Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1901 (Anul 5, nr. 1-121)

1901-01-28 / nr. 18

Amol­d Arad, Duminec& 10 Februarie n. (28 Ianuarie v.) 1901 Mp. IS REDACTIA Arad, Deák Ferencz­ u. Nr 8 ABONAMENTUL pentru Austro-Ungar­ui s pe un an 20 cor. pe Va an 10 cor.; pe V* de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. N-nil de Duminecă pe an —­1 coroane. — Pentru România și străinătate pe an: 40 frânei. Manuscripte nu senapoiază PORULUI ADMINISTRAŢIA: Arad, Deák Ferencz­ u. Nr 8 INSERŢIUNILE 1 de un şir gurmand: prima dată 11 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăt înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu se primesc. Inveţăminte. (R) Fiind încă in vieaţă, Dr. Svetozar Miletici a fost consacrat drept unul dintre cei mai mari luptători na­ţionali al Serbilor din statul ungar. Acum, că a trecut la cele eterne şi prin urmare, cănd vieaţa sa publică aparţine istoriei, o reprivire asupra activităţii lui o să fie cu oare­care folos pentru orişicine urmăreşte cu interes rasele de desvoltare a naţio­nalităţilor de sub sceptrul Habsburgi­­lor. Incontestabil, Miletici a fost o individualitate puternică. El era, aşa zicând, însăşi incarnaţiunea caracte­rului rassei sale. Inteligent, îndrăzneţ şi plin de patimă, la vârsta de abea două­zeci şi trei ani, el ajunge între cei dintâi conducători ai naţiei sale şi încă pe vremuri furtunoase, la 1848. Ca student încă în liceu, el părăseşte şcoala. Auzise pe Kossuth, spunând, că chestia sârbii, şi a celor­lalte naţionalităţi, numai cu sabia se va resolva! Sub influenţa acestei vor­biri, grăbeşte de la Pojon acasă, să încingă spada, să contribue deci la resolvarea chestiei sârbe. Comitetul naţional din Carlovitz îl însărcinează să rescoale conflniile militare sârbe. In câte­va zile Miletici pune în pi­cioare pe toţi Sârbii. A mers din sat în sat, şi prin înfăţişarea sa simpa­tică, prin darul vorbirii, a fermecat şi fanatisat pe connaţionalil săi. Debutul i-a fost aproape mira­culos. Se arătase duşman neîmpăcat al Ungurilor. Până la 1861 nu mai joacă însă rol decizator, ci în acest interval s’a instruit, făcând doctoratul îa drept, la Viena, pentru a ști să îndeplinea­scă rolul de conducător — d’aci în­colo — al Sârbilor. In acest an Serbii ţin o mare conferenţă politică în Carlovitz Aveau să hotărască dacă vor întră ori nu în Reichsrathul din Viena Cum după re­voluţie o mulţime de Serbi — aproape toţi fruntaşii — ocupau funcţiuni mari în guvern, nici îndoială nu era că Serbii vor Intra în Reichsrath. Stoiacovici, consilier de Curte, în acest înţeles a şi vorbit în conferinţă, zicând între altele: ,Deşi voivodi aatul sârb a fost alipit Ungariei, aceasta nu trebue să sgudae­­n Sârbi convingerea, că într’o Austrie mare au un teren mult mai larg si mai uşor de a se desvolta, decât intr’o Ungarie con­dusă de şoviniştii maghiari. Austria este un stat cult, condus de o dinastie vechie, că rel Sârbii în vremuri grele­­ au adus ser­vicii. E peste putinţă ca asta să se uite vr’odată. Din vremuri îndepărtate, Austria este organisată aşa fel, că Intr’însa diferi­tele naţionalităţi pot să se mişte mai liber, decât în Ungaria, mai mult sau mai puţin independentă, condusă de nişte naţionalişti vrăjmaşi noui. Cuvântul Sârbilor în parla­mentul austriac nu o să sune în pustie şi din ca­să, că acolo mai sunt representanţul a milionie de alţi fraţi slavi, cari nu o să fie indiferenţi faţă de durerile noastre. Cuvintele aceste ale unui bărbat cu adevărat politic, făcuseră un efect mare asupra Şerbilor. Era sigur, că ei vor hotărî să meargă în Reichs­rath. Se sculă însă atunci Miletici, şi cu aceiaşi vervă, cu care la 1848 fanatizase massele, ţine un discurs cu conclusia: ,Nu, nu, nu ne vom duce în Reichs­rath, nu vom mai întră în capcana Cama­rilei. De două sute de ani poporul nostru sângerează pentru Austria şi Dinastie şi numai Ingratitudinea ni­ a fost resplata. Acum oară ni se cere din Viena ca să sanc­ţionăm principiul divide et impera. Am să virşit aceasta de multe ori; acum fie de­stuii Ungurii şi Serbii au fost duşmani; au stat faţă în faţă ca adversari, dar el, cum scade bine unu! popor cinstit, au luptat deschis Dacă în trecut am stat faţă In faţă ca potrivnici, aceasta să nu ne im­­pedice In viitor să ne dăm mâna. Şi Ungurii sunt o naţiune mică; şi el s’au mai îmbo­găţit cu o experienţa Locul nostru este sub steagul libertăţii. Acolo să ne adunăm a muri ori a Învinge. Tom ţine ca Ungarii !