Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1901 (Anul 5, nr. 122-243)

1901-10-28 / nr. 201

A ra­dui V* Arad, Duminecă 28 Octomvrie (10 Noemvrie) 1901I f 201 Manuscripte nu senapolază POPORULUI redacţia Arad, Deák Ferencz-u. nr 20 ABONAMENTUL i’entru Austro-Ungaria s pe un an 20 cor. pe V* an 10 cor.; pe lU de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. \-rii de Duminecă pe an — 4 coroane. — Centru România și străinătate pe an; ‘infranci. ADMINISTRAŢIA­­ Arad, Deák Ferencz-n. nr20 INSERŢIUNILE­­ de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu s­e primesc. Ajutor Secuilor! O tânguire generală şi un apel desperat resunt pe toate strunele „patriotismului“: „Ajutor Secuilor“! Presa maghiară nu încetează de a repeta mereu această lozincă, zi de zi intonându-o şi îmbrăcând-o în fel de fel de composiţii stilare. Pe când însă acel apel se face într’una la publicul maghiar, la so­cietăţile maghiare şi la stat, în favo­rul nenorociţilor urmaşi al rămăşiţe­lor hunice, — s’a găsit şi un om al faptelor, nu numai al vorbelor, s’a găsit omul care nu azi, ci chiar acum căte­ va decenii, a pus basele „salvă­rii“ Secuilor. Dar acest om a fost şi este, marele şi celebrul, neîntrecutul secui, Ugrón Gábor. Ugrón Gábor a înfiinţat o bancă în Székelyudvarhely, o bancă de cre­dit şi economie, pentru a servi de isvor de îndulcire, asigurare şi pro­gres, neamului ecu secuiesc. Scris este Insă In Sfânta Scrip­tură, că cel ce sligeşte altarului din altar să se hrănească, şi cucernicul politician şi financiar Ugran, creştin fiind, direcţia băncii în providenţialele sale măni a luat-o. Bine stabilita a­­ceastă instituţie economică-financiară, mântuitoare şi îmbogăţitoare pentru Secul, apucase pe­­ calea cea mai bună. Emigrările celor cari au plecat în voiagiu de ... plăcere in România şi America, erau semne ca face bune treburi banca lui Ugron. Şi îi mergea aşa de bine institutului ugronist, în­cât nu­­ mai ajungeau banii de îm­prumutat, aşa că o mare parte din clienţii săi nevoiţi au fost sâ meargă şi pe la „Albina“, strigând în gura mare şi din tot sufletul: „Ajutor Se­cuilor" ! Uite evident ca acest lucru, de-a apela la o bancă românească, la o bancă ce nu seamănă cu cea din Şopron de ex. şi cu alte institute „patrio­tice“, a provocat o revoltă în puri­taneie suflete de conducători şo­­vinişti. Secuii să cadă pe mâni „daco-ro­­maniste* ? Căci doar’ n’a fi vorba de mila celor apăsaţi pentru opresori? Cel puţin în lexiconul obiceiurilor şoviniste nu e­xista această concep­­ţiune! Şi de ce să meargă Secuii după ajutor la Valahi, când Ugrón, de ex nată de ce mare avantagii s’a bucu­rat din partea băncii asie naţionale secuieşti din Szék­elyudvarhely . Capitalul cu care s’a înfiinţat banca diriguită de Ugrón Gábor, a fost de 100 000 coroane ; depunerile ce s’au făcut la bancă, au fost de 1,300 000; şi Ugron, a luat cu îm­­p numit dela banca sa suma de 700 000 îdeeâ şapte sute de mii coroane. De ce nu *l-n* fi imitat şi alt i ceniu ? Credem câ ajunge gluma! Gospodăria lui Ugron, cel cu „si­tuaţi­a încurcată", gospodăria furniso­rul de orz pentru... guvern, în mate­rie de bancă, gospodăria omului care a căutat să fie rehabilitat prin alegerea sa de deputat, la ultimele alegeri; gospodăria prin care jumă­tate din capitalul unei bănci române în sarcina directorului său, a direc­torului său, care se găseşte îa si­tuaţie materială foarte încurcată — lucru de notorietate publică, — a dus banca Székely­ud­varhely la fa­liment. Dacă astfel se îngrijesc şoviniştii de soarta Secuilor, dacă aşa „sal­vează“ pe acel nenorocit popor, cre­dem că nu păcătuim dacă ridicăm şi noi glasul stringând: Ajutor Secuilor ! Bare ajutorul în astfel de împre­juri şi astăzi, nu poate fi altul decât. Trimiteţi procurorii pe capul vino­vaţilor ! amintim, de om, ca comitatul Tolna are o datorie de 2,3 milioane de fiorini. Inie­a datorie­i a ministrului de interne al noului sistem (sic!) are să fie, de a nu permite ca oraşele şi comitatele să pună nici un fel de imposiîe; cacî am ajuns deja în acel stadiu, de comunele mici se prăbuşesc sub greutatea dărilor supl montare­. Bine o spune veteranul, dar’ şi sub fericitul sistem nou se pare că sa potri­veşte ca şi la trecut: ....nebunul trage nădejde !