Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-05-10 / nr. 1
totdeauna în puntul de vedere al oamenilor de bunu simțu și de bună credință. Nu vomu fi ca povățuitorii orbi ecarii strecură țințarul, și înghitu cămila, e vomu lăuda binele și vomu judica zeul dupre cumu unul și altul se va părea la lumina tuturor. De ne vomu amăgi, precumu este preste putința omenească de a nimeri totudeauna dreptul și adevărul, încat nu vomu fi singuri; vomu fi cu opinia, cu greimea publicului; și atunci ne va fi și mai ușoru a reveni din amăgirea noastră, și vomu căuta, cu neastămpăru, a umbla iarăși tot pe calea luminei și a adevărului, însuflețiți asfeliu de chiemarea unei prese neatărnate într'un Statu liberu, vomu fi mulțumiți de vomu contribui căt de puțin la reaștarea poporului nostru în libertatea pe care este demnu. . adăncii pătrunși de acestu adevăru, că un poporu nu poate avea vre o însemnătate între celelalte popoare ale familiei omenești, dacă este în sinul seu sfășietu de nedreptate și asuprire. În zioa ce vomu avea în lăuntru instituțiile noastre întemeiete pe unu poporu neîmpilatu, din ziua aceea poporul Romănu își va lua locul ce merită între popoarele libere. Ioan Leca, Nicolai Ionescu. Iașii 10 Mais 1859..3- Pghinpna Joșina. -. Urgința reformei electorale. Precătu au fostu de mare recunoștința Romănilor pentru măntuitoarele principii politice și sociale ce puterile Europei, prin convenția de Paris din 19 augustu 1858, au asiguratu Principateloru unite, preatătu au fostu de adăncure simțită în toți,și fără osăbire de classe, nemulțumirea pentru basele restrănse așternute noului sistemu electoralu, ce supt numire de Desposiții electorale este anecsatu la convenție. Îndoeala despre unu bunu resultatu au cuprinsu pe amănduoe partidele antagoniste chiar din ziua promulgărei convenției, iar mai alesu chiar din ziua publicărei listelor de alegători. Conservatorii, representanți ai trecutului, văzănduse irrevocabilii condemnați, prin actul constitutivu al Principatelor unite, s'au cuprinsu de o grijă mare pentru perderea definitivă a causei lor; de aceea au căzutu, din capul locului, cu toate puterile lor asupra chipului de aplicare al disposițiilor electorale, țintindu a le îngusta că nu se va putea mai multu. Progresiștii, de altă parte, representanți ai unui viitoriu ce acumule era suptmănă, ca o realitate solemnelu consecrată de marile puteri, s'au îndoitu cu inima despre deplina realizare a principiurilor sociale și politice stipulate în convenție, fără totuși a se împuțina în credința lor. Încă pănă a nu se săvărși alegerile generale pentru adunarea electivă, iar mai alesu după sevărșirea acestori alegeri, conservatorii au apelatu la agiutorul străinilor, la neamicii piitoriului nostru nacionalu. Pe raporturile cele mai abătute dela adevăru, date comisarului Turcescu aice în țeară, și apoi trimise și oficialmintre la Consianti nopoli, s'au rezematu Poarta Otomană în înprotvirea sa de a recunoaște pe alesul adunărilor elective din Iași și București. Pretinsele inegalități ce ar fi comisu comisia interimară a Moldovei, nu interpretația dată disposițiilor electorale, au fostu mai cu samă basa argumentației ministerului Otomanu. În memoaiul adresatu puterilor cu scopu de a dobăndi anularea alegerilor, Inalta Poartă pune împutarea comisiei interimare din Moldova că au făcutu, pentru aplicarea legei electorale, instrucții așa de liberale așa de largi, cătu ele sunt în contravenție formală cu convenția din augustu 1858. Despre Valahia, înse, tace multomu Înalta Poartă, cănd toată lumea au recunoscutu că interpretația dată de comisia interimară din București au fostu atăta de conservătoare și atăta de îngustă cătu disposițiile electorale s'au abătutu cu totul spiritulu cătu și dela litera lor. Singurul acestu faptu ar fi fostu îndestul pentru ca Înalta Poartă să se oprească de a atăca, cu atăta nesocotință, resultatul urnei electorale. Înalta Poartă nu trebuia unu singur minutu să uite că convenția au învestitu numai pe singură adunarea electivă cu atributul de a judeca, fără apelu, despre validitatea alegerilor. Înalta Porta, care din cuestia acestei validări de titluri, au făcutu o cuestie de înaltă diplomație, au datu o probă îndresneață de abatere din partea de la convenție. Arătările Înaltei Porți se mărginescu, întru că nu privește pe Moldova la următoarele patru puncturi: 1-iu Înscrierea în petele electorale a unor îndivizi proprietari de vii, carii nu numai că nu au venitul de una sută de galbeni, dar a cărora fondu chiar nu respunde la această valoare. 2-e Alegerea de delegați fără de a avea dreptul între proprietarii primari. 3-e Înscrierea în colegiile electorale din orașe a arendașilor cărora li s'au datu unu domiciliu fictivu. 