Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1901 (Anul 5, nr. 122-243)
1901-10-28 / nr. 201
A radui V* Arad, Duminecă 28 Octomvrie (10 Noemvrie) 1901I f 201 Manuscripte nu senapolază POPORULUI redacţia Arad, Deák Ferencz-u. nr 20 ABONAMENTUL i’entru Austro-Ungaria s pe un an 20 cor. pe V* an 10 cor.; pe lU de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. \-rii de Duminecă pe an — 4 coroane. — Centru România și străinătate pe an; ‘infranci. ADMINISTRAŢIA Arad, Deák Ferencz-n. nr20 INSERŢIUNILE de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu se primesc. Ajutor Secuilor! O tânguire generală şi un apel desperat resunt pe toate strunele „patriotismului“: „Ajutor Secuilor“! Presa maghiară nu încetează de a repeta mereu această lozincă, zi de zi intonându-o şi îmbrăcând-o în fel de fel de composiţii stilare. Pe când însă acel apel se face într’una la publicul maghiar, la societăţile maghiare şi la stat, în favorul nenorociţilor urmaşi al rămăşiţelor hunice, — s’a găsit şi un om al faptelor, nu numai al vorbelor, s’a găsit omul care nu azi, ci chiar acum căte va decenii, a pus basele „salvării“ Secuilor. Dar acest om a fost şi este, marele şi celebrul, neîntrecutul secui, Ugrón Gábor. Ugrón Gábor a înfiinţat o bancă în Székelyudvarhely, o bancă de credit şi economie, pentru a servi de isvor de îndulcire, asigurare şi progres, neamului ecu secuiesc. Scris este Insă In Sfânta Scriptură, că cel ce sligeşte altarului din altar să se hrănească, şi cucernicul politician şi financiar Ugran, creştin fiind, direcţia băncii în providenţialele sale măni a luat-o. Bine stabilita această instituţie economică-financiară, mântuitoare şi îmbogăţitoare pentru Secul, apucase pe calea cea mai bună. Emigrările celor cari au plecat în voiagiu de ... plăcere in România şi America, erau semne ca face bune treburi banca lui Ugron. Şi îi mergea aşa de bine institutului ugronist, încât nu mai ajungeau banii de împrumutat, aşa că o mare parte din clienţii săi nevoiţi au fost sâ meargă şi pe la „Albina“, strigând în gura mare şi din tot sufletul: „Ajutor Secuilor" ! Uite evident ca acest lucru, de-a apela la o bancă românească, la o bancă ce nu seamănă cu cea din Şopron de ex. şi cu alte institute „patriotice“, a provocat o revoltă în puritaneie suflete de conducători şovinişti. Secuii să cadă pe mâni „daco-romaniste* ? Căci doar’ n’a fi vorba de mila celor apăsaţi pentru opresori? Cel puţin în lexiconul obiceiurilor şoviniste nu exista această concepţiune! Şi de ce să meargă Secuii după ajutor la Valahi, când Ugrón, de ex nată de ce mare avantagii s’a bucurat din partea băncii asie naţionale secuieşti din Székelyudvarhely . Capitalul cu care s’a înfiinţat banca diriguită de Ugrón Gábor, a fost de 100 000 coroane ; depunerile ce s’au făcut la bancă, au fost de 1,300 000; şi Ugron, a luat cu împ numit dela banca sa suma de 700 000 îdeeâ şapte sute de mii coroane. De ce nu *l-n* fi imitat şi alt i ceniu ? Credem câ ajunge gluma! Gospodăria lui Ugron, cel cu „situaţia încurcată", gospodăria furnisorul de orz pentru... guvern, în materie de bancă, gospodăria omului care a căutat să fie rehabilitat prin alegerea sa de deputat, la ultimele alegeri; gospodăria prin care jumătate din capitalul unei bănci române în sarcina directorului său, a directorului său, care se găseşte îa situaţie materială foarte încurcată — lucru de notorietate publică, — a dus banca Székelyudvarhely la faliment. Dacă astfel se îngrijesc şoviniştii de soarta Secuilor, dacă aşa „salvează“ pe acel nenorocit popor, credem că nu păcătuim dacă ridicăm şi noi glasul stringând: Ajutor Secuilor ! Bare ajutorul în astfel de împrejuri şi astăzi, nu poate fi altul decât. Trimiteţi procurorii pe capul vinovaţilor ! amintim, de om, ca comitatul Tolna are o datorie de 2,3 milioane de fiorini. Iniea datoriei a ministrului de interne al noului sistem (sic!) are să fie, de a nu permite ca oraşele şi comitatele să pună nici un fel de imposiîe; cacî am ajuns deja în acel stadiu, de comunele mici se prăbuşesc sub greutatea dărilor supl montare. Bine o spune veteranul, dar’ şi sub fericitul sistem nou se pare că sa potriveşte ca şi la trecut: ....nebunul trage nădejde !