Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1902 (Anul 6, nr. 120-242)
1902-10-26 / nr. 198
Anul VI, Arad, Sâmbătă, 30 Octomvrie (8 Noemvrie) 1903 Mp. 198 REDACȚIA Manuscripte nu se înapoiază. POPORULUI Anul VI. Număr de Duminecă Nr. 1 Arad, Deák Ferencz-utcza nr. 20. ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungaria: pe un an . . . 20 cpr. pe 12 an ... 10 , pe an . . . 5 . de 1 lună ... 2 . N-rii de Duminecă pe an 4 coroane. Pentru România şi străinătate pe an 40 franci. ADMINISTRAŢIA Arad, Deák Ferenc Batoza nr. 20 INSERŢIUNILE: de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b. de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte in Arad. Telefon pentru oraş şi comitat Scrisori nefrancate nu se primesc Sinodul extraordinar al eparchiei Aradului. Se ştie,că în şedinţa I-ă a Sinodului aradan extraordinar ţinut Duminecă s’a ales o comisie de 9 membrii, şi anume : C. Gurban, Dr. I. Trăilescu, R. Ciorogariu, Dr. N. Oncu, Dr. I. Suciu, M. Veliciu, P. Truţa, Dr. N. Oprean şi N. Zigre, care să ia la desbatere şi sa presente proiect de conclus asupra raportului Consistorului. Tot la aceasta comisie a fost trimisă şi propunerea lui I. Beleş, care zicea că Sinodul nu e bine convocat, deci să nici nu ţină şedinţă. Vorbirea dlui Dr. I. Suciu. Asupra acestei propunere la referat Dr. I. Suciu în chipul următor: Venerat Sinod! Nu e prea măgulitor pentru noi, Romănul de legea ortodoxă al acestei patrii, că în restimp de peste 3 decenii nu s’a aflat nimeni, care să-’şi dedice vieaţa sa pentru a scrie un comentar complet, o carte ştienţifică asupra legii fundamentale a bisericei noastre. Este adevărat, că dispoziţiile „ Statutului Organic“ sunt atât de clare, atât de neîndoielnice la înţeles, încât tot omul de bună credinţă, şi fără ajutorul unui comentar, uşor se poate orienta, chiar şi dacă ar fi cu totul laic în regulele elementare a Interpretării de lege. N’are adică să înţeleagă altcum,, decât cum chiar dispune eul referitor al legii. Laicii însă foarte rar tulbură apa cu întervertirea legii, şi dacă o şi încearcă, faţă cu explicări serioase îndată cedează. Cu atât mai des o încearcă şi cu atât mai periculoşi sunt unii „esperţi" întervertitori, cari cu provocare la un trecut oarecare pe terenul bisericesc, la cunoştinţele ce afirmativ le au şi la experinţele cari zic ei că le posed, cu o neconştienţiositate fără seamăn tot mereu încearcă a da înţeles fals disposiţiunilor „Statutului Organic", subcăpând In mod clandestin fundamentul existenţei bisericei noastre. I. Beleş (întrerupând) Noi, ce vrei să zici cu ay aszta? Dr. Suciu: Vorbesc în general dacă totuşi D-Ta te simţeşti atins, n’am ce-ţi face... Un exemplu clasic de intervertire şi explicare falsă a „Stat. Org. este propunerea dlui Ioan Beleş. D-Sa trage la îndoială legalitatea acestui Sinod eparchial extraordinar pe temeiul, că nu este coadunat la convocarea I. P. S. Sale, a Mitropolitului. 1. Beleş (întrerupe din nou) Nu-i adevărat, propunerea me nu conţine aşa ceva. • • Dr. Suciu: Asigur pe dl Beleş că dacă la primul auz a propunerii sale, om de temperament viu cum sunt, n’am eşit din flegmă, acum, după ce am primit asta la această masă a referenţilor, orice va mai zice, sângele rece nu-l voiu pierde. (Aplause) Fiindcă dl Beleş cutează a nega textul propunerii sale, deşi l-am citit odată pe întreg, o să citez pasajul respectiv încă odată: „Convocarea Sinodului electoral, va să zică în afacerea alegerei de episcop, pentru fiecare ulterioară şedinţă în formă legală are să se facă nu prin Consistor, ci singur prin preşedintele Sinodului electoral, aşadar naşul present prin însuşi Mitropolitul. „După ce Sinodul la această şedinţă extraordinară nu sa convocat în forma legală prin Mitropolitul... Să mai continuu? (Strigări: Destul!) Constat în faţa Sinodului, că adevăr grăisem, întreb acum pe dl Beleş, de unde a luat idea, că acest Sinod Mitropolitul avea să-l convoace şi pe basa cărora§-l al „Stat. Org.