4-e Desființarea articulului 8 din convenție prin măsura luată de a cere dovezi dela acei carii reclamau ștergerea persoanelor ce nu aveau dreptul de a fi înscrise. Disposițile electorale sunt aspre, dar în sfărșitu ne erau date ca lege. Comisia interimară au aplicatu legea cu totă sinceritatea și cu toată asprimea ei. Dacă ea ar fi datu legei electorale o așa interpretație cătu să între în colegiile alegătorilor fete neîndrituite, apoi, în faptă, noi n'amu fi avutu tristul spectacolu de a vide în unele din aceste colegiuri atăta de puțini alegători, cătu, la cele întăiu alegeri generale, Vasluiul și Bacăul nu au pututu trimite deputați în adunare; în altele numărul alegătorilor au fostu numai de lirel; și însfărșitu, restringerea disposițiilor electorale au mersu pănă a ne da resultatul acel neașteptatu, de a ave și astăzi în adunare siu deputatu alesu de unu singuru delegatu, care și el era unicul alegătoriu în districtul Ismailu cu totă, dară, pretinsa înterpretație largă și liberală ce s'ar fi datu de comisia interimară, lucru ce noi nu credemu, asprimea disposițiilor electorale au remasu, în faptă, atăta de neatinsă, cătu mai alesu în colegiul alegătorilor în direcți, abia sau pututu găcei obiecte asupra cărora să se potă aplica legea, și în mai multe nici s'au pututu aplca. teama exprimată în conferințele de Parise, la combinarea fundamentală a disposițiilor electorale, de către penipotențiarii unora din puterile garante, s'au realisatu. Sistemul electoralu combinatu de dănșii, în lipsă de cunoștințe positive despre adevărata stare economică și despre statistica perei, au eșuu, din cercarea făcută la punerea și în mirare, cu totul departe de aceea ce se aștepta. Oricare ar fi fostu înterpretațiile ce s'ar fi datu legei electorale de cătră partisanii viitoriului, resultatul alegerilor nupților unite pe unu representantu al regimelui regulamentariu. În zădaru comisia interimară din Valahia au răstălmăcitu legea, de aice, precum s'au văzut prin memoarul Înaltei Porți, că au prelărgitu plecația ei, în sensul este față, și respunde la tote împutările redrese găsescu representate, și ce este încă mai vrednicu de însemnatu: voturile din Iași sunt dovada cea despre nepărtinirea ce au predomnitu în Destul este de nitu lucrurile alegerea a numi pe aleșii de membri ai comisiei centrale de la Focșani, pentru ca să nu remănă îndoială însuși Înaltei Porți despre resultatele răsconservative eșite din disposițiile electorale. Tocmai pentru că comisia interimară din Moldova le au aplicatu cu totă nepărtinirea și în toată asprimea lor pentru aceea în așa gradu, cătu prin adunările aceste, nu numai trebile publice nu potu să'și fee o marșă normală, dar nice măntuitorele principii din convenție nu potu să fie puse în lucrare. Asprimea și mărimea censului electoralu, paralisează totă reorganisarea politică și economică dorită de puteri pentru Principatele-Unite, și cu noi, cu toată sincera punere De aceea fiecare din aces ce doresc, renașterea neamului nostru în lucrarea principiilor constituționale din convenție sunt nevoiți de a se uni, și de a cere, dimpreună stăruința și cu toată pacinica și legala procedare, reforma electorală, ca reforma fundamentală de la care atărnă totu viitoriul politcu al patriei noastre și de cănci noi, porniți de nemulțumirea cu care s'au priimitu în toate clesele societăței noua organisație acelor împuterniciți de a exercia suveranitea că nu sunt de aspre, de neaplicabile, de nepotrivite cu trebuințele societăței noastre, disposițiile electorale, partizanii trecutului surprindea credința Înaltei Porți, o făcea să se adreseplicația legei electorale. Aceasta ne dă ocasie de a reveni asupra investigațiilor scrupuloase ce am făcutu, Simaplicația noului sistemu electoral, cu nemeritatele și nedreptele împutări ce au făcutu comisiei interimare. Fiecare va vide, cu totă limpezeala, dacă s'au făcutu, s'au nu, înterpretația disposițiilor electorale în favorul liberalilor. Nodificarea, pe cale constituțională, a a disposițiilor electorale este dorința nu numai a desmoșteniților perdeanu timpu de drepturile politice din Moldova, dar și a celor din Valahia. Dombovina, organulu cel mai maturu și mai cumpătatu al partidei liberale, crede scă Romănul priinciosu, care ar fi pu tutu st'lu întrebuințeze mai bine, cerăndu modificăciunea, nu a listelor, ci a articulului din convențiune care regulează condițiunele ce pasa convențiunei. Acolo este răul, că acolo acel articul îngănă și paralisează putința de a pune în murare convențiunea. Pe cătu timpul va esieta acel articul, nu se va esecuta convențiunea; disființarea dela tea nici decumu sărădice din Moldova învinovățescu arăta pănă întru cătu sportiu rimară Poartă preză de se sunt asprimea București, amănduie propășirea simentelor culese în asemănare pla în la puterile și curata ceru Europei expunere la tronul primeinatecelor petrecute, a pe comisia liberala, fapta In adunarea din Iași, ca și partidele mai puternică prosperitate și Es țerei, arătamu nici în datina chiar nici sunt cu espunerea din faptele disvălite sau hasardatu și giuste, au ei; înzădar conservatorii întemneau vetoată arguîn aÎnalta prigin în acea din antagoniste deputaților, condițiuni ce ei, va își nu și, cu spiritul de egalitate ce fa