“ Noul algert. Deputaţii car! au câştigat câte nouă mandate la algerile grer le au demisionat din următoarele cercuri: Baratai Bea din Qyoma, Hieronymi Károly din Csacza şi Rakovtky István din Zsomboké'.. E probabil că Luni va anunţa preşedintele Dietei vacaţa acestor trei cercuri şi se vor orândui nouile alegeri prina ocuparea lor.« Alegerile din Croaţia Alegerile în Croaţia s’au săvîrşit în zilele aceste cu o însemnata biruinţă a aderenţilor stăpânirei. Lucru, care de altfel se pute prevedea, după ştirile sosite dela faţa locului, unde „libertatea“ alegerilor a înflorit ca pe vremuri e lui Banffy, săracul! Alt gerile s'au ţinut în 19 cercuri. Aleşi au fost 11 partisani ai guvernului „naţionali , 6 coaliţionali şi doi din partidul de drept. Ziarele maghiare comentând acest resultat al alegerilor, constată că majoritatea locuitorilor Croaţiei „s’a desmttecit şi mărturiseşte pincipiile liberalismului“. Singur „Magyar Sző” e incă tot nemulţumit, şi de sigur va fi vecinic nemulţumit, căci nici-când nu va ajunge să'şi vadă împlinit visul de a vedè o Croaţie maghiară. * Pustiirea oraşelor şi comitatelor Lui Hazánk eu scriu, din partea unu veteran amic al sau următoarele: »Un asasin are aceasta seară; şi acela este că în ultimele decenii s'a făcut o îngrozitoare gospodărie, nu numai în urma negligenţei miniştrilor de interne de premi, ci chiar cu aproabarea acelora. Dacă comitatele se înglodează în datorii şi sporesc dă fie suplimentare pe caşul toporului, aşa că acela ne mai putendu le suporta la lumea în cap, — ce va fi urmarea ? Nu poate fi alta decât un mare faliment material. Unii zic, că comitatele şi comunele, în lipsa autonomiei ce au îşi hotăresc singure soartea. Pe hâtîs aşa este, dar de fapt — o lungă experienţă ne o dovedeşte — nu. Ştim din vremea regimeior Tisza—Banffy, că afacerile muicipale le hotăreşte câte o clică de 8—10 oameni, nu comitatul, cât majoritatea representantei este în general o maşină pentru votare de împrumuturi şi nou' pruncuri In urma acestui fel de procedure, Bânffy „martirul“! Am ajuns s’o vedem şi pe asta! Bânffy martir al măreţior sale „idei“ politice! Şi această promoţiune i-o face o broşură nemţească, la apariţia căreia nu puteam prevedea din ce tufa o să sara Yamirele. “ JT ----E vorba, de o broşură apărută sub titlul „Cuvânt adevorat despre Ungaria“, scrisă de un oarecare bulgar von Syda'off, în nemţeşte. Anansa unei „opere“ politice inspirate de fostul paşă al Bistriţei şi mai apoi prim pandur al ţârii, ar fi o perdere de vreme ; deci, nu ne vom opri la gentileţele chinezeşti cu cari sunt apostrofaţi mai ales „primejdioşii Valahi“ ci vom presenta dovedirea martirului providenţialului Bánffy. Până a Intra însă în această sentenţioasă afacere, ne permitem o parantesă. „Budapesti Hírlap", în fruntea altor ziare maghiare, nu se sileşte de a se ocupa de acel fleac politico-literar, ba se ocupă chiar la loc de frunte de broşura care face pe Széll cu ouc şi cu oţet, acum e vorba românească. Şi nu atât pentru a-şi spera pe actualul stăpân, ei mai ales pentru a face cunoscute bazaconiile banifyste debitate în contul naţionalităţilor din patrie şi din Monarchie, ziarul guvernamental nu pierde ocazia de a-şi da cumpăna „patriotismului“. Insanităţile bulgarului banffyean sunt redate de „Budapesti Hírlap“ cu fidelitatea cronicarului, ca dovadă de complacere, de solidaritate şi succesiune în sentimentele