„ susţine că acest Sinod este convocat nelegal din partea Consistorului eparchial? D Sa, e drept, îşi dă silinţa a ne capacita, cu ajutorul unor sofisme, să-i credem că acest Sinod ar fi a se privi de Sinod electoral, fiindcă e conchiemat a desbate asupra unei chestii, „care e în legătură cu alegerea de episcop“. Sofismele D-Sale însă n’au nici o basă reală. Chiar dacă la „Sinod electoral" am fi conchiemaţi, oare Mitropolitul avea să ne concheme? Oare Sinodul electoral din 30 Mai (12 Iunie) a. c. nu car Consistorul din Arad l-a conchiemat şi nici decum Mitropolitul? Unde a fost dl Beleş de n’a excepţionat atunci convocarea? N’a excepţionat-o însă pentru că înţelesul cilor 89 şi 90 din „Stat Organic“ este neîndoios şi nu se poate explica altcum, decât, că în cas de vacanţă, Sinodul Eparchial, atât cel ordinar cât şi cel extraordinar, numai „consistorul respectiv" are dreptul să-l convoace oricare altă explicare a legii, este Interpretare falsă. — Chiar şi la Sinoade electorale, legea nu pretinde alta decât, ca Consistorul să fie conţeles cu mitropolitul asupra terminului de convocare. Şi asta numai, ca Mitropolitu care are dreptul să conducă alegerea în persoană, să nu fie cumva împedecât aşa de acest drept al său. Ştim, Venerat Sinod, că „Statutul Organic“ cuprinde dispoziţii separate referitoare la „alegerea episcopului“, prin care prescrie amănunţit tot decursul alegerii, dispunând că „alegerea“ o conduce Mitropolitul ori mandatarul său". Aşadar singur numai actul alegerii are a se face prin un Sinod presidiat de Mitropolitul ori mandatarul său. Şi dacă dl Beleş susţine, că în acest Sinod ar trebui să prezidieze P. S. Sa Mitropolitul, am să-i răspund că pe noi nimenu ne-a convocat ca să alegem, avem doar episcop legal ales (aplause, strigări frenetice : Trăiască Mangra). Ce act de „alegere“ ar avea aşadar Mitropolitul să conducă în sinodul de azi ? O mai încearcă dl Beleş a presenta acest Sinod de atare, care are a se considera de continuare a Sinodului electoral din 30 Maiu (12 Iunie) remaa, după cum zice D-Sa, în permanență. — Ear un neadevăr. — Sinodul Electoral s’a încheiat în toată regula și nimeni n’a decretat că are a se considera de rămas in permanență. Nici că se pută decreta asta, fiind-că „Statutul Organic" numai pentru alt cas, și adecă pentru cel al alegerii de Mitropolit dispune, ca Congresul să aştepte în permanenţă sosirea întăririi prea înulte a alesului. — Şi congresul însă numai în caşul, dacă de Mitropolit este aleasă o persoană, care are deja gradul de archiere... Intenţiunea acestei disposiţii din Statut“ e uşor explicabilă. — Pe Mitropolit adecă însuşi Congresul îl introduce în scaunul mitropolitan. Deci congresul nu numai că alege, ci şi introduce pe alesul Mitropolit In funcţiunea sa înaltă. Sinodul însă nu este chiemat a introduce pe noul episcop în scaunul archieresc, avănd să o facă astă Mitropolitul ori mandatarul său, fără de Sinod. Nici pe basa analogiei nu se poate dar afirma, că Sinocul nostru eparchial ar avea să se considere în permanenţă. Mai am să observ, că logica propunerii dlui Beleş e foarte excepţionabilă şi din punctul de vedere al celei mai elementare