“ Noul a­lgert. Deputaţii car! au câştigat câte n­ouă mandate la al­gerile g­rer le au demisionat din următoarele cercuri: Barat­a­i Bea din Qyoma, Hi­­eronymi Károly din Csacza şi Rakovtky Istv­án din Zsomboké'.. E probabil că Luni va anunţa pre­şedintele Dietei vaca­ţa acestor trei cercuri şi se vor orândui nouile alegeri prina ocuparea lor.« Alegerile din Croaţia Alegerile în Croaţia s’au săvîrşit în zilele aceste cu o însemnata biruinţă a aderenţilor stăpânirei. Lucru, care de altfel se pute prevedea, după ştirile sosite dela faţa locului, unde „libertatea“ alegerilor a înflorit ca pe vremuri e lui Banffy, săracul! Alt ge­rile s'au ţinut în 19 cercuri. Aleşi au fost 11 partis­ani ai guvernului „naţionali , 6 coaliţionali şi doi din partidul de drept. Ziarele maghiare comentând acest resultat al alegerilor, constată că majoritatea locuitorilor Croaţiei „s’a desmttecit şi mărturiseşte pincipiile liberalismului“. Singur „Magyar Sző” e incă tot nemulţumit, şi de sigur va fi vecinic nemulţumit, căci nici-când nu va ajunge să'şi vadă împlinit visul de a vedè o Croaţie maghiară. * Pustiirea oraşelor şi comita­telor Lui Hazánk eu scriu, din partea unu veteran amic al sau următoarele: »Un asasin are aceasta seară; şi acela este că în ultimele decenii s'a făcut o îngrozitoare gospodărie, nu numai în urma negligen­­ţei miniştrilor de interne de p­­remi, ci chiar cu aproabarea acelora. Dacă comitatele se înglodează în datorii şi sporesc dă fie suplimentare pe caşul toporului, aşa că acela ne mai putendu le suporta la lumea în cap, — ce va fi urmarea ? Nu poate fi alta decât un mare faliment material. Unii zic, că comitatele şi comunele, în lip­sa auto­nomiei ce au îşi hotăresc singure soar­tea. Pe hâ­tîs aşa este, dar­ de fapt — o lungă experienţă ne o dovedeşte — nu. Ştim din vremea regimeior Tisza—Banffy, că afacerile m­uicipale le hotăreşte câte o clică de 8—10 oameni, nu comitatul, câ­t majoritatea representantei este în general o maşină pentru votare­­ de împrumuturi şi nou' pr­uncuri In urma acestui fel de procedure, Bânffy „martirul“! Am ajuns s’o vedem şi pe asta! Bânffy martir al măreţ­ior sale „idei“ politice! Şi această promoţiune i-o face o broşură nemţească, la apariţia căreia nu puteam prevedea din ce tufa o să sara Yam­irele. “ JT ----­E vorba, de o broşură apărută sub titlul „Cuvânt adevorat despre Ungaria“, scrisă de un oare­care bul­gar von Syda'­off, în nemţeşte. Anan­sa unei „opere“ politice in­spirate de fostul paşă al Bistriţei şi mai apoi prim pandur al ţârii, ar fi o per­­dere de vreme ; deci, nu ne vom opri la gentileţele chinezeşti cu cari sunt apostrofaţi mai ales „primejdioşii Va­lahi“ ci vom presenta dovedirea mar­tirului providenţialului Bánffy. Până a Intra însă în această sentenţioasă afacere, ne permitem o parantesă. „Budapesti Hírlap", în fruntea altor ziare maghiare, nu se sileşte de a se ocupa de acel fleac politico-literar, ba se ocupă chiar la loc de frunte de broşura care face pe Széll cu ouc şi cu oţet, a­cum e vor­ba româ­nească. Şi nu atât pentru a-­şi spera pe actualul stăpân, ei mai ales pen­tru a face cunoscute bazaconiile ban­­ifyste debitate în contul naţionalită­ţilor din patrie şi din Monarchie, zia­­rul guvernamental nu pierde ocazia de a-şi da cumpăna „patriotismului“. Insanităţile bulgarului banffyean sunt redate de „Budapesti Hírlap“ cu fidelitatea cronicarului, ca dovadă de complacere, de solidaritate şi suc­cesiune în sentimentele pe