Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1901 (Anul 5, nr. 1-121)

1901-01-03 / nr. 1

Nr. 1 Şirianu, D. Popoviciu, Traian Vaţian, I. Ştefanuţ, G Purcariu şi loan Goldi­j. Seria toastelor a început-o P. S­­a domnul Episcop, arătând însemnă­tatea zilei nu din punct de vedere al serbării zilei sale onomastice, dar a coincidenţei că ne aflăm în preajma unui an şi chiar secol nou. Infrumse­­ţând vorbirea sa cu comparaţii din vremurile clasice, P. S. Sa a stăruit asupra chipului cum să fim solidari în toate şi cum pentru viitor trebue să folosim experienţele trecutului, a scos în relief cu deosebire un lucru: în toate şi pe deasupra tuturor trebue să planeze şi să domnească principiile eterne ale moralei creştine. A vorbit cu adevărată duioşie despre legătura tare dintre limba şi legea noastră or­todoxa şi alipirea ce neamul românesc are pentru tot ce formează crenodiul său naţional. Urează oaspeţilor săi toate fericirile şi cere tuturor credin­cioşilor săi un singur lucru: să-l spri­­jinească în munca sa pentru înălţarea bisericii naţionale române. Lungi ad­amftri au acoperit fru­moasa cuvîntare. Dl dr. Oncu a ţinut o vorbire în sănătatea P. S. Sale, asigurându - de întreg devotamentul fruntaşilor die­­cesei. Au mal toastat dl protosincel Pap, în onoarea d-lui Vasile Paguba, dr. Suciu, d. Paguba, Ioan Beleş, Cioro­­gariu şi Ştef­nn, în sănătatea P. S. Sale Episcopului, care, la răndul său a mal toastat pentru familia Beleş, care a dat bisericii fii distinşi şi a familiei Bogdan, pe al cărei membri de faţă, d­nil I. Beleş şi dr. V. Bogdan ÎI salută cu mi­ltă dragoste. D. Beleş a toastat pentru dl Bonciu, iar acesta a răspuns în termeni scurţi şi calzi. Dl Ciorogariu a toastat pentru direc­torul Seminariului, d. Hamsea. Comesenii au fost reţinuţi la curte aproape până seara şi s’au despărţit după ce răni pe rănd au urat încă odată fie­cere zile îndelungate şi se­nine prea bunului prelat. ghiară română După­ cum se ştie, Solymosi a represintat anul trecut, cu elevii sei dela conservator, îu­ Teatrul­ Naţional, drama unui autor român (Radu D. Rosetti) şi represen­­tarea s’a repeţit apoi şi la Sibiiu, cuib prin­cipal al Românilor ardeleni. Representaţiunile acestea au avut un mare succes moral şi mare parte acestora este a se mulţumi, că exposiţia artistică ce se proiectează la Bucureşti este aşteptată fără ori şi­ce gelosie şovinistă. Solymosi va representa şi in anul acesta o piesă româ­nească şi pentru acest motiv Dr. G. Alexici i-a iradua dramele .Năpustea” şi „ Suprema forţă . Cea dintâiu » şi dua-o Mariei Jászai, marea noastră tragediană, a’o citească şi să primească rolul principal. Jăszai a citit rolul şi a scris lui Solymosi următoarele* ... Urmează epistola artiste!, care aduce elogii lui Caragian­ şi zic® la urmă: »Ian’ să încercăm noi a drege ceea­ ce politicians stricău... Adică să dreagă înfrăţirea româno-ma­­ghiară, visată de dl V. Babeş, dar’ aspru combătută de Samirache şi Dedu. Jászai Mari zice că­ , dacă fiecare din­tre noi (artistele) vom câştiga iubirea numai a unui singur Român, ne vom fi făcut mai mult decât datoria*. Desigur şi greu nu le va fi, mai ales celor — tinere! & Ș­OAPTE Timio­ei. Dac’ai şti că 'n lume nu e Limbă ’n stare, ca să-­ţi spue Dorul meu şi focul, care Mi-l aţipi fără 'ncetare. — Dac'ai şti că 'n toată clipa Gându mi 'şi îndreaptă aripa înspre tin', numa 'nspre tine, înger blând din lumi senine; Dac'ai şti, că tu