* Bar Ungurii deciseseră deja să nu între în Reichsrath. Efectul vor­birii lui Miletici fusese decizător. Agitatorul învinse curentul pornit de bărbaţii politici. La Viena, e lesne de înţeles, Sârbii perduseră simpatiile, fără ca în schimb să fie însă asiguraţi cu ceva din partea Ungurilor. Miletici se apropiase, ce-i drept, de Andrássy, Deák şi Eötvös, cărora, desigur, le făcuse servicii mari. Când ajunseră să negocieze însă, Ungurii nimic n’au vrut să dea Sârbilor, dar dela Viena de asemeni, cine să mal Intervină In fo­losul lor? La 1866 întemeiază deci „Za­­stava“, în care porneşte o luptă vio­lentă împotriva Ungurilor. Nu mai era deci acum nici cu Austria nici cu Ungurii, ci fericirea poporului său o aştepta dela prăbuşi­rea monarchiei, ceea­ ce aştepta dela răsboiul oriental, pe care ştia că Ru­sia va trebui să-l provoace. Din­amic al Polonilor, în favorul căror agita, şi din duşman al Rusiei, împotriva căreia tuna şi fulgera, se face muscalo­fil şi devisu­l era: Lume slavă dela Neva până la Adria! A luptat contra dualismului, con­tra ocupării Bosniei şi Herţegovinei, ca un zel şi un temperament de ad­mirat. Fericirea naţiunei sale era do­rinţa ce-’l încălzea întreaga fiinţă... S’a pus însă în conflict atât de acut cu stăpânii situaţiei, încât frângerea lui a fost o urmare fatală a luptei pătimaşe ce a purtat. Aşa, că dacă după­ ce a eșit din temniţă sufletul său A. 9 * s’a întunecat încetul cu încetul, a fost nu atât din causa torturelor ce a su­ferit dela pârcălab, ci din întristarea că lupta sa desinteresată şi vitejească, dusă un lung şir de ani, a rămas fără resultat practic pentru neamul său, că­rui nici măcar o autonomie bisericea­scă n’a ştiut să-’l câştige. Cumi să fie căuşele acestui sfîr­­şit fatal a unui caracter superior? Toate se pot reduce la o singură causă: Miletici era impresionist. El se conducea după sentiment numai şi ade­sea de impresiuni momentane. Raţiu­nea rece, ce se cere unui bărbat po­litic, răbdarea fără margini, perseve­­ranţa de-a nu te abate după calea pe care ai judecat o ca este bună — ca­lităţi pe cari de pildă Şaguna le avea cu atâta îmbelşugare — Miletici nu le poseda. Căci dacă le-ar fi avut, era peste putinţă să găsim în vieaţa lui atâtea sărituri, atâtea inconsecvenţe, să se încreadă mai mult Ungurilor, decât Austriacilor, să ceară Voivodi­­nai, când vedea strimtoarea austriaci­lor şi să se supere că Austria nu dă ceea­ ce nici Ungurii nu au făgăduit. De aceea, pe când de Şaguna al no­stru, spre pildă, se leagă o mulţime de creaţiuni, căci el era bărbat politic, Miletici al Serbilor îşi ia locul în isto­ria luptelor dintre 1861—82 ca un agitator ideal, ce-’i drept, dar’ care putu înzecit mai mult să folosească neamului sau dacă precumpenea în­­tr'însul elementul raţional care nu cel emoţionant. majestatea sa despre pact. După­ cum se anunţă din Viena, M. Sa a onorat balul industriaşilor , presenta sa. Cu acea ocasiune M. V. vorbind cu un mare fabricant, care­­şi-a exprimat temerea pentru viitoarele convenţiuni comerciale, i-a răspuns: — Va fi în adevăr o grea muncă adu­cerea sub un acoperiş a convenţiunilor comer­ciale. Vorbind cu un alt fabricant, dela care M Sa căuta a se informa asupra stărilor in­dustriale şi care s'a exprimat, că posifiunea industriaşilor depinde dela convenţia vamală cu Ungaria, M. Sa a răspuns: — Cu toată siguranța, vom rămâne Împreună! Această zicere Monarchul a repetat-o mai multor proprietari industriali, cu cari s'a întreținut. * Nouă reformă electorală în Austria. ,Reicshpost* publică în unul din numerele sale din urmă următoarele interesante rîn­­duri. »După­ ce am dat în zilele trecute şti­rea, că guvernul proiectează introducerea vo­tului universal, egal şi direct, am aflat că în această privinţă guvernul s’a consultat