cari le au şi caută să le cultive şi actualii de­­tentori ai puterii, ca şi cei anteriori. Dar, sâ-i lăsăm tăvălindu-se în „legea, dreptul şi dreptatea" lor, şi să vedem ironia mărirei, ironia pro­videnţialului, care în termeni obicinu­iţi se numeşte ridicol; de astă-dată ridicol bulgăresco-patriotic, sub firma : Bânffy imperator ! Iată ce idei se învîrteau—vorba vine — în extra­ordinarul cap al Iul Dezső : , Bji­fy a voit Bă creeze o IL g*nie tare — zice dl von ... off —, dar’ și o Austrie tare (Cu „hunezui® Német? R d); eî a voit să facă puternică mor­ar, h­a comună, ca in­fluenţa d­aă se In'­nde până !» Coarnele de Aur şi până la Marea N­agră Visa (Curata vorbă, dacă ’i vorba !­­) ca şi vasele monarchie! să poruncească dincolo de mări ca şi ale Germaniei şi ale A­gliei. Ce de nimică este faţă cu aceasta, po­itica lui Coloman Szé­l, care culminează Ir dorinţa ca domnii agrari să-’şi poată vinde bucatele. (A eşit cuiul du sac I R.) Aici putea sa meargă condeiul banffyst până la consecvenţa. Ni­meni nu e profet în ţeara sa. Ori vrea să lase pe cetitori să tragă această consecvenţă pentru fostul stăpân al „cassel de partid“ ? Dar’ sâ urmăm pe panegiristul politicei milenare a lul Banffy­ .Baronul Banffy e mereu Incurg­urat de spioni. (Sărăcuî! R.) Astăzi îa Ungaria e păzit de panduri marele măiestru de curte, In loc de a 8 păziţi rgmţii parslavi. (Nu prea pare a se fl întors­­maşina*­lamei aşa tare! R.) Poliţia pusă la cale de prim­-ramistru urmăreşte fiecare pas al lui Baffy şi dă seamă exact superiorului său stăpân despre toate vizitele ce face sau primeşte Barffy (Ce goană, domnule ! ! R.) Ori­ce bărbat politic, care Indrilspeşte să stea la legături cu Barffy, e sub poză de detectivi; şi dacă primul ministru afli că vre-un deputat liberal a visitat pe Barffy seara ’i se face aspre imputaţîuni la ch-bă. Ş’apoi să zică cineva că acesta nu­’l martir? Ba să mai zică cineva că d’al­de ăştia sunt oameni Întregi la minte! Şi aceştia sunt „aleşii“ „naţiunei“! Bin Bucovina. Adunarea comitetului central al par­tidului poporal naţional. Luni in 4 Nosmvrne a. P. n. Comitetul central al partidului poporal­ raţional a ţinut o adunare plenară în care s’a del­berat asupra situaţiei po­litice actuale a Românilor din Bucovina. Urmând Invitării făcute de un corn i-­ exmis de­ ambele criburi române, cei dieta­ şi cel parlamentar, s’a ales o comisiune de patru membri, Însărcinată cu purtarea conferenţi­­lor, cu o altă corcisiune exmisă de numitul comitet. S’a proclamat candidat al partidu­lui poporal naţional pentru mandatul vacant din districtul Câmpulungului pentru dieta ţăril dr protoprizbiter din Vatra Dornei G­orgi Baimoş. S’a deliberat asupra situ­aţiei economice a poporului român rural şi asupra mijloacelor de îmbunătăţire. S’a decis a organisa o acţiune energică contra sistemului actual pe terenul politic şcolar. S’a decis cooperarea mai multor persoane !n Comitetuî central al partidului poporal, tu fine s’a discutat asupra mai multor ceetmni de organisare. Privitor la situaţia pe terenul şcolar l’a d iei şi următoarea resoluţiune: Comitetul central al partidului poporal naţional, adunat în 4 Noemvrie 1901, con­­statează, că pe terenul şcolii la toată în­tinderea nu se ţine cont de drepturile şi dorinţ­­e poporului şi institutorilor, la organi­­zarea şi la inspectarea şcolilor; protestează contra sistemuli dominant de înstrăinare a şcolilor prin reprimarea limbei române în favorul Blaviamului, protestează energic contra recentelor încercări, de a desfiinţa catedra de limbă română la g­manastul superior c. r. de stat din Cernauţ, drept acordat Românilor înainte de peste jumă­­tate de secol prin prea înalta voinţă a Majestăţii Sale Impăratului, decide, ca să se facă preparativele pentru un act impo­sant şi energic, la care poporul român va fi invitat la vreme, ca să participe.

Next