eşti ziuă Ce vieţii-mi dai lumină, Mi te-ai da cu totul mie, Să fim una pe vecie. Budapesta. Titu. înfrăţirea româno-maghiară. Ce credeţi, cine şi unde-o face ? Mulţi, mai ales cei­ ce vor fi citit „surorisata*, vor crede că e vorba earăşi de vre­o­­tradare* a Aradanilor. De astă-dată Insă e vorba de o Înfră­ţire, la care colaborează nu bărbaţi politi­c, ci artişti de aî celor două popoare înduşmă­­nite. Iată ce cetim adică în ,Budapesti Hír­lap* (fela 12 e): .Maria Jászai şi prietenia ma­ gharo­­română. Jászai Mari a scris lui Solymosi E­ek, artist la Teatrul­ Naţ­onal, o epistolă interesantă despre cultivarea prieteniei la­­ i Arad, 15 ianuarie n. 1901. Anul-nou în Arad. Ca în toţi anii, şi de data aceasta Anul-nou, îm­preunat cu sărbătoarea Marelui­ Vasilie, s’a serb :.fc în Arad cu pompă deose­bită. S­rviciul divin la catedrală a fost celebrat de P. C. Lor Augustin Hamsea, archimandrit şi loan I. Papp, protosincel şi asesor consistorial, asi­staţi de domnii: Dionisie Popovici, pro­topop onorar şi cassar consistorial; Iancu Ştefănuţ, secretar consistorial şi administrator protopopesc ; Gavriil Bodea, paroch ; Dr. Iustin Suciu, iero­­diacon şi profesor seminarial; Adrian Deseanu, diacon şi funcţionar consis­torial. Răspunsurile liturgice au fost executate cu precisiune de corul me­seriaşilor sub conducerea învăţatorului Nicolae Ştefu, în presenţa unui mare număr de credincioşi, între cari şi fe­ciorii noştri din garnisoana Aradului. La finea liturgiei Părintele archiman­drit Hamsea a rostit poporului o pre­dică potrivită ocasională După biserică, Prea Sânţiei Sale D-lul episcop Iosif Goldiş ’i­ s’au făcut omagii şi felicitările de Anul­ nou, pre­­sintându-se membrii Consistorului, cor­pul didactic dela şcoalele române şi streine, autorităţile civile şi militare din loc, comitetul parochial sub con­ducerea presidentului Dr. N. Oncu, etc. etc. Din incidentul zilei, Prea Sânţia Sa D-l Episcop a dat o masă festivă, la care s’au rostit mai multe toaste. * Seara de Sânvăsila în Arad. Duminecă seara s’a întrunit In sala festivă a „Hotelului Central* publicul român din Arad şi giur, pentru a îngropa anul vechia şi pentru a primi anul nou cu veselie. A fost o animaţie frumoasă. Tineretul măsura luciul sale­ în învârtiri, după tactul musicei, pa când garda de doamne şi domni străjuiau mesele în conversaţie lângă câte-un păhărel sau sticluţă La miezul nopţii lampele s’au stins o clipă, apoi prin şurubul electric s’a dat lu­mină în noul veac şi aplause, felicitări, cântece şi o sârbă înfocată­­ au făcut Înce­putul. Când ni-o fi mai râu, aşa să ne fie! Din frumoasa cunună de domnişoare am remarcat pe următoarele: Hotăran Tufia Bogdan (Siria) Aurelia Şandor, Felicia Beleş, M. Cioban, Luca, Surorile Dimitrescu, Adela Alsffy (Arad), Tripon şi Bogdan (Agriş), Sabina Marienescu (Lipova), Miron (Curtici), Zasip(Seleuş), Silvia Morar (Mândrulei) Elena Luţai (Peeica) şi Veturia L­ea (Galşa). Dintre doamne au luat parte la petre­cerea de Sânvăsilu daele: Oncu, Beleş, Şerb, „Gura Satului” a apărut. For­matul este bine potrivit, hârtia fină, tiparul curat, clişetele foarte bune,d­oar’ cât despre text, cititorii desigur se vor amuza citind de la început şi până la sfîrşit tot, căci totul e ales. Proprietar-editor este dl Dr. I. Suciu, advocat în Arad, ear’ redactor respon­sabil Nicu Stejărel, cunoscut cititori­lor noştri. Urăm „Gurel Satului* vieaţă îndelungată şi succesul pe care