrului a fost înţeleasă de comitetele comunale şi nedând crezământ ministrului, au respins cererea. Volnicul ministru s’a îndreptat acum cătră comitat cu pretensiunea, ca el, comi­tatul, să facă un împrumut de 990.000 fl. pentru scopul amintit mai sus. Cererea a­­ceasta nedreaptă şi adânc păgubitoare pen­tru poporaţiunea română a comitatului, a fost energic combătută din partea Româ­nilor prin graiul d-lor Dr. Ciuta şi G. Do­­mide, car’ din partea Saşilor oposiţionali prin preoţii Krammer şi Müller. Vorbirile ţinute de oratorii români au fost de un succes peste aşteptare, căci nici unul din lingăii fişpanului nu s’au încercat să răs­toarne argumentele puternice în contra ne­­dreptei pretensiuni a ministrului. Dar, cu toate ace­stea, cu durere trebue să notăm, că cererea ministrului a eşit bi­ruitoare. Pentru ea au votat toţi jidanii şi toţi slujbaşii, cari au format o majoritate de 46 voturi. Românii şi Saşii au avut 42 voturi, adecă numai cu 4 mai puțin. Dacă

Next