cu mai mulţi bărbaţi politici fruntaşi, Intre cari­e şi Lueger. Toţi s’au declarat pentru re­formă, şi părerea generală este, că dintre deputaţii curților privilegiate cel mult clu­bul polonez ar pune pieitedt realizării unei astfel de reforme. Este vădit, ceea­ ce s’a vă­­zut cu ocasiunea ultimelor alegeri, că cu în­lăturarea sistemului de alegere indirect, este de neapărată trebuinţă să se reformeze sis­temul electoral. — Din partea deputaţilor se poate aştepta guvernul la sprijin, însă nu este plăcută în cercurile de sus o atare reformă rmnnniMn n niaIa AAaa4Î4K tMA wcvish­mc auuiv ooto ot/uueiua um rea proprietate de garanţie a constituţiei ac­tuale. Dar, se crede, că dacă şi actualul Reichsrath va fi disolvat, neputând să lu­creze, va înceta şi din partea cercul lor de sus opoziţia pentru numita reformă. Fiecare zi, care prelungeşte actuala criză parlamen­tară, ajută realizarea reformei electorale­. Pe când în Austria vedem mereu cău­­tându-se stabilirea raporturilor dintre po­poare şi representanţa legislativă în forma cea mai echitabilă, în Ungaria stăm tot pe basa unor legi mediavele, — căci ,nu e timpul oportun“ pentru reforma electorală! ♦ Scandal în parlamentul ungu­resc. Şedinţa de Joi, 7 Februarie n., a parlamentului unguresc a fost un tea­tru de scene din cele mai scandaloase. R­ăul în *.oaie l-au avut Kossuthiştii, în frunte cu Frânezi, fiul tătâne­siu, cari cu o furie nebună s’au năpăstuit asupra guvernului, din pricina vărsării de sânge săcuesc la alegerea ultimă în Murăş-Oşorheiu, întreagă şedinţa numai de acest scandal a fost mistuită. Cel dintâiu a dat năvala Kossuth Ferencz, urmat apoi de toată ceata sa şovinistă din Dietă. „înaintea noastră — a erupt Kos­suth — sângele maghiar e scump şi cu toată puterea revoltei noastre ar trebui să-­i cerem socoteală unui astfel de gu­vern, care mai mult preţueşte silnicia puterii, decât sângele cetăţenilor maghiari. Pretindem pedepsire exemplară şi nu va fi pace, nici desbateri liniştite în Dietă, câtă vreme cei vinovaţi nu vor fi pedep­siţi cu cea mai mare asprime. Sângele concetăţenilor noştri strigă la ceriu şi noi în numele cadavrelor lor pretindem dreptate!“ In acelaşi ton şi doar’ cu mai multă bruscheţă au păşit apoi pe rînd ceilalţi Rossihişti, provocând un scandal, cum rar s’a mai pomenit în Dieta un­gurească. După rostirea mulţimea de in­terpelaţii în causă, toţi au ameninţat guvernul, că şedinţe n’au să se mai ţină în Dietă, până­ ce nu li­ se împlineşte cererea aşa cum ei o vor, faţă de cei­ ce au pricinuit vărsarea sângelui de Săcai turbulenţi. Zadarnic li­ s’a promis an­cheta cea mai severă în afacerea ale­gerii. — Kossuthiştii neîmblânziţi au rămas, înţelegem şi noi indignaţiunea lor pentru acest cas recent; uită însă şovi­­niştii, că de zeci de ori mai barbari au fost geandarmii lor faţă de Români în mai multe locuri şi la dese ocasiuni; dar atunci Kossuthiştii tot se făceau urechie surdă și nu știau, nu vedeau nimic. Cu tot dreptul întreabă deci aBuda­­pesti Hírlap, în numărul de eri pe Kos­suth Ferencz, că sub guvernul lui Bánf­­fy unde era el oare?—Ivitu-s’au atunci îndeosebi caşuri de-acestea, cu mult mai revoltătoare, chiar la comandă de sus. Atunci și pentru acel sânge de cetăţeni vărsat n’a avut Kossuth Ferencz inimă să se revolte? — Atunci Kossuth nu voia să ştie nimic de caşuri de-aseme­­nea natură; le privia printre degete şi nu­’l apuca nici o furie în contra celui mai vinovat de sângele vărsat. Natural! Doar’ Kossuth nu simţia pe atunci; el era omul lui Bánffy, de care numai numele­’l deosebeşte şi azi. * Ruina „domnilor*. Ziarul _Ma­gyar Szó*, ocupându-se de ruina pro­gresivă a proprietăţii din Ungaria pro­priu zisă, aduce o serie de date ofi­ciale, cari cu drept cuvânt pot pune pe gânduri pe cel­ ce se preocupă de soartea poporului ighemon. Bată seama proprietăţilor vândute prin licitaţie în­tr’o serie de ani. Din aceste date resultă, că nu­mărul proprietarilor, cari se ruinează, e în creştere ; şi că dela 1891 1899 1891, s’au vândut 14.978 proprietăţi. 1893, 1893, 1894, 1897, 1898, 1899, 9­9­0 16.090 15.363 14.922 18.857 18 070 19.930

Next