l’a avut sub regretatul Mircea B. Sta­­nescu. • Pertractarea lui Krivany. In fine doar’ tot va fi odată ceva şi din afacerea dlui hoţ Krivâny, care şi el de-atâta vreme aşteaptă să-’şi auză sentinţa. S’a amânat de-atâtea­ ori, că nu mai poţi crede termenilor puşi. De data asta se anunţă, că pertrac­tarea finală se va începe în 4 Febru­arie st. n. a. c. la tribunalul din Arad, sub presidenţia judelui Földes János. * Deputaţi ai Bucovinei. In cu­ria proprietarilor mari din Bucovina au fost aleşi ca deputaţi la Reichs­­rathP. S. Sa episcopul de Rădăuţi Dr. V. de Repta, baronul George Va­silcu şi consilierul Z. Bohosiewicz. ♦ Nou ziar românesc. Din Lugoj pri­mim întâiul numâr a! noului ziar „Drape­lul“. Proprietar-editor e dl Dr. V. Branisce, iar redactor responsabil dl Dr. Corneliu Jur­ca. Ziarul va apare de douâ ori pe săp­­tămână, Miercuria şi Sâmbăta,­­strict pe basa programului naţional*. Abonamentul 12 coroane pe an.* Finanţele României. Se afirmă, că dl P. P. Carp ar fi avut deja o întrevedere ca dl Portier, representantul lui ,Standard- Oil“, în privinţa terenurilor petrolifere, ne­gocieri începute deja la Bucureşti şi apoi întrerupte. Locotenentul Dióssy arestat. Nepu­tând, se vede, suporta păcatul greu, locote­nentul de ulani Didssy Victor, care jăfuise zilele trecute cassa cu bani a regimentului din Alba regală, — s’a dat însuşi prins şi azi e arestat în temniţa garnisoanei din Bu­dapesta. Cetind în fol descoperirea faptului săvîrşit de el, hoţul locotenent a plecat cu trenul spre Alba-regală şi Încă în efilatorie fiind a depeşaî comande!, că — .soseşte*. In urma depeşei, colonelul regimentului a trimis în calea lul pe doi oficeri, cari în 12 i. e. n. l-au deţinut la gară şi ’l-au luat sabia imediat. De aci a fost dus in trăsură închisă la casarma cavaleriei, unde ‘i­ s’a fă­cut interogatorul şi după ameazî a fost escor­tat la închisoarea garnisoanei din Budapesta. Eată o carieră perdută , eată unde duce pe om mania de-a trăi boereşte pe nemun­­cite. Neajungându-i propria agoniseală, el re­curge la crimele cele mai ordinare, numai ca să-­şi satisfacă poftele trupului, risipind nebuneşte, până şi din banii publici. * Ioan Botezătorul, tragedie în 5 acte şi un preludiu, de Hermann Sudermann, traducere de 17. Chendi şi C. Sandu. Oră­­ştie 1901. Preţul 2 coroane. Se găseşte de vînzare la Administraţia ziarului nostru. Atragem deosebita luare aminte a iu­bitorilor de literatură asupra acestei clasice opere, asupra căreia vom reveni. * „Sifpadia“, ziar săptămânal sâr­besc din Neoplanta, amic al stăpânirei maghiare şi combatant mai ales al Ro­mânilor, a încetat de a mai apără. Causa opunerei acestei foi este absoluta lipsă de sprijin atât moral, cât şi material din partea fraţilor Sârbi din patrie. * Blăstămăţii jidoveşti. Poliţia din Agram, capitala Croaţiei, a arestat zilele acestea mal mulţî ovrei pâcătoşî de acolo, cari se ocupau cu vânzarea de fete nevinovate, în vârstă de 14—15 ani, îrepingându-le la pă­cate. Blăstămăţia ovreiască e cu atât mai sensaţională, cu cât sunt compromişi mal mulţi domni din societatea înaltă a ora­şului. • Nenorocire. Zilele trecute doi ţărani din M.