resonări. D-Sa zice adică, că acest Sinod fiind conchiemat nelegal, nu se poate întruni legal şi nu poate aduce concluse valide. Ei bine, dar uită D-Sa, că dacă suntem în necapacitate de a aduce concluse valide, cum am putea noi primi prin vot valid propunerea D-Sale. Şi iarăş, dacă suntem în drept de a decide valid asupra propunerii D-Sale, tot aşa de valid putem decide şi asupra raportului Consistorului nostru. Din aceste motive comisiunea esmisă substerne Ven. Sinod următorul proiect de condus: Considerând că în sensul disposiţiunilor positive din aul 89 din Stat. Organic, Sinodul să poate conchema în sesiune extraordinară de câte ori cere trebuinţa şi urgenţa. Considerând că în sensul aului 90 din Statutul Organic în cas de vacanţă a scaunului episcopesc, convocarea Sinodului atât ordinar cât şi extraordinar se face prin Consistor; Considerând că însuşi Sinodul electoral întrunit la 30 Maiu (12 Iunie) a. c. şi condus de I. P. S. Sa Mitropolita conf. Stat. Org. încă a fost convocat prin Consistoriul eparchial; Considerând totodată şi aceia că convocarea şi întrunirea acestui Sinod a fost notificată şi fără nici o reservă luată deja la cunoştinţă de însuşi 1. P. 8. Sa Mitropolitul. Considerând că prin urmare acest Sinod nu este şi nu se poate considera dar nici nu a fost convocat şi după alegerea deja legalminte efeptuită nici na putut fi convocat ca Sinod electoral. Considerând în fine că convocarea şi întrunirea acestui Sinod în sesiune extraordinară este făcută pe basă legală. Din aceste considerante Sinodul trece la ordinea zilei peste propunerea dlui I. Beleş. Scenele hazlii, ce le-a produs I. Beleş din nou, când a ridicat cuvântul spre aşi apăra propunerea, le-am descris In N-rul nostru de Marţi. Mai mult 11 nâcojise, că raportorul a păşit cu atâta „emfacă* contra intervertitorilor legii. P. Rotariu a ţinut şi el să se laude ear, că el nu e interesat, etc. etc. Vorbirile d-lor Dr. Dacu şi Dr. Oprean, cari au zdrobit total Botismeriile companiştilor Beleş-Rotariu, le-am publicat deja. După dânşii s’a ridicat iarăşi Dr. Suciu, având, ca referent, cuvântul din urmă. Dl Beleş — replică Dr. Suciu — mi-a luat în nume de rău „emfasa" cu care am vorbit. Admit, că mă voiu fi avăntat la oarecare emfasă. Să mă ierte, însă dl Beleş. Eu, şi aşa sunt convins, cu mine dimpreună marea majoritate a acestui Sinod, ne am presentat aici cu întreaga noastră fiinţă morală; inima noastră numai un dor are: a servi noi din toate puterile noastre sufleteşti interesele sfinte ale maicei noastre Biserici. — Tot cugetul nostru, toate forţele noastre o singură ţintă au: a promova binele eparchiei noastre şi a o scăpa de rău. —Nu cunoaştem interese particulare, z eu al nostru jertfit este în faţa datorinţelor noastre faţă de biserica noastră. Nu se mire dar dl Beleş, că noi, cari nu facem parte din alte societăţi şi corporaţiuni pericprescate de biserică, cari nu servim în două tabere diferite, ci călcăm o singură cale ducătoare la fericire, cari nu ne aliăm CU duşmanul, din dragoste şi însufleţire nemărginită pentru biserica noastră singur mântuitoare, ne lăsăm câteodată răpiţi până chiar şi la emfasă. (Aplause frenetice acoper aceste cuvinte, aluşii la faptul, că Beleş, care ca fiu de protopop ortodox s’a lăpădat de biserica sa, Intrând de francmason, ca atare nu se genează a se amesteca în afaceri bisericeşti.) Vorbirea d-lui Dr. N. Oncu. Dl Dr. Oncu a referat In numele comisiei speciale. A zis următoarele: „Venerabil Sinod ! Ori câtă îngrijorare apasă sufletele noastre în urma stărilor de lucruri ce s’au desfăşurat