pe cari le au şi caută să le cultive şi actualii detentori ai puterii, ca şi cei anteriori. Dar, sâ-i lăsăm tăvălindu-se în „legea, dreptul şi dreptatea" lor, şi să vedem ironia mărirei, ironia providenţialului, care în termeni obicinuiţi se numeşte ridicol; de astă-dată ridicol bulgăresco-patriotic, sub firma : Bânffy imperator ! Iată ce idei se învîrteau—vorba vine — în extraordinarul cap al Iul Dezső : , Bjify a voit Bă creeze o IL g*nie tare — zice dl von ... off —, dar’ și o Austrie tare (Cu „hunezui® Német? R d); eî a voit să facă puternică morar, ha comună, ca influenţa daă se In'nde până !» Coarnele de Aur şi până la Marea Nagră Visa (Curata vorbă, dacă ’i vorba !) ca şi vasele monarchie! să poruncească dincolo de mări ca şi ale Germaniei şi ale Agliei. Ce de nimică este faţă cu aceasta, poitica lui Coloman Szél, care culminează Ir dorinţa ca domnii agrari să-’şi poată vinde bucatele. (A eşit cuiul du sac I R.) Aici putea sa meargă condeiul banffyst până la consecvenţa. Nimeni nu e profet în ţeara sa. Ori vrea să lase pe cetitori să tragă această consecvenţă pentru fostul stăpân al „cassel de partid“ ? Dar’ sâ urmăm pe panegiristul politicei milenare a lul Banffy .Baronul Banffy e mereu Incurgurat de spioni. (Sărăcuî! R.) Astăzi îa Ungaria e păzit de panduri marele măiestru de curte, In loc de a 8 păziţi rgmţii parslavi. (Nu prea pare a se fl întorsmaşina*lamei aşa tare! R.) Poliţia pusă la cale de prim-ramistru urmăreşte fiecare pas al lui Baffy şi dă seamă exact superiorului său stăpân despre toate vizitele ce face sau primeşte Barffy (Ce goană, domnule ! ! R.) Orice bărbat politic, care Indrilspeşte să stea la legături cu Barffy, e sub poză de detectivi; şi dacă primul ministru afli că vre-un deputat liberal a visitat pe Barffy seara ’i se face aspre imputaţîuni la ch-bă. Ş’apoi să zică cineva că acesta nu’l martir? Ba să mai zică cineva că d’alde ăştia sunt oameni Întregi la minte! Şi aceştia sunt „aleşii“ „naţiunei“! Bin Bucovina. Adunarea comitetului central al partidului poporal naţional. Luni in 4 Nosmvrne a. P. n. Comitetul central al partidului poporal raţional a ţinut o adunare plenară în care s’a delberat asupra situaţiei politice actuale a Românilor din Bucovina. Urmând Invitării făcute de un corn i- exmis de ambele criburi române, cei dieta şi cel parlamentar, s’a ales o comisiune de patru membri, Însărcinată cu purtarea conferenţilor, cu o altă corcisiune exmisă de numitul comitet. S’a proclamat candidat al partidului poporal naţional pentru mandatul vacant din districtul Câmpulungului pentru dieta ţăril dr protoprizbiter din Vatra Dornei Gorgi Baimoş. S’a deliberat asupra situaţiei economice a poporului român rural şi asupra mijloacelor de îmbunătăţire. S’a decis a organisa o acţiune energică contra sistemului actual pe terenul politic şcolar. S’a decis cooperarea mai multor persoane !n Comitetuî central al partidului poporal, tu fine s’a discutat asupra mai multor ceetmni de organisare. Privitor la situaţia pe terenul şcolar l’a d iei şi următoarea resoluţiune: Comitetul central al partidului poporal naţional, adunat în 4 Noemvrie 1901, constatează, că pe terenul şcolii la toată întinderea nu se ţine cont de drepturile şi dorinţe poporului şi institutorilor, la organizarea şi la inspectarea şcolilor; protestează contra sistemuli dominant de înstrăinare a şcolilor prin reprimarea limbei române în favorul Blaviamului, protestează energic contra recentelor încercări, de a desfiinţa catedra de limbă română la gmanastul superior c. r. de stat din Cernauţ, drept acordat Românilor înainte de peste jumătate de secol prin prea înalta voinţă a Majestăţii Sale Impăratului, decide, ca să se facă preparativele pentru un act imposant şi energic, la care poporul român va fi invitat la vreme, ca să participe.