­Lazuri (comitatul Bihorului), Anton Buda şi Teodor Codrean, s’au dus să taie un mare stejar din pădure. La resturnare arborele a căzut pe bietul Buda, frângân­­du-i cu desâvlrşire un picior astfel, că ne­norocitul e In primejdie de a-’şi perde vieaţa, ori, în casat cel mai bun, rămâne incapa­bil de lucru pentru toată vieaţa. Nenoroci­tul are o familie număroasă. * Desc­operiri archiologice în Buco­vina. Co­misiunea centrală pentru conserva­rea monumentelor artistice şi istorice din Viena — spune „Deşteptarea* — a luat la cunoştinţă înfiinţarea unuî museu archio­­logic in Siret, care s’a constituit ca o filială a muzeului central al ţării din Cernăuţ,­­ apoi raportul conservatorului C. Romstorfer relativ la săpăturile făcute la „ Cetate“ în Suceava. Desgropate au fost nişte încăperi din impregiurimea curţii din lăuntru a ce­tăţii. Acestea sunt o hală mare lângă ca­pela cetăţii, patru încăperi pentru morminte, patru odăi boltite mai mari şi mai mici şi o hală m­are subterană. In o Încăpere se află Încă vatra şi fundamentele sobei, în­căperea a patra o formează mai multe chi­lii mici. Înaintea acestor încăperi spre cur­te, se află patru pilaştri legaţi prin bolti­­turi intre-olaltă, peste cari se razimă un cerdac. Hala subterană este împărţită în două părţi prin o boltitură, în molozul din această boltitură a’a aflat o monedă de aur din anul 1525. S’au mai aflat o mulţime de alte obiecte mărunte: lacăţi, vârfuri de săgeţi, inele de alamă, ornamente de me­tal, mărgele de piatră, o bombă de fier, fosforite, cuţit de alamă, ciocane, cuie, mă­­nunche de cuţite, monede mici, cable dife­rite etc. etc. Foarte număroase sunt diferi­tele pietri cu ornamente. S’au aflat şi o mulţime de lespezi de piatră cu găuri, de­spre cari nu se ştie la ce au fost între­buinţate. Foarte interesante sunt diferitele semne ale pietrarilor. 16 Ian. n. (8 Dec. v.) 19013 Ardelean-Machi, Hotăran, Herbai, Adam, Telesen, Văţan, Secula, Luca, G. Moldovan, Purcariu, Mihulin, Papp, Vancu, Don. • Nou doctor român. Simpaticul nostru amic, dl Ioan Sabiu, candidat de advocat în Arad. Sâmbătă (12 i. e. n.) a fost pro­movat doctor în drept la universitatea din Cluj. — Felicităm cu toată căldura pe ti­­nerul doctor. * Numire. Ministrul unguresc de justiţie a numit pe practicantul In drept dl Silviu Popa de la tribunalul regesc din Arad — viec-no­­tar la acelaşi tribunal. * Ultime ştiri. Londra, 15 Ianuarie. Din Pretoria vine ştirea, că la 12­­. 800 Euri de sub comanda lui Beyer, după ce au nimicit linia telegrafică ce duce la Kaalfontaine, au atacat a treia gară spre sud de Pretoria, unde păziau 120 soldaţi englezi. Burii au împresurat gara şi nu s'au depărtat decât după ce au sosit aju­toare din Pretoria. Ei s'au retras însă numai după ce au aruncat în aier, pe o mare în­tindere, şi calea ferată ce du­c la Kaalfon­taine, Petersburg, 15 ianuarie. Se remarcă faptul, că tot mai multe ziare presintă situa­ţia Franţei ca foarte precară. Ast­fel „Peters­burg sidy a Wiedomosti“ zice, că Franţa trece printr-o crişă mare, care creşte în mesură ce atât ziare franceze, cât şi ruseşti agită în con­tra alianţei ruso-franceze. Ast­fel stând lu­crurile, n'ar fi, tocmai imposibil, ca actuala formă de stat să se schimbe în Franţa. S’ar zgudui însă atunci din temelii a­­lianţa ruso franceză, pentru­ că actuala repu­blică^ a dus o politică de apărare, pe când după o schimbare ce s'ar face, fie că s'ar institui o dictatură, fie că s’ar reîntemeia imperiul, dar politica ce s'ar face, ar trebui să fie agresivă. Iată marea primejdie pentru Europa. De aceea toate puterile europene ur­măresc cu mare atenţiune evenimentele din Franţa. Editor: Aurel Popovici Barcianu. Red: respons: Ioan